Ce se întâmplă cu avocatura în România la acest moment urmează tendințele la nivel global

1. Domnule Președinte, vă mulțumesc pentru disponibilitatea unei discuții sincere și directe așa cum cred că am avut-o întotdeauna instituțional, dar și personal. Pentru început aș vrea să vă întreb cum percepeți starea avocaturii românești în prezent, respectiv în anul 2019?

Depinde din ce perspectivă privim. Pentru că o putem privi din punct de vedere instituțional, economic, social și chiar politic. În orice caz, starea avocaturii a ajuns într-un punct disruptiv, întrucât se produc transformări importante la nivel global și, cum suntem din ce în ce mai interconectați, se produc schimbări iminente și la noi.

În niciun caz nu mai putem aprecia starea acestei profesii după criterii depășite, nici măcar după cele care erau valabile acum patru ani și e o provocare contra cronometru de a învinge toate problemele actuale care vin în flux continuu.

Ce se întâmplă cu avocatura în România la acest moment urmează tendințele la nivel global. Dacă observăm starea profesiei comparativ cu alte state, vom găsi multe similarități, cum ar fi ingerințe sub diverse forme în secretului profesional, ca pilon de bază al profesiei. Apoi tendința altor profesii juridice dar și nejuridice de a intra tot mai mult pe domeniul rezervat avocaturii, presiuni asupra avocatului în procesul penal, cum ar fi cele de a-și denunța clienții, tendințe de dereglementare și de comercializare a profesiei, încercări din partea politicului de a prelua controlul asupra instituțiilor din justiție, inclusiv asupra avocaturii și lista poate continua. Citiți presa juridică din alte țări și veți vedea că sunt aceleași nemulțumiri peste tot! Însă, mai ales în contextul campaniei electorale, e ușor să arăți cu degetul spre UNBR pentru toate aceste probleme și mai greu este să vii cu soluții.

Ce s-a putut face din partea organizației profesionale, UNBR, s-a făcut în mare parte. Prin modificarea Legii nr. 51/1995, s-a reușit întărirea garanțiilor procesuale ale apărării, în ciuda unui mediu politic extrem de ostil. În ceea ce privește ridicarea unor ziduri în jurul domeniului de practică al avocaturii, cum vor mulți sub imperiul unor judecăți ale trecutului, o spun de la bun capăt că acest lucru nu mai este posibil. Nu ne putem opune tendințelor de interprofesionalizare și nici apariției unor actori noi în domeniul consultanței sau a celor aflați în strânsă legătură cu dezvoltarea mijloacelor alternative de soluționare a conflictelor. Furnizorii alternativi de servicii juridice vin peste noi, fără drept la replică, dacă nu înțelegem care este valoarea adăugată a muncii avocațiale și nu vom avea grijă să ne diferențiem ca avocați și ca răspundere în cadrul conglomeratelor de consultanță care se dezvoltă la ora actuală.

Eu cred că respectarea cu strictețe a deontologiei și profesionalismul reprezintă această valoare adăugată, de natură să diferențieze avocatul față de alte profesii și să-i restabilească identitatea. Din acest punct de vedere, în 2017 a fost adoptat Codul deontologic al avocatului român care cuprinde o reinterpretare a principiilor fundamentale în funcție de contextul actual.

De asemenea, un alt criteriu după care putem analiza starea avocaturii actuale este inovația și din acest punct de vedere stăm destul de prost. De altfel, într-un studiu recent al CCBE cu privire la viitorul profesiei de avocat, rezistența avocaților la inovație este pe primul loc în ceea ce privește factorii care amenință profesia. Urmează furnizorii de servicii juridice alternative, standardizarea serviciilor juridice, privatizarea justiției, înlocuirea resurselor umane prin tehnologie și factorii economici în ultimul rând.

Deci, trebuie să facem pași rapizi în direcția inovației, pentru că tehnologia și concurența din partea altor profesii ne vor strivi altfel. M-am bucurat foarte mult când am auzit că echipa de avocați români pasionați, Legal Shapers, a câștigat locul întâi la competiția mondială Global Legal Hackathon, cu un proiect inovativ, care folosește inteligența artificială pentru a răspunde celor care călătoresc în străinătate la întrebări legate de legi locale. Le urez succes în continuare și sper ca astfel de reușite să stimuleze cât mai mulți avocați să dezvolte proiecte bazate pe tehnologie, pentru că de aceasta depinde foarte mult starea profesiei. Avem nevoie de avocați tineri, experți și în domeniul tehnologiei și îi invităm oricând la UNBR, să ne ajute să evoluăm ca profesie, în acest sens.

2. Am putea aprecia că avocatul este în mijlocul sistemului judiciar, având în vedere rolul avocatului ca și garant al apărării intereselor cetățeanului?

Sigur că este! În acest sens, aș spune că UNBR a putut consemna unele reușite prin modificarea Legii avocaturii în 2017, în care s-a stipulat clar și expres că avocații reprezintă parteneri indispensabili ai justiției. De asemenea, în reformele legilor de organizare a justiției s-a prevăzut expres și poziția egală a avocatului și a procurorului în sala de judecată. Sunt lucruri importante pentru că percepția contează foarte mult. Și vă spun că nu a fost deloc simplu să promovăm aceste reglementări, în contextul în care în ultimii ani procurorii au dus o luptă acerbă pentru a se poziționa în sistemul judiciar peste avocați. Știm bine că aceste reglementări au fost criticate din partea acuzării dar și atacate la Curtea Constituțională din partea unor politicieni, în demersul lor de a-și asigura o imagine de luptători anti-corupție. Până la urmă am câștigat, mai precis a câștigat dreptul, însă și eforturile de a contracara aceste tendințe de minimizare a rolului avocaților au fost pe măsură.

3. Credeți că toți partenerii de dialog și conlucrare instituțională conștientizează rolul și locul avocatului în interiorul sistemului judiciar și nu numai?

De conștientizat, îl conștientizează! Însă mi-e teamă că tocmai conștientizarea acestui rol, de partener indispensabil al justiției și de apărător al drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor nu convine unora, care încearcă să-și facă titluri de glorie din numărul celor trimiși în judecată sau a celor care își fac campanii de imagine fie că este vorba de politică, fie de ocuparea unor posturi importante în instituții. Or, avocații sunt incomozi pentru astfel de persoane care atacă avocatura încercând să-i minimizeze rolul prin orice mijloace, inclusiv defăimare publică a breslei.

Ne confruntăm de câțiva ani cu un mediu foarte ostil avocaturii. Cred că aceasta se datorează în mare parte și situației în care se află justiția, care a ajuns miză politică în detrimentul tuturor participanților la înfăptuirea acesteia, dar mai ales în detrimentul cetățeanului.

4. Care ar fi pașii de făcut pentru conștientizarea și respectarea profesiei de avocat/a avocatului conform rolului și misiei sale, pornind de la interesul cetățeanului ale cărui interese le reprezintă?

La nivelul UNBR, s-au făcut pași importanți, prin modificările legislative necesare, pe care le-am arătat mai sus, prin întărirea garanțiilor procesuale ce privesc rolul avocatului în proces și în statul de drept, prin adaptarea deontologiei profesiei la vremurile actuale. Chiar dacă unii nu vor să recunoască, aceste reglementări noi există, sunt palpabile. E drept că urmează o luptă să generalizăm punerea în practică, însă aceasta depinde și de avocați, care au acum instrumentele necesare într-o mai mare măsură.

După cum știți, UNBR a organizat dezbateri importante pe această temă, cu ocazia Zilei Europene a Avocaților 2018, am făcut un apel către avocați să vină cu analize privind rolul avocatului în apărarea statului de drept, pe care să le promovăm către toți actorii justiției și către public. Apelul de a participa cu idei noi la aceste dezbateri a fost făcut către toți avocații, însă nu au fost foarte mulți cei care s-au și implicat. Cu toate acestea, au fost suficiente materiale valoroase pe această temă, care au fost strânse într-o publicație specială „Rolul avocatului în apărarea statului de drept”, difuzată în toate mediile din justiție și publicată online pentru a fi accesibilă oricărei persoane interesate.

Sigur că lucrurile nu se opresc aici. Uniunea va trebui să fie atentă la orice situație sau modificare legislativă pasibilă să încalce rolul avocatului ca apărător al drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. De asemenea, revine și fiecărui avocat sarcina să apere în practică acest rol.

5. Anul acesta se împlinesc 24 de ani de la apariția Legii nr. 51/1995. De asemenea, sunt 15 ani de la fondarea INPPA. Cât de mult a evoluat profesia în acești ani?

Depinde din ce perspectivă priviți această evoluție. Putem vorbi de evoluția economică, de cea socială, de evoluția avocaturii în cadrul sistemului de justiție. Vorbim de lucruri diferite, pentru că în anumite contexte au fost evoluții, în altele involuții.

Din perspectivă economică, veniturile avocaților au crescut în ultimii ani însă, în același timp s-a adâncit prăpastia între cei care o duc mai bine și cei care o duc mai rău. Este vorba și de capacitatea de adaptare la transformările continue pe care le parcurge profesia.

Semnarea ultimului protocol privind onorariile din oficiu și ajutorul public judiciar este un succes al întregii bresle, dovadă că principiul confraternității nu e o vorbă în vânt. Ar fi bine ca această confraternitate să se manifeste și cu privire la alte aspecte, pentru că atacurile ce au loc în preajma campaniilor electorale pentru șefia barourilor sau UNBR nu fac decât să dezbine profesia și să pierdem chiar și ceea ce am câștigat deja.

Una dintre temele intens vehiculate în campania electorală este continua nemulțumire a unora că avocatura ar pierde teren în fața altor profesii. Este adevărat, dar întâi trebuie să înțelegem cauzele, pentru a ști ce e de făcut. Pentru că altfel ajungem să blamăm prin presă și să sesizăm astfel Consiliul Concurenței că, din cauza conducerii UNBR, care n-ar apăra profesia, avocații vor pierde din cota de 80% pe piața serviciilor de înscriere a avizelor de ipotecă sau a altor garanții reale mobiliare în Registrul Național de Publicitate Mobiliară. Probabil avocații vor pierde și mai mult în urma acestui gen de demersuri. Când în loc să vezi realitatea și să propui soluții viabile, te apuci să scrii, în presă, că „UNBR va pierde această poziție (de lider n.n.) pe piață, urmare a incapacității de a dezvolta în țară o rețea puternică de agenți”, la ce poți să te aștepți? În acest caz este „lipsă de viziune” din partea cui? Sunt lucruri evidente!

Într-adevăr, există o tendință foarte clară a altor profesii juridice sau chiar nejuridice de a intra tot mai mult pe domeniul rezervat avocaturii, sub impactul extinderii profesiilor juridice și conexe, a atenuării granițelor între profesiile juridice, a inter-profesionalizării și nu în ultimul rând al dejudiciarizării prin amplificarea mijloacelor alternative de soluționare a conflictelor, sub pretextul degrevării instanțelor. Aceste transformări știrbesc atât identitatea profesională a judecătorilor, cât și pe cea a avocaților. Dar, este absurd să dăm vina unii pe alții, în loc să căutăm soluții pentru apărarea avocaturii ca partener indispensabil al justiției. Divizarea, conflictele perpetue nu fac decât să ne slăbească forța.

Spun asta pentru că problemele vechi revin, într-adevăr, însă capătă aspecte noi care nu par să fie luate în seamă în campaniile electorale care marșează pe aceste teme. Spre exemplu, avocatura paralelă, eradicată la nivel teoretic prin decizia Înaltei Curți, se transformă în avocatură fake, pe același model cu fenomenul fake news. Apar tot mai frecvent site-uri de consultanță juridică online, în spatele cărora nu știm cine se află, care au ca scop inclusiv extragerea informațiilor confidențiale de la clienți și ca efect dezinformarea acestora cu privire la rolul avocatului în sistemele de justiție. Cred că ar fi momentul să căutăm aceste site-uri și să vedem ce putem face. Fenomenul avocaturii fake a luat amploare în statele foarte digitalizate și același lucru ne așteaptă și pe noi.

Tot sub aspect economic, să nu uităm de problemele rezolvate prin eforturile organizației profesionale la momentul modificării codurilor fiscal și de procedură fiscală, când s-a încercat includerea unei părți a avocaturii în cadrul activităților dependente, cu fiscalizarea corespunzătoare. Am reușit atunci să contracarăm aceste probleme. Cum? Prin dialog și argumentații științifice, pentru că la această problemă au fost avocați experți în materie fiscal care ne-au ajutat cu argumentații de drept.

Deci, eforturile UNBR sunt evidente în ceea ce privește rezultatul final ar rezolvării problemelor prin care am trecut. Cred că numai o persoană rău intenționată ar putea acuza Uniunea că nu s-a implicat în acest sens.

6. Este de actualitate discuția despre revenirea la UNIUNEA AVOCAȚILOR așa cum a fost la apariția legii față de UNIUNEA BAROURILOR cum este acum? Sunt argumente pro și contra pentru fiecare situație/mod de organizare?

Cred că de actualitate sunt problemele legate de dereglementarea profesiei, pentru că aceasta este tendința. Amintesc că în pachetul Uniunii Europene privind serviciile, reformarea și reducerea numărului de profesii reglementate este o prioritate. A se vedea Avizul Comitetului European al Regiunilor – Pachetul privind serviciile: O economie a serviciilor avantajoasă pentru europeni. Tot în cadrul acestui pachet a fost adoptată Directiva din 28 iulie 2018 privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii, deci în curând, legislația privind avocatura va scăpa probabil de sub controlul organizației profesionale.

Dacă ne apucăm acum să facem schimbări în structura organizațională, s-ar putea ca disensiunile și controversele ce se vor isca negreșit în interiorul profesiei, legate de această temă, să profite promotorilor dereglementării și vom vorbi curând de SRL-uri în avocatură. Vă rog, așadar, să judecăm aceste chestiuni într-un context mai larg, pentru că nu suntem izolați să facem chiar ce vrem. De fiecare dată când a apărut o problemă cu privire la profesie, am solicitat public intervenția avocaților cu opinii de rezolvare. Destul de rar au și venit. Poate că o parte din avocați doresc chiar dereglementarea profesiei.

Așadar, ce să vorbim acum despre Uniunea Barourilor versus Uniunea Avocaților, când s-ar putea să ajungem curând sub imperiul Legii nr. 31/1990 a societăților comerciale și să fim „pe piață”, cum le place unora să spună, la egalitate cu orice gogoșărie.

Important este să menținem coeziunea profesiei pentru rezolvarea problemelor importante și asta nu e posibilă în afara confraternității.

În contextul alegerilor, se creează multe probleme false, cum a fost multă vreme interdicția privind publicitatea avocaților. Iată că noile reglementări nu mai interzic această publicitate, dar nici n-am văzut o explozie de afișe sau spoturi publicitare, pentru că în cele din urmă avocații realizează dacă o comunicare într-un calup publicitar cu detergenți și margarină le folosește sau nu. Dar, era o temă bună de campanie, pentru răscolirea spiritelor. La fel gândesc și despre problema Uniunea Barourilor versus Uniunea Avocaților.

7. Ultimii ani au fost marcați de un grad de agitație și zbucium aproape fără precedent în interiorul mediului juridic. Inclusiv profesia de avocat a fost în prim-planul unor atacuri cărora a trebuit să le facă față. Cum s-a poziționat UNBR și cum a apărat interesele avocaților și, până la urmă, ale cetățeanului?

În primul rând prin dialog instituțional, care este mai puțin vizibil în mass media sau în rețelele sociale, însă mai eficient. După cum am arătat mai devreme, am reușit în mare parte să atingem obiectivele legislative printr-un astfel de dialog.

Suntem într-o perioadă în care fenomenul dezinformării și al știrilor false a luat o amploare periculoasă pentru orice instituție a statului de drept, astfel încât am considerat inadecvat și indecent pentru profesia de avocat să ne bazăm pe provocarea unor scandaluri publice pentru rezolvarea anumitor probleme. Știu că mulți sunt exaltați de ideea unor greve sau proteste publice ale avocaților, însă cred că aceasta este ultima soluție, în cazul în care dialogul instituțional nu reușește.

8. Cum apreciați evoluția profesiei de avocat, având în vedere inclusiv avansul tehnologic care își face loc din ce în ce mai mult în profesie?

Este foarte clar că tehnologia își va spune cuvântul foarte curând și din acest punct de vedere cred că avem un handicap major. Digitalizarea aduce și lucruri bune, dar este clar că răstoarnă ordinea cunoscută și amplifică falsificarea.

Avem nevoie de experți care să ghideze pregătirea profesională în acest sens și sunt foarte greu de găsit. Așa cum spuneam mai devreme și cum apreciază mulți observatori ai lumii contemporane, avocații sunt firi conservatoare, rezistenți la tehnologie și inovație. Însă, îmi pun speranța în cei tineri, care pot înțelege mai ușor avantajele tehnologiei pentru profesia de avocat, fiind nativi ai Internetului. Sper să se gândească la întreaga breaslă, pentru a face profesia să treacă acest prag. Aici nu e vorba de concurență între avocați, ci de supraviețuirea profesiei. Faptul că locul nostru ar putea fi luat de roboți, în special în domeniul consultanței, nu este o fantezie, ci o realitate care ne bate la ușă. De aceea, este extrem de important să promovăm tehnologia, ca pregătire profesională și valoarea adăugată a muncii avocatului, care constă în deontologie.

Pe 13 martie, anul curent, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Strategia privind e-justiția, care urmărește să îmbunătățească accesul la justiție într-un context paneuropean și dezvoltă și integrează tehnologiile informației și comunicațiilor în accesul la informații juridice și funcționarea sistemelor judiciare. Însă, am văzut din experiența altor state, cum e Franța, că această digitalizare, introducerea inteligenței artificiale în sistemele de gestionare a justiției poate avea efecte în privința dreptului la apărare, având loc proteste puternice din partea barourilor față de unele măsuri privind video-audierile. La noi, tocmai s-a anunțat, cu mare vâlvă, că se va investi pentru dotarea tuturor instanțelor cu sisteme informatice pentru astfel de audieri online, fără ca cineva să-și fi pus vreo problemă în legătură cu impactul unor astfel de măsuri asupra profesiei și asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor, cum ar trebui folosite aceste sisteme pentru a asigura garanțiile drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Am dat doar niște exemple, pentru a arăta că justiția viitorului este foarte aproape și că nu am văzut din partea candidaților la șefia barourilor preocupări cu privire la viitorul avocaturii în astfel de context. Mă aștept de la candidații tineri să abordeze aceste chestiuni vitale pentru viitorul profesiei, și, mai ales, să abordeze problemele profesiei în noile perspective.

9. Anul 2019 este marcat de alegeri la nivelul barourilor, dar și la nivelul UNBR. Procesul electiv este uneori marcat inclusiv de excese. Care este poziția dvs față de aceste situații?

Ați punctat foarte bine problema: procesul electoral e marcat de excese și asta dăunează procesului electiv. Acest lucru se vede și la nivel politic și consecința e că electoratul nu se prezintă la vot pentru că nu înțelege pentru ce votează, atâta vreme cât nu mai există platforme electorale, ci candidații se bazează pe atacuri la persoană. E un stil populist care câștigă teren, dar duce spre dezastru.

10. Domnule Președinte, în curând vor fi alegeri la nivelul UNBR. Veți candida? Care sunt argumentele deciziei dumneavoastră?

Este o opțiune personală, totdeauna subordonată interesului general al profesiei. Analiza proiectelor nefinalizate și a celor de perspectivă a fost reflectată, în parte, în Proiectul Raportului Consiliului UNBR, pregătit spre a fi dezbătut, inclusiv în Congres. Nu sunt de ignorat și proiectele personale. Instituțional, profesia care mi-a încredințat mandatul în forme instituționale, va fi în temă cu opțiunea mea exprimată în același cadru.