Este foarte important ca toți cei care conduc momentan consiliile barourilor, decanii, să înțeleagă că în realitate interesele celor care i-au ales sunt cele care trebuie să-i călăuzească

Nicolae Cîrstea: Suntem împreună cu dl președinte Gheorghe Florea. Dle președinte, o nouă ediție a Zilelor Baroului București. Ați avut în prima zi a acestei aniversări un discurs foarte bine punctat și argumentat.

Gheorghe Florea: N-aș putea decât să vă mulțumesc pentru faptul că, în calitate de partener al acestei acțiuni inițiate ieri de Baroul București împreună cu Uniunea, astăzi, în contextul Zilelor Baroului București, coincidență fericită cu Zilele Municipiului București, ne facem datoria față de profesie. În anul Centenarului era normal și firesc să se consemneze, cel puțin pentru memoria istorică, care este situația reală, și statistic, și din punct de vedere al percepției publice, cu privire la profesia de avocat, pentru că numai astfel putem să conștientizăm și să deslușim ce avem de făcut.

Este important, cred, să se observe esențialul, și anume că am insistat asupra împrejurării că avocatura este avocatura viitorului, inclusiv a generațiilor care sunt majoritare în profesia de avocat și al căror glas trebuie cunoscut pentru tot ceea ce înseamnă construcție instituțională, în care avocatul să se simtă bine în profesie și să nu fie speriat și împovărat de ceea ce vede când intră în profesia de avocat, respectiv de acest sentiment, practic, de frustrare, pentru că opțiunea de profesie se confruntă, totuși, cu un tratament al avocatului nemeritat din punct de vedere istoric și nici din punct de vedere al competenței profesionale, mai ales a tinerilor avocați.

Nicolae Cîrstea: Dle președinte, anul acesta aniversar, Centenarul Marii Uniri, a fost punctat destul de bine și în profesia de avocat. Ați vrea să ne dați câteva repere ale modului cum a fost sărbătorită, aniversată această perioadă de 100 de ani de la fondarea României Mari?

Gheorghe Florea: UNBR este o asociație legal organizată de barouri. În decembrie 2016 am stabilit un plan de acțiune pentru pregătirea evenimentului. Am debutat cu plantarea a 100 de pomi de esență tare pe una din colinele din apropierea cetății Alba Iulia, acțiune care a fost făcută de către Baroul Alba, cu sprijinul avocaților din alte barouri. Am continuat cu acțiuni organizate de barouri – fie de Baroul Sibiu, fie de alte barouri, inclusiv barourile de pe raza Curții de Apel București, care a organizat un parastas în cinstea tuturor celor care, eroi în robă, s-au jertfit în războiul pentru întregirea României. Am continuat cu întâlnirea, memorabilă, făcută la Muzeul Astra din Sibiu, organizată de confrații din Sibiu, apoi cu activitățile organizate într-un consiliu al Uniunii cu caracter festiv, organizat la Alba Iulia în preajma Zilei Avocaților, când am lansat cartea „Contribuția avocaților din Transilvania și Banat la realizarea Marii Uniri” și am luat act de împrejurarea că Congresul avocaților, cel care a fost primul care a deschis, în realitate, acțiunile sub egida Centenarului Marii Uniri, a remarcat apariția cărții „Trei avocați bănățeni despre Marea Unire”, care a fost scoasă prin contribuția editorului, dl av. Gruneanțu din Baroul Timiș, împreună cu Editura Universul Juridic, în condițiile în care s-au dat publicității jurnale a trei avocați din Banat cu privire la eveniment. Au urmat apoi evenimentele de la Iași, unde parteneriatul dintre Baroul Iași și același grup de presă, Universul Juridic, a creat condiții corespunzătoare ca, într-o selectă participare, în care am avut concursul tuturor autorităților locale din Municipiul Iași, dar unde am avut și bucuria de a avea în mijlocul nostru toți decanii barourilor din Republica Moldova, am reușit să evocăm peste timp și contribuția avocaților din România, din Bucovina, din Basarabia, la realizarea Marii Uniri, așa cum ne-am propus să o facem în șirul evenimentelor pe care le-am avut de făcut.

Am remarcat și ieri împrejurarea că o delegație a barourilor din România a participat, de Sfântul Petru și Pavel, la o ceremonie de depunere a unor coroane de flori la mormântul de la Bădăcin al celui care a fost, pentru noi, din punct de vedere al avocaților, părintele spiritual al avocaților implicat în Marea Unire, respectiv la casa memorială Iuliu Maniu. Și vom continua cu acțiunile organizate de Baroul Satu Mare, în preajma sărbătoririi, la 25 octombrie, a unor evenimente care vizează fruntariile statului național unitar român, ce trebuie păstrate, apărate peste veac, așa cum și-au propus cei care ne-au invitat, din partea conducerii UNBR, la festivități organizate de Baroul Satu Mare cu ocazia Centenarului.

Vor continua acțiunile de Centenar. Este, însă, de observat că sunt foarte multe acțiuni organizate de barouri, fără implicarea neapărată a Uniunii. Sunt acțiuni organizate de Baroul Dolj; sunt acțiuni organizate de Baroul Târgu Mureș – care au ieșit din peisajul comun, demonstrând că în realitate avocații au știut să rebrenduiască corect momentul acesta istoric, implicându-se, efectiv, ca profesie, în ansamblu, în sărbătorirea Centenarului.

Nu s-a făcut sărbătorirea de pe poziții exclusiv festiviste. Dimpotrivă, am fost preocupați și de ceea ce înseamnă prezentul și, mai ales, de ceea ce înseamnă viitorul unei profesii care, în istoria României, își merită locul, acolo unde a fost ea orânduită în timp, și anume ca fiind unul din pilonii de bază ai statului care se bazează pe legi, pentru ca încrederea cetățeanului în puterea legii, prin avocat, să fie una care să unească cu adevărat națiunea română.

Nicolae Cîrstea: Dle președinte, acum 100 de ani avocații români au contribuit decisiv la realizarea Marii Uniri; de asemenea, aveau un rol determinant în interiorul sistemului judiciar. Pornind și de la titlul mesei rotunde de astăzi – „Profesia de avocat. Realități și perspective” –, care este rolul avocatului în interiorul societății românești astăzi, în anul acesta aniversar al Centenarului, dar și în interiorul sistemului judiciar românesc?

Gheorghe Florea: Am remarcat și ieri, după cum ați observat, și se desprinde și astăzi din discuțiile care se poartă, împrejurarea că, în realitate, avocații își cunosc rolul pe care trebuie să-l aibă în cetate, atât în cetățile locale în care lucrează și activează, cât și în cetatea-țară. Există, fără îndoială, experiențe istorice. Avocatura a răzbit indiferent de faptul că au fost războaie, convulsii sociale, că au fost dictaturi – și, în consecință, a trăit, e adevărat, sub vremuri, dar totdeauna a încercat să-și aducă obolul la ceea ce înseamnă construcție socială bazată pe lege. Există un potențial deosebit pe care-l au avocații în ceea ce privește transmiterea către autoritățile competente a mesajelor corecte privind mersul societății, mai ales din punct de vedere al construcției legislative, dar și al aplicării și interpretării corecte a legii.

Apeluri de acest gen se fac în ultimii 30 de ani – patetic sau în spațiul public –, dar de cele mai multe ori, avocații fac. Au un mare defect: Nu le place să se laude cu ceea ce fac pozitiv. Și, în consecință, așa cum spuneam și ieri – și vă spun și dumneavoastră –, sunt absolut convins că, acolo unde sunt avocații parlamentari, avocații miniștri, avocații care conduc autorități locale, nu uită că au fost avocați, nu uită că pot fi oricând avocați, că demnitățile sunt temporare și că, în realitate, ceea ce este important este ca, atunci când se uită în oglinda sufletului, să recunoască împrejurarea că, niciodată, ceea ce au învățat în avocatură – smerenia față de ceea ce înseamnă deservirea interesului celui care apelează la avocat – este esențial în ceea ce privește actul public.

Din acest punct de vedere fac un apel și prin intermediul dumneavoastră, la toți confrații mei avocați care au ceva de spus, să spună. Să spună, în condițiile în care avem nevoie și noi de glasul celor care cu adevărat pot să spună ceva. Sunt numeroși avocați cadre didactice, care pot în continuare să se implice în construcția instituțională; sunt numeroși avocați care au experiențe directe în sfera apărărilor în procesele penale. Tac. Evident că cel care nu are experiență directă n-are credibilitate ca în spațiul public să-și exprime opinii, inclusiv în numele corpului profesional. Libertatea de opinie, libertatea de exprimare, crezul profesional al fiecăruia dintre avocați trebuie respectat.

Nicolae Cîrstea: Un mesaj pentru barourile din România din partea președintelui UNBR?

Gheorghe Florea: Este foarte important ca toți cei care conduc momentan consiliile barourilor, decanii, să înțeleagă cum că în realitate interesele celor care i-au ales sunt cele care trebuie să-i călăuzească. Și că unitatea profesiei de avocat rezidă în consultarea permanentă a celor pe care-i reprezentăm. Din acest punct de vedere năzuiesc că mesajele mele de ieri, făcute într-o acțiune organizată de cel mai mare barou din Europa Centrală și de Sud-Est – așa cum am spus-o întotdeauna –, este un mesaj care nu-și propune altceva decât să ne readucă aminte că deservim avocații care ne-au ales; și că nu importă demnitatea în sine, profesională, pe care o deținem, ci importă să fim noi înșine demni și să fim corecți din punct de vedere al mesajelor pe care le transmitem din partea – repet – celor pe care îi deservim. Nu există alt mesaj, decât ca avocații să aibă încredere că, atâta vreme cât principiile profesiei de avocat sunt respectate, răzbesc.

Nicolae Cîrstea: Dle președinte, m-aș bucura – mulțumindu-vă în același timp pentru faptul că ați primit întotdeauna prezența noastră ca fiind una pozitivă în interiorul profesiei de avocat –, aș face o invitație către dumneavoastră, ca reprezentant al corpului profesional al avocaților, să putem realiza în luna decembrie, ca o încununare a acestei aniversări a anului Centenar, un număr dedicat profesiilor juridice românești pentru revista Legal Point, în care cu siguranță profesia de avocat este pe primul plan – ca număr, ca personalități pe care le are în interiorul ei ș.a.m.d. Am vrea, iată, să dăm și noi înapoi o mulțumire pentru corpul profesional al avocaților, care ne-a primit întotdeauna – fie că vorbim de București, fie că vorbim de celelalte barouri – foarte bine.

Gheorghe Florea: Sigur, din punctul meu de vedere mă bucură și ne onorează faptul că suntem invitați să participăm la un astfel de eveniment cultural, mai ales că revista este una dintre acelea care se bucură de impact substanțial, nu numai în sfera profesiilor juridice, ci și în mediul social ce urmărește evoluția profesiilor juridice. După cum știți – și am dovedit prin fapte –, dacă nu ne costă prea mult, cu mare plăcere; iar din punct de vedere al contribuțiilor privind implicarea efectivă a profesiei, fără îndoială aveți garanția că fac toate eforturile să conving colegii mei să sprijinim împreună – pentru că singur nu pot face treaba asta niciodată – Universul Juridic așa cum merită. Sigur că mă bucură ca, în preajma aceluiași eveniment, să putem, împreună, să participați la dezvelirea plăcii comemorative pe care, împreună și cu acordul Curții de Apel București, am promis că o vom dezveli, în Sala Pașilor Pierduți a Palatului Justiției, privind comemorarea eroilor în robă – magistrați, avocați, auxiliari ai Justiției – care merită, în anul Centenarului, un astfel de simbol în Sala Pașilor Pierduți, din partea avocaților români.

Vă mulțumesc pentru invitație și sunt convins că în luna decembrie vom fi alături.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc, dle președinte.

Gheorghe Florea: Și eu vă mulțumesc.