Ajutorul de stat pentru IMM-uri şi procedura insolvenţei. Jurisprudenţă CJUE

4 sept. 2018
Articol UJ Premium
Vizualizari: 2801
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

1. Considerații generale

Într‑o economie funcțională, întreprinderile mici și mijlocii (IMM) au un rol important, constituind un factor de dinamism economic, dar și de stabilitate socială. Ca organizare, sunt majoritare și pot asigura locuri de muncă, dar sunt și expuse unor dificultăți datorită puterii lor finan­ciare reduse. IMM‑urile obțin mai greu capital, capital de risc sau împrumuturi, datorită reticenței finan­țatorilor (în special instituții de credit) de a se expune la riscuri, dar și datorită garanției limitate pe care o pot oferi. Resursele reduse de care dispun le restricționează și accesul la informațiile legate de tehnologii noi și de piețe potențiale.

Având în vedere aceste aspecte, la nivelul Uniunii Europene s‑a gândit un regulament destinat facilitării dez­voltării activităților economice ale IMM‑urilor. Regula­men­tul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008[1] de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea art. 87 și 88 din tratat (în prezent art. 107 și 108 TFUE[2], Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare), reglementează situațiile de exceptare a anumitor categorii de ajutor de stat atunci când acestea sunt acordate IMM‑urilor.

Art. 107 și art. 108 din TFUE[3] instituie, ca regulă, incom­patibilitatea cu Piața internă a ajutoarelor „acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producție, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre Statele Membre”. Sunt ajutoare de stat toate măsurile care îndeplinesc criteriile prevăzute în articolul anterior menționat. Acestea pre­supun: transfer de resurse de stat, ajutorul se materia­lizează într‑un avantaj economic de care întreprinderea nu ar fi beneficiat în mod normal, este selectiv și are un efect potențial asupra concurenței și comerțului între statele membre UE, respectiv există riscul să denatureze concurența.

Prin Regulamentul (CE) nr. 800/2008 se derogă de la dreptul comun în materia ajutoarelor de stat, care prevede o procedură dificilă[4]. S‑a arătat că „este justificată excep­tarea unor astfel de ajutoare de la obligația notificării pre­a­labile și este legitim să se considere că, numai în vederea aplicării prezentului regulament, atunci când un bene­ficiar se încadrează în definiția IMM‑urilor din prezentul regulament și atunci când valoarea ajutorului nu depă­șește pragul de notificare aplicabil, dezvoltarea IMM‑ului în cauză este îngreunată de dificultăți specifice IMM‑urilor, determinate de disfuncționalitățile pieței”[5].

Studiul de față nu își propune să comenteze regula­men­tul menționat, ci să analizeze, prin prisma jurisprudenței CJUE, dacă se pot acorda astfel de ajutoare exceptate de la notificare și IMM‑urilor aflate în dificultate financiară, în pre‑insolvență ori insolvență. Reorganizarea, restructu­rarea unei societăți este greu de realizat atunci când aceasta are creanțe bugetare[6], dar și când a accesat anterior un ajutor de stat și se pune problema revocării lui.

2. Regulamentul (CE) nr. 800/2008 și procedura insolvenței

Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 declarară anumite categorii de ajutoare com­pa­tibile cu piața comună atunci când sunt acordate IMM‑urilor.

Fiind conceput ca o normă de exceptare, domeniul de aplicare a acestui regulament este strict reglementat în art. 1. Sunt avute în vedere mai multe categorii de aju­toare, respectiv:

„(a) ajutoare regionale;

(b) ajutoare acordate IMM‑urilor pentru investiții și pentru ocuparea forței de muncă;

(c) ajutoare pentru înființarea de întreprinderi de către femeile antreprenor;

(d) ajutoare pentru protecția mediului;

(e) ajutoare pentru consultanță în favoarea IMM‑urilor și pentru participarea IMM‑urilor la târguri;

(f) ajutoare sub formă de capital de risc;

(g) ajutoare pentru cercetare, dezvoltare și inovare;

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

(h) ajutoare pentru formare;

(i) ajutoare pentru lucrătorii defavorizați sau cu han­dicap”.

Enumerarea este limitativă și în concordanță cu scopul urmărit de actul UE.

Se pune întrebarea dacă astfel de ajutoare se pot acorda și întreprinderilor în dificultate sau celor împotriva cărora s‑a deschis o procedură colectivă de pre‑insolvență ori insolvență. Într‑o procedură de redresare, reorganizare a unei societăți, un ajutor pentru investiții ori sub formă de capital de risc ar fi deosebit de util. Poate solicita o întreprindere un ajutor de stat din această categorie în cadrul unei proceduri de prevenire a insolvenței ori de insolvență printr‑un plan de reorganizare a activității declanșate la cererea sa sau a unui creditor al său?

Răspunsul este dat de Regulamentul (CE) nr. 800/2008. Alin. (6) din primul articol prevede în mod expres că „Pre­zentul regulament nu se aplică următoarelor tipuri de ajutoare:

a) schemelor de ajutor care nu exclud în mod explicit plata ajutoarelor individuale în favoarea unei întreprinderi care face obiectul unui ordin de recuperare în urma unei decizii anterioare a Comisiei privind declararea unui ajutor ca fiind ilegal și incompatibil cu piața comună;

b) ajutoarelor ad‑hoc în favoarea unei întreprinderi care face obiectul unui ordin de recuperare în urma unei decizii anterioare a Comisiei privind declararea unui ajutor ca fiind ilegal și incompatibil cu piața comună;

c) ajutoarelor pentru întreprinderi aflate în dificultate.

(7) În sensul alin. (6) lit. c), un INM este considerat a fi o «întreprindere în dificultate» atunci când îndeplinește următoarele condiții:

a) în cazul societăților cu răspundere limitată, mai mult de jumătate din capitalul social a dispărut, peste un sfert din acest capital fiind pierdut în ultimele 12 luni, sau

b) în cazul societăților comerciale în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele societății, mai mult de jumătate din capitalul propriu așa cum reiese din contabilitatea societății a dispărut, peste un sfert din acest capital fiind pierdut în ultimele 12 luni, sau

c) indiferent de tipul societății comerciale în cauză, în cazul în care îndeplinește criteriile prevăzute de legislația națională pentru a face obiectul procedurilor colective de insolvență.

Un IMM cu o vechime de mai puțin de trei ani nu ar trebui considerat a fi în dificultate în această perioadă în sensul prezentului regulament, cu excepția cazului în care îndeplinește condițiile de la primul paragraf lit. c)”.

În consecință, atunci când IMM‑ul întrunește cerințele legii statului membru pentru deschiderea unei proceduri colective de insolvență, acesta nu mai poate beneficia de ajutorul de stat reglementat de acest regulament.

Dispoziția pare suficient de clară, dar în practica judi­ciară s‑au ivit și situații atipice, motiv pentru care s‑a soli­citat interpretarea art. 1 alin. (7) lit. c) din Regula­mentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de decla­rare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea art. 87 și 88 din tratat (art. 107 și art. 108 din TFUE, Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare).

Menționăm, în acest sens, o hotărâre de dată recentă a CJUE la întrebarea preliminară a unei instanțe italiene – Tribunale di Macerata (Tribunalul din Macerata, Italia). Curtea de Justiție a Uniunii Europene s‑a pronunțat prin Hotărârea din 6 iulie 2017 în Cauza C‑245/16, Nerea SpA împotriva Regione Marche, cu participarea: Banca del Mezzogiorno – Mediocredito Centrale SpA[7].

3. Hotărârea CJUE de interpretare a art. 1 alin. (7) lit. c) din Regulamentul (CE) nr. 800/2008

Starea de fapt

Regiunea Marche a aprobat cererea de proiecte și formularele aferente punerii în aplicare a măsurii 1.2.1.05.01 din cadrul POR al FEDER privind Regiunea Marche pentru perioada cuprinsă între anul 2007 și anul 2013 prin decizia din 9 noiembrie 2010. Această măsură fusese anterior aprobată prin Decizia nr. 3986 a Comisiei din 17 august 2007.

Societatea Nerea a prezentat o cerere de ajutor în cadrul POR la data de 13 aprilie 2011, ce i‑a fost aprobată prin decizia din 20 martie 2012. Regiunea Marche i‑a acordat asistență financiară în valoare de 144.052,58 euro, pentru cheltuieli eligibile de 665.262,91 euro. Nerea a primit un avans de 50% din sumă, 72.026,29 euro, plătit de organismul intermediar Mediocredito Centrale (MCC) SpA. După realizarea investiției care făcea obiectul asis­tenței financiare, Nerea a elaborat un raport privind chel­tu­ielile efectuate și a solicitat plata diferenței la data de 18 noiembrie 2013.

Ulterior, Nerea a solicitat Tribunale di Macerata (Tribunalul din Macerata, Italia), prin cererea depusă la data de 24 decembrie 2013, deschiderea procedurii de concordat preventiv cu continuarea activității, ce i‑a fost aprobată prin decizia din 15 octombrie 2014, publicată la 23 octombrie 2014.

În 11 februarie 2015, MCC a notificat Nerea că s‑a emis o decizie privind deschiderea procedurii de revocare a asistenței financiare care îi fusese acordată de Regiunea Marche, justificată de faptul că se deschisese procedura concordatului preventiv și în consecință Nerea nu mai îndeplinea condițiile de admisibilitate pentru finanțare prevăzute la art. 1 și art. 20 lit. h) din cererea de proiecte.

Nerea a solicitat anularea procedurii de revocare în 5 martie 2015, dar răspunsul MCC a fost același, în sensul că deschiderea procedurii de concordat constituie, potrivit art. 1 alin. (7) lit. c) din Regulamentul nr. 800/2008, unul dintre cazurile care împiedică admisibilitatea sa la bene­ficiul unei asistențe financiare.

Regiunea Marche a revocat asistența financiară acor­dată Nerea la data de 11 mai 2015 și i‑a solicitat resti­tuirea avansului de 72.026,29 euro care îi fusese plătit, majorat cu dobânzi în cuantum de 4.997,93 euro. Nerea a sesizat instanța cu o acțiune împotriva acestor decizii, invocând în special o încălcare a POR, a art. 1 alin. (7) din Regulamentul nr. 800/2008 și a principiului bunei administrări.

Întrebările preliminare

În cadrul litigiului, Tribunale amministrativo regionale per le Marche a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze CJUE două întrebări preliminare:

„1) Cu titlu prealabil, art. 1 alin. (7) lit. c) din Regulamentul nr. 800/2008 se referă numai la proce­durile care pot fi deschise din oficiu de către autoritățile administrative și jurisdicționale din statele membre (în Italia, de exemplu, falimentul) sau și la cele care pot fi inițiate numai la cererea întreprinzătorului interesat (astfel cum, în dreptul național, este concordatul preventiv), având în vedere că norma vorbește despre criteriile (…) «pentru a face obiectul» unei proceduri colective de insolvență?

2) În cazul în care s‑ar considera că Regulamentul nr. 800/2008 se referă la toate procedurile colective, în ceea ce privește în mod specific instituția concordatului preventiv cu continuarea activității prevăzută la art. 186 bis din Legea privind falimentul, art. 1 alin. (7) lit. c) din Regulamentul menționat trebuie interpretat în sensul că simpla îndeplinire a criteriilor pentru a face obiectul unei proceduri colective de către întreprinzătorul care urmărește să obțină asistență din fondurile structurale exclude acordarea finanțării sau obligă autoritatea națională de gestionare să revoce finanțările deja acordate ori, dimpotrivă, situația de dificultate trebuie verificată în concret, ținând seama, de exemplu, de termenele pentru deschiderea procedurii, de respectarea angajamentelor asumate de întreprinzător și de orice altă împrejurare relevantă?”.

Hotărârea CJUE

Analizând situația de fapt și de drept, Curtea, prin hotărârea pronunțată în 6 iulie 2017, a decis, raportat la întrebările preliminare, că:

„1) Art. 1 alin. (7) lit. c) din Regula­mentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea art. 107 și 108 TFUE (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare) trebuie interpretat în sensul că noțiunea «pro­cedură colectivă de insolvență», la care se referă acoperă toate procedurile colective de insolvență a întreprinderilor prevăzute de dreptul național, indiferent dacă acestea sunt deschise din oficiu de autoritățile administrative sau juris­dic­ționale naționale sau dacă sunt deschise la inițiativa întreprinderii în cauză.

2) Art. 1 alin. (7) lit. c) din Regulamentul nr. 800/2008 trebuie interpretat în sensul că faptul că o întreprindere îndeplinește criteriile prevăzute de legislația națională pentru a face obiectul unei proceduri colective de insolvență, ceea ce este de competența instanței de tri­mitere să constate, este suficient pentru a împiedica acor­darea unui ajutor de stat în temeiul acestui regulament sau, în cazul în care un astfel de ajutor i‑a fost deja acor­dat, pentru a constata că acesta nu putea fi acordat în temeiul regulamentului menționat, în măsura în care crite­riile respective erau îndeplinite la data acordării ajuto­rului. În schimb, un ajutor acordat unei întreprinderi cu respectarea Regulamentului nr. 800/2008, în special a art. 1 alin. (6) din acesta, nu poate fi revocat doar pentru motivul că întreprinderea în cauză a făcut obiectul unei proceduri colective de insolvență ulterior datei la care i‑a fost acordat ajutorul”.

Considerentele deciziei

Art. 1 alin. (7) lit. c) din Regulamentul nr. 800/2008 se referă la procedura de insolvență drept cauză de neapli­care a acestui act. S‑a întrebat dacă noțiunea „procedură colectivă de insolvență” acoperă numai procedurile care pot fi deschise din oficiu de autoritățile administrative și jurisdicționale din statele membre sau dacă aceasta le include și pe cele care pot fi deschise la inițiativa între­prinderii. În dreptul italian, procedura concordatului pre­ventiv, deși este prevăzută de Legea falimentului, poate fi deschisă doar la solicitarea societății, nu și din oficiu de către instanța competentă. În funcție de această inter­pretare, dispoziția s‑ar aplica ori nu societății Nerea în litigiu.


* Este extras din Revista Phoenix nr. 4/2017.

[1] Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea art. 87 și 88 din tratat, publicat în JO 214L din 29 august 2008, pp. 3‑47.

[2] Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

[3] Pentru comentarii asupra art. 107 din TFUE, a se vedea C. Butacu, Ajutorul de stat și principiul protecției așteptărilor legitime, în Revista română de drept european nr. 4/2015, pp. 98‑114.

[4] Pentru procedura acordării unui ajutor de stat în România, se va vedea ghidul publicat de Consiliul Concurenței pe http://www.ajutor destat.ro/documente/GHID%20PRIVIND%20AJUTORUL%20DE%20STAT_1140ro.pdf, pp. 33‑41.

[5] Considerentul (54) din preambulul la Regulamentul (CE) nr. 800/2008.

[6] M. Comșa, Reorganizarea judiciară și ajutorul de stat, în revista Curierul Judiciar nr. 8/2016, pp. 418‑435.

[7] Hotărârea CJUE din Cauza C‑245/16, Nerea SpA, disponibilă pe http://curia.europa.eu.

Ajutorul de stat pentru IMM-uri și procedura insolvenței. Jurisprudență CJUE was last modified: septembrie 4th, 2018 by Marcela Comșa

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Marcela Comșa

Marcela Comșa

Este judecător la Curtea de Apel Brașov din 2006; judecător detaşat la Ministerul Justiţiei, Direcţia Elaborare Acte Normative din septembrie 2012.
A mai scris: