Argumente referenţiale cu privire la distincţia dintre mentori şi consultanţi în sistemul Legii insolvenţei

Vizualizari: 190
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Argumente referențiale cu privire la distincția dintre mentori și consultanți în sistemul Legii insolvenței din 20 iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventivă

Recunoscând valoarea studiului, a raționamentului și a argumentelor autorului din prezentul articol, aș dori să aduc câteva argumente care să evidențieze în mod clar distincția dintre ceea ce legiuitorul a numit mentori și consultanți.

La construirea mecanismului de avertizare timpurie, România a avut în vedere două direcții, desprinse din direcțiile trasate de legiuitorul european prin Directiva 2019/1023, dar și din modul în care astfel de mecanisme – care, de altfel, au fost sursa de inspirație chiar și a legiuitorului european – funcționează și în alte state ale Uniunii Europene:

1. Mecanismele de avertizare timpurie, construite de statul român în așa fel încât să fie gratuite și utile companiilor mici și mijlocii;

2. Mecanismele de avertizare construite de statul român încât să conțină avertizare și informare, permițând, în același timp, sistemului privat, să dezvolte structuri similare, prin care să se realizeze o rețea de consultanți și mentori.

Sistemele de referință pe care legiuitorul le‑a avut în vedere în construirea acestui sistem au fost, în principal, sistemele create și implementate în Danemarca, Italia, Grecia. Legiuitorul nu pune semnul egalității între consultant și mentor – așa cum rezultă din formularea art. 5^5 din Legea nr. 85/2014, care prevede că „Ministerul (…) poate înființa o rețea de consultanți (…) și/sau (…) mentori (…)” –, astfel încât, în opinia mea, nu se poate pune un astfel de semn al egalității între mentori și consultanți, când vine vorba despre stabilirea atât a eventualelor atribuții ale mentorilor, cât și a eventualelor remunerații ale acestora.

În sistemele în care rețelele de mentori sunt create, de regulă aceștia sunt persoane cu o vastă experiență în business, care, fie pentru un număr limitat de ore, fie pentru un număr limitat de cazuri, oferă, din experiența dobândită, asistență pro bono antreprenorilor, pentru cu aceștia să reușească să își identifice problemele afacerilor, dar și calea cea mai adecvată de urmat pentru salvarea sau închiderea acesteia. Mentorii nu sunt ținuți de un cadru profesional de responsabilitate, ci de principiile dezvoltate de rețeaua de mentorat din care fac parte – respectiv, nu reprezintă o profesie, ci un serviciu de voluntariat.

Consultanții, în schimb, așa cum funcționează și în sistemul nostru românesc, nu ca o profesie în sine, ci ca o categorie de servicii, provin din rândul profesiilor reglementate deja de lege – avocați, experți contabili, auditori, practicieni. Aceștia sunt ținuți de respectarea cadrului profesional în care activează atât din perspectiva calității serviciilor, cât și a răspunderii profesionale reglementate.

Într‑o notă finală, consider că, în raport atât cu sistemele implementate și funcționale la nivel european, cât și cu principiile avute în vedere de legiuitor la momentul construirii sistemului de avertizare timpurie în România, mentoratul nu este un nou serviciu de consultanță, ci ar trebui să fie mai degrabă privit ca un serviciu de voluntariat. Practic, acolo unde începe activitatea de consultanță se termină activitatea de mentorat, iar consultantul reintră în rolul profesiei sale, cu toate responsabilitățile reglementate ce decurg din acest statut, precum și cu onorariile pe care această activitate le presupune.


Argumente referențiale cu privire la distincția dintre mentori și consultanți în sistemul Legii insolvenței was last modified: decembrie 4th, 2023 by Andreea Deli Diaconescu

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autori:

Andreea Deli Diaconescu

Andreea Deli Diaconescu

Este doctor în Drept, avocat și membru al Consiliului de Conducere al INPPI.
A mai scris:
Alina Popa

Alina Popa

Este avocat și practician în insolvență, având calitatea de membru în Consiliul de Conducere al INPPI
A mai scris: