Studiu privind percepția studenților la Drept asupra pedepsei cu moartea

7 dec. 2020
Articol UJ Premium
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 637
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

INTRODUCERE

De-a lungul istoriei, în susținerea abolirii pedepsei cu moartea, au fost aduse argumente numeroase. De asemenea, în diferite momente istorice ale dezbaterii, altele au fost argumentele folosite în mod preponderent. Bunăoară, când, în secolul XIX, Parlamentul olandez a luat în discuție în mod repetat potențiala abolire a pedepsei cu moartea, principalul argument invocat a fost unul de natură religioasă. Citate din Noul Testament au fost folosite atât de susținătorii pedepsei cu moartea, cât și de cei care militau în sensul abolirii acesteia[1]. Cu siguranță, dacă astăzi aceeași dezbatere ar avea loc în același organ legislativ, având în vedere caracteristicile generale ale societății olandeze contemporane, argumentul de natură religioasă ar fi mult mai puțin adus în discuție.

Societatea se dezvoltă în chip natural și, împreună cu această dezvoltare, argumentele în favoarea sau împotriva pedepsei capitale se modifică și ele. Diferențele de perspectivă între populația generală și legiuitor trebuie să fie minimizate pe cât posibil pentru a se păstra armonia socială. În măsura în care asemenea discrepanțe apar, ele trebuie să fie înțelese și corectate. În acest demers, unul dintre cele mai importante exerciții ce trebuie parcurse din timp în timp este reprezentat de revizuirea argumentelor care stau la baza poziționării într-o tabără sau alta într-un subiect ce nu suportă o a treia opțiune, astfel cum este cel ce face obiectul prezentului studiu.

A cunoaște motivele generale ale majorității ce se declară împotriva pedepsei cu moartea reprezintă un temei al oricărei discuții purtate cu cei care solicită reintroducerea acestei forme de sancționare.

La cea de-a treizecea aniversare a abolirii pedepsei cu moartea în România[2], ne-am propus să identificăm aceste motive prin intermediul unui chestionar aplicat în rândul studenților la Drept. Astfel, am pornit de la un chestionar folosit anterior în cadrul seminarelor de criminologie de la Facultatea de Drept a Universității din București, pe care l-am reconfigurat în luna martie 2020 și l-am adaptat pentru a putea fi utilizat în mod electronic, prin intermediul Google Forms. Studenții acestei facultăți au răspuns întrebărilor adresate în perioada 6-12 aprilie 2020. Ulterior, în perioada 16 aprilie-30 mai 2020, au răspuns studenții de la facultățile de Drept ale universităților de stat din Cluj, Craiova, Iași, Sibiu, Timișoara și Chișinău. Am obținut un total de 2201 de răspunsuri, ceea ce reprezintă un eșantion relevant pentru a putea face aprecieri privind percepția acestor studenți asupra pedepsei cu moartea.

Am încercat să avem de asemenea un grup de control pentru a vedea dacă studenții la Drept se constituie într-o categorie diferită de respondenți, însă, în ciuda demersurilor efectuate, nu am obținut decât 46 de răspunsuri de la studenții altor facultăți din cadrul Universității din București. Având în vedere numărul mic al acestor respondenți, prezentul studiu nu va avea, așadar, în vedere, aceste răspunsuri decât acolo unde ele prezintă particularități.

Vom prezenta rezultatele chestionarului în cele ce urmează, arătând, într-o primă etapă, datele generale privind respondenții (I), pentru a putea vedea, apoi, opinia acestora privind aplicarea pedepsei cu moartea (II).

I. DATE GENERALE PRIVIND RESPONDENȚII

Așa cum am menționat, chestionarul a debutat cu o primă parte care a avut ca obiectiv cunoașterea datelor generale ale respondenților. Aceștia au trebuit să răspundă la întrebări privind anul de studiu (1), sex (2), vârstă (3), forma de învățământ (4) și facultatea de proveniență (5).

1. Anul de studiu

O primă întrebare a vizat anul de studiu în care sunt respondenții. Dintre cei 2201 de studenți care au răspuns, 396 sunt anul I (17.99%), 663 sunt anul II (30.12%), 561 sunt anul III (25.49%), 375 sunt anul IV (17.04%) și 190 sunt masteranzi (8.63%). Un număr de 16 respondenți sunt studenți-doctoranzi (0.73%). Rezultă așadar că aproape 93% dintre respondenți nu au absolvit încă facultatea. Situația grafică este redată mai jos în figura 1, iar numărul mare de respondenți din anul al II-lea se poate explica prin aceea că disciplina Criminologie, în cadrul căreia au loc discuții inclusiv despre pedeapsa cu moartea, se studiază, în general, în acest an.

2. Sex

 

Distribuția respondenților în funcție de sex este redată în graficul de mai jos (figura 2). Se constată că numărul femeilor (1693) este de peste 3 ori mai mare decât cel al bărbaților (508).

Bibliolex Biblioteca juridica virtuala

Deși aceste date pot părea surprinzătoare, ele sunt, în principiu, concordante cu cele privind distribuția studenților în cadrul facultăților de Drept. De exemplu, la Facultatea de Drept a Universității din București, la începutul anului universitar 2019-2020 erau 2786 de femei (71.62% din total) și 1104 de bărbați (28.38%).

 

3. Vârstă

 

Așa cum este firesc având în vedere anul de studiu, majoritatea respondenților se regăsesc în categoria de vârstă 20-21 de ani, urmată îndeaproape de vârsta de 22 de ani și cea de 19 ani. Numărul de respondenți pentru fiecare categorie este redat în graficul de mai jos (figura 3).

De asemenea, în cele ce urmează, în figura 4, este redat în format grafic procentul respondenților în funcție de vârstă. Se poate afirma așadar că studiul are în vedere în special percepția tinerilor cu vârsta cuprinsă între 19-23 de ani aspra pedepsei cu moartea, aceștia reprezentând aprox. 89% dintre respondenți. Dacă adăugăm și procentul respondenților cu vârsta de 24 de ani, rezultă că aprox. 94% dintre opinii au fost exprimate de tineri sub 25 de ani.

 

4. Forma de învățământ

 

În ceea ce privește forma de învățământ, cea mai mare parte dintre respondenți (1838, reprezentând un procent de 83.51) sunt studenți la învățământ cu frecvență. Un număr de 115 studenți (5.22%) sunt la învățământ la distanță, iar 42 (1.91%) – la învățământ cu frecvență redusă[3]. O parte dintre respondenți (9.36%) nu au oferit un răspuns la această întrebare. Situația grafică este redată mai jos, în figura 5. Datele astfel calculate reflectă, în mare măsură, distribuția studenților în cadrul facultăților participante la studiu. De pildă, în cadrul Facultății de Drept a Universității din București, 79,69% dintre studenții din toți anii de studiu sunt studenți la învățământ cu frecvență.

 

5. Facultatea de proveniență

 

Așa cum am arătat, respondenții provin de la cele șase facultăți care fac parte din Hexagonul Facultăților de Drept, precum și de la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, entitate asociată acestui consorțiu. Distribuția studenților în funcție de facultatea de proveniență este redată în graficul de mai jos (figura 6), cu mențiunea că procentul de 5.95, corespunzând unui număr de 131 de respondenți care nu au indicat facultatea de proveniență, aparține tot facultăților de Drept din Hexagon. Rezultă așadar că 48.75% dintre respondenți provin de la Facultatea de Drept a Universității din București, iar 51.25% provin de la celelalte șase facultăți.

Desigur, numărul mare de studenți ai Facultății de Drept a Universității din București poate fi ușor de explicat, prin aceea că cifra de școlarizare este cea mai mare dintre toate cele șapte facultăți, dar și pentru că autorii prezentului studiu sunt cadre didactice titulare ori asociate la această facultate, rugămintea de completare a chestionarului fiindu-le adresată studenților și în cadrul cursurilor și seminarelor de criminologie.

Din datele de mai sus, rezultă că profilul respondentului este acela al unui tânăr student la Drept, programul de studiu licență și învățământ cu frecvență, cu vârsta între 19-23 de ani, de regulă femeie.

 

II. OPINIA PRIVIND APLICAREA PEDEPSEI CU MOARTEA

 

După o primă secțiune privind datele generale despre respondenți, chestionarul a continuat cu aflarea opiniei acestora privind aplicarea pedepsei cu moartea. Întrebarea a avut forma „Sunteți de acord cu aplicarea pedepsei cu moartea?”, iar răspunsurile posibile au fost „Da” și „Nu, în nicio situație”, pentru a sugera că orice excepție privind inaplicabilitatea pedepsei cu moartea trebuia încadrată în varianta „Da”. 69.42% dintre respondenți (un număr de 1528) s-au declarat împotriva pedepsei cu moartea (dar, așa cum vom vedea, acest procent este în realitate mai mic), iar 30.58% (corespunzând unui număr de 673 de studenți) au ales varianta potrivit cu care sunt de acord cu aplicarea pedepsei cu moartea, așa cum rezultă și din graficul de mai jos (figura 7). Doar spre comparație, din cei 46 de studenți provenind de la alte facultăți din cadrul Universității din București, 54.3% s-au arătat în favoarea pedepsei cu moartea, ceea ce poate sugera deja că susținerea pentru această pedeapsă poate fi, în realitate, mult mai mare, în rândul populației generale. Această ipoteză va fi discutată și în cele ce urmează, în cadrul analizei opiniei privind aplicarea pedepsei cu moartea.

Răspunsurile la această întrebare sunt diferite în funcție de facultatea de proveniență. Redăm, în cele ce urmează, astfel cum pot fi observate și în figura 8, procentele calculate pentru fiecare facultate la întrebarea „Da”. Astfel, cel mai mic procent (27.6%) există la Facultatea de Drept a Universității din București, singura care se află sub media răspunsurilor obținute la această întrebare, iar cel mai mare (45.83%), la Facultatea de Drept a Universității din Craiova, urmată de Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova (38.46%), Facultatea de Drept a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (35.25%), Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca (32.27%) și Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (31.53%).

 

1. În favoarea pedepsei cu moartea. Argumente și consecințe

             

Deși a fost menționat în mai multe studii[4] că, dacă participanții au alternative la pedeapsa capitală (cum ar fi pedeapsa detențiunii pe viață fără posibilitate de liberare), sprijinul pentru cea dintâi scade substanțial, sondajul nostru a plecat de la prezumția că studenții Facultății de Drept cunosc alternativele, care au fost enumerate doar pentru cei ce au răspuns că nu sunt de acord cu pedeapsa cu moartea. Opțiunile au fost așadar enumerate dacă studenții au ales ca răspuns că nu sunt de acord cu pedeapsa cu moartea în a doua parte a studiului, unde s-a analizat opoziția studenților față de acest tip de pedeapsă.

Prin urmare, pentru cei 30.58% dintre studenți (un număr de 673) care au fost în favoarea pedepsei cu moartea, chestionarul  a continuat cu  mai multe întrebări menite să le contureze opinia de susținere cu privire la această pedeapsă: categoriile de infracțiuni pentru care ar trebui aplicată pedeapsa cu moartea (A); justificarea aplicării pedepsei cu moartea (B), puterea de decizie în legătură cu condamnarea unei persoane la pedeapsa cu moartea (C), metodele prin care această pedeapsa ar trebui aplicată (D), vârsta minimă și vârsta maximă pentru aplicarea pedepsei cu moartea (E) și opinia studenților despre ieșirea României din Uniunea Europeană în contextul introducerii pedepsei cu moartea în Codul penal (F).

În cadrul fiecărei întrebări, vom expune rezultatele, pentru a continua apoi cu comentariul celor constatate.

 

A. Categoriile de infracțiuni pentru care ar trebui aplicată pedeapsa cu moartea

 

Constatări. Prima întrebare se referă la opinia studenților cu privire la ce categorii de infracțiuni ar trebui pedepsite cu pedeapsa cu moartea. Aceștia au putut alege între mai multe tipuri de infracțiuni, cu posibilitatea unor alegeri multiple: orice tip de omor, omor calificat comis asupra mai multor persoane ori de către o persoană care a mai săvârșit anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor, omor calificat asupra unei femei gravide, omor calificat comis prin cruzimi, viol, viol asupra unui minor, infracțiuni împotriva securității naționale (de exemplu, trădare, spionaj), infracțiuni de genocid, împotriva umanității și războiului, terorism sau niciuna dintre cele de mai sus. Dacă participanții au dorit să adauge alte infracțiuni pe această listă, au putut face acest lucru răspunzând la următoarea întrebare: „Pe lângă infracțiunile de mai sus, considerați că pedeapsa cu moartea ar trebui aplicată (și) pentru alte fapte penale? Dacă da, menționați care:”. Aproximativ 60 de studenți au răspuns și la această întrebare, adăugând alte câteva infracțiuni pe listă, pe care le vom dezvolta în secțiunea de discuții. Subliniem că nu am dorit să indicăm articole din Codul penal, pentru a da posibilitatea inclusiv studenților care nu au studiat încă partea specială a dreptului penal să răspundă la această întrebare.

După cum se poate observa în figura 9 de mai jos, categoriile care se referă la crime de genocid, împotriva umanității și războiului și terorism au fost cel mai des alese de studenți pentru a arăta în ce cazuri ar fi de acord cu aplicarea pedepsei cu moartea. Astfel, 514 studenți au considerat că pedeapsa cu moartea ar trebui aplicată pentru infracțiunile de genocid, iar 512 pentru infracțiunile de terorism. Având în vedere că un număr de 673 de persoane au răspuns că sunt de acord cu aplicarea pedepsei cu moartea, procentul acestor categorii de infracțiuni alese este destul de ridicat: 76.37%, respectiv 76.08%. În ordine, următoarea infracțiune pentru care pedeapsa cu moartea a fost considerată necesară este omorul calificat săvârșit prin cruzimi, 496 de studenți răspunzând în acest sens (adică 73.70%). 408 de studenți au considerat că pentru omor calificat săvârșit asupra mai multor persoane sau de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor, această pedeapsă trebuie aplicată (adică 60.62%). Trecând la alte tipuri de infracțiuni, 372 de studenți au considerat că violul asupra unui minor ar trebui pedepsit cu moartea (adică 55.27%), în timp ce 231 (adică 34.32%) au considerat că violul fără circumstanțe agravante trebuie pedepsit cu moartea. Doar 120 de studenți (adică 17.83%) au considerat că pedeapsa cu moartea ar trebui aplicată persoanelor care comit infracțiuni împotriva securității naționale, iar susținerea cea mai scăzută în acest sens a avut-o infracțiunea de omor (113 studenți, adică 16.79%).

 

Discuție. Numărul foarte mare de răspunsuri în favoarea aplicării pedepsei cu moartea pentru infracțiunile de genocid nu este surprinzător (fiind una dintre cele mai grave infracțiuni din toate sistemele juridice care o prevăd ca atare, pedepsită și de Codul penal român cu detențiune pe viață, în caz de război aceasta fiind și unica pedeapsă prevăzută de lege). De asemenea, numărul studenților care au considerat că infracțiunile de terorism ar trebui pedepsite în acest mod nu este neașteptat, deoarece grupările teroriste au asaltat aproape întreaga Europă în ultimii ani[5].

Cu toate acestea, o discuție mai amplă merită făcută în lumina altor infracțiuni mai des întâlnite în practica judiciară inclusiv în România, cum ar fi omorul și violul. Studenții respondenți consideră că omorul calificat săvârșit prin cruzimi este o infracțiune care ar trebui pedepsită cu moartea în viziunea studenților, împreună cu omorul calificat săvârșit asupra mai multor persoane sau de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor, dar de asemenea, omorul calificat asupra unei femei gravide. Accentul pare a fi pus pe periculozitatea infractorului, care stârnește un sentiment de teroare în rândul publicului prin comiterea unui omor prin cruzime (incendiere, tăierea membrelor în timp ce persoana este încă în viață, lovituri repetate cu diferite obiecte sau tăieturi multiple de cuțit, pentru a chinui victima suplimentar înainte de a o omorî etc.) sau care își dovedește periculozitatea fie prin numărul de victime, fie prin faptul că a mai comis o infracțiune de omor după ce săvârșise deja o astfel de faptă sau chiar prin vulnerabilitatea victimei, care este însărcinată.


* Materialul a fost publicat și în revista online a Facultății de Drept, AUBD – Forum Juridic.

** Autorii doresc să mulțumească domnului prof. univ. dr. Valerian Cioclei pentru sprijinul acordat în conceperea chestionarului, precum și colegilor din Facultățile de Drept din cadrul Hexagonului care au ajutat la transmiterea chestionarului: conf. univ. dr. Laura Stănilă, conf.univ. dr. Stela Botnaru, asist. univ. dr. Ioana Curt, asist. univ. dr. Oana Bugnar, lector univ. dr. Elisabeta Boitan, lector univ. dr. Mihai Dunea, lector. univ. dr. Cătălin Voiculescu.

[1] Pentru mai multe detalii, a se vedea Lydia Bertram, Imprisonment as an alternative to the death penalty. Historical observations complementary to an emerging discussion, în lucrarea Beyond the death penalty. Reflections on punishment, Hans Nelen, Lacques Claessen (coordonatori), edit. Intersentia, Cambridge, 2012, pag. 63-75.

[2] Pedeapsa cu moartea a fost abolită prin Decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990.

[3] Această formă de învățământ nu există la toate programele de studii sau/și la toate facultățile participante.

[4] Dick J. Hessing, Jan W. de Keijser, and Henk Elffers, Explaining Capital Punishment Support in an Abolitionist Country: The Case of the Netherlands, in Law and Human Behavior, vol. 27, no. 6, December 2003.

[5] De altfel, pedeapsa cu moartea pentru infracțiunile de terorism este un subiect intens discutat și în plan internațional. Pentru argumente în favoarea pedepsei cu moartea pentru astfel de infracțiuni, a se vedea Thomas M. McDonnell, The Death Penalty–An Obstacle to the “War on Terrorism”?, 37 Vand. J. Transnat’l L. 353 (2004), p. 389, http://digitalcommons.pace.edu/lawfaculty/279

Studiu privind percepția studenților la Drept asupra pedepsei cu moartea was last modified: decembrie 9th, 2020 by Andra-Roxana Trandafir

Vă recomandăm:

Abonează-te la newsletter