Luna Martie: Un calendar al conștiinței și spiritualității. Analiza zilelor internaționale din luna martie dedicate drepturilor omului

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

6. Pe filonul sensibilizării publicului larg către respectarea valorilor umaniste se înscrie și Ziua Internațională a Nowruz^[9], marcată pe data de 21 martie, proclamată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU nr. 64/253^[10] ca urmare a unei puternice campanii de susținere inițiată de statele care au în comun sărbătoarea Nowruz (Afganistan, Azerbaidjan, Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Iran, India, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turcia și Turkmenistan).

Partea de incipit a Rezoluției nr. 64/253 subliniază că toate culturile și civilizațiile contribuie la îmbogățirea omenirii, fiind importantă sensibilizarea publicului prin educație, mass-media și activități culturale pentru a încuraja cunoașterea culturilor naționale, a patrimoniului cultural mondial și diversitatea culturală, care sunt esențiale pentru consolidarea păcii globale și punerea în aplicare a cooperării internaționale.

Având ca pretext echinocțiul de primăvară, sărbătoarea Nowruz este sărbătorită ca începutul noului an de peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume, având o tradiție de peste 3.000 de ani în Balcani, bazinul Mării Negre, Caucaz, Asia Centrală, Orientul Mijlociu etc.

Cu toate că la nivel explicativ elementar, sensul primar al sărbătorii Nowruz transpare în mod facil, semnificațiile sale culturale sunt plurivalente. Reținând elementele zoroastrismului, Nowruz evocă purificarea omenirii prin foc, având ca echivalent, conform calendarului solar iranian, prima zi a anului. Din punct de vedere etimologic, numele sărbătorii este alcătuit din particulele nev – nou și ruz-zi, exprimând, simbolic, reînnoirea. Aceasta din urmă trebuie înțeleasă în sens extensiv, incluzând atât începutul fizic, material al naturii cât și metamorfozările suferite de aceasta în evoluția către o nouă identitate. Astfel, în cultura populară, sărbătoarea Nowruz este asociată cu: prima zi din viața veșnică, triumful Binelui asupra Răului, ziua de naștere a califului Ali, cu ziua căsătoriei sale cu Fatima, cu ziua în care Dumnezeu a făcut ca ziua să fie egală cu noaptea sau cu ziua în care a încetat potopul, iar arca lui Noe a ajuns pe uscat^[11].

7. Ziua de 21 martie este destinată Sindromului Down, atrăgându-se atenția asupra nevoii de solidarizare pentru creșterea calității vieții persoanelor cu sindromul Down în spiritul asigurării deplinei integrări a acestora în societate. Deși comunitatea internațională sărbătorește la data de 3 decembrie Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități, statele membre ONU au resimțit nevoia marcării printr-o zi distinctă situația persoanelor cu Sindromul Down, stabilind, prin Rezoluția nr. 66/149^[12] data de 21 martie ca Zi Internațională a Sindromului Down. Fiind înscris în rândul dizabilităților, sindromul Down este clasificat, potrivit Rezoluției, ca un aranjament cromozomial natural care a fost întotdeauna o parte a condiției umane, există în toate regiunile de pe glob și are ca rezultat frecvent efecte variabile asupra stilurilor de învățare, caracteristicilor fizice sau sănătății. Spiritul dispozițiilor Rezoluției nr. 66/149 se menifestă prin promovarea toleranței față de persoanele suferinde de sindromul Down, recunoscând demnitatea inerentă, valoarea și contribuțiile valoroase ale persoanelor cu dizabilități intelectuale ca promotori ai bunăstării și diversității comunităților lor, precum și importanța autonomiei lor individuale și independenței, inclusiv a libertății de a face propriile alegeri.

8. Pe aceeași linie a garantării extensive a dreptului la sănătate se înscrie și celebrarea, la data de 24 martie, a Zilei Internaționale a Tuberculozei. Această atribuire calendaristică decurge din faptul că, la 24 martie 1882, doctorul Robert Koch a descoperit bacteria care provoacă boala numită tuberculoză, asigurându-se astfel fundamentele medicale pentru diagnosticarea și vindecarea acestei boli. Scopul comemorării anuale a acestei zile rezidă în consolidarea eforturilor medicale întreprinse la nivel global în scopul stopării epidemiei de tuberculoză și în sensibilizarea publicului privitor la consecințele devastatoare asupra sănătății, asupra efectelor sociale și economice ale acestei boli. Miza umană a prevenirii și combaterii tuberculozei este semnificativă dat fiind faptul că, potrivit statisticilor oficiale ale ONU zilnic 4500 de oameni își pierd viața din cauza tuberculozei și aproape 30.000 de persoane se îmbolnăvesc de tuberculoză. Eforturile globale de combatere a acestei boli au salvat aproximativ 54 de milioane de vieți din anul 2000 și au redus rata mortalității având această etiologie cu 42%^[13].

9. Încălcările multiple ale drepturilor omului produse în situații vulnerabile precum conflictele armate pun în discuție atingerea normelor de drept internațional umanitar prin acte particulare precum execuțiile sumare, disparițiile forțate, tortură. Luând în considerare conjuncturile extraordinare cristalizate la nivelul comunității internaționale pe coordonatele conflictelor armate, comunitatea internațională a decis, prin Rezoluția nr. 68/165^[14], declararea datei de 24 martie Ziua Internațională a Dreptului la Adevăr în ceea ce privește Încălcările Grave ale Drepturilor Omului și Demnitatea Victimelor. Rezoluția clarifică natura juridică și modul de exercitare a dreptului la adevăr, menționând în mod expres că, dreptul la adevăr poate fi caracterizat diferit în unele sisteme juridice precum dreptul de a avea acces la informații sau dreptul de a fi informat sau precum libertatea de a primi și transmite informații; în cazurile de încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului umanitar internațional se impune studierea corelațiilor dintre dreptul la adevăr, dreptul la acces la justiție, dreptul de a obține o remediere efectivă și la reparații precum și alte drepturi relevante ale omului. În mod esențial, dreptul la adevăr se manifestă în totalitatea dimensiunilor sale adiacente (dreptul publicului larg de a avea acces, în măsura în care este posibil, la informații cu privire la acțiunile și procesele guvernamentale care au ca obiect drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor) în contextul societăților democratice, rezoluția recunoscând rolul fundamental al societății civile, prin angajarea, susținerea și participarea acesteia la procesele decizionale, în promovare și realizarea conținutului dreptului la adevăr.

Ziua Internațională a Dreptului la Adevăr a fost instituită cu scopul comemorării, în fiecare an, pe data de 24 martie, a decesului arhiepiscopului catolic din El Salvador Óscar Arnulfo Romero y Galdámez. Acesta a fost victima unui atentat organizat de mișcările armate rebele guvernării din cauza activității religioase desfășurată de acesta prin care promova principiile justiției sociale și din cauza criticilor adresate regimului dictatorial al juntelor militare. Datorită prodigioasei activități în domeniul păcii și al drepturilor omului, Óscar Arnulfo Romero y Galdámez a fost beatificat și ulterior sanctificat la data de 14 octombrie 2018^[15].

Fiind înscris în categoria drepturilor inalienabile ale omului, dreptul la adevăr este indivizibil legat de dreptul de a cunoaște în mod clar și transparent coordonatele pe care s-au desfășurat principalele evenimente ce au marcat încălcări ale drepturilor omului la nivel internațional. În corespondență directă cu acest drept este plasată obligația statului de a organiza arhive și de a păstra înregistrări privind încălcări grave ale drepturilor omului și de a organiza programe privind protecția martorilor și a altor persoane implicate în procese legate de astfel de încălcări. Omagiul adus de autorități cu prilejul sărbătoririi Zilei Internaționale a Adevărului este bivalent: (1) pe de o parte este subliniată relevanța promovării judecății corecte și drepte cu finalitatea aflării adevărului; (2) pe de altă parte se urmărește recunoașterea eforturilor depuse de victimele violărilor sistematice ale drepturilor omului și cinstirea memoriei acestora.

10. În strânsă conexiune ideatică și axiologică cu data de 21 martie care marchează Ziua Internațională a Eliminării Discriminării Rasiale, este sărbătorită, la data de 25 martie, Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Sclaviei și ale Traficului Transatlantic de Sclavi. Recunoscând că traficul transatlantic cu sclavi a constituit cea mai amplă și inumană manifestare a migrației forțate din istoria omenirii, ONU atrage atenția, cu ocazia comemorării acestei zile internaționale, asupra contextului nociv în care s-a produs acest fenomen, determinând multiple încălcări ale drepturilor omului: Exodul extins de africani s-a răspândit în multe zone ale lumii pe o perioadă de 400 de ani și a fost fără precedent în analele istoriei umane documentate până în prezent. Ca rezultat direct al comerțului transatlantic cu sclavi, cea mai mare mișcare a africanilor a fost către America – 96% din captivii de pe coastele africane ajungând pe nave de sclavi din porturile din America de Sud și Insulele Caraibelor. Din anul 1501 până în anul 1830, patru africani au traversat Atlanticul pentru fiecare european, făcând demografia Americii din acea epocă mai degrabă o extensie a diasporei africane decât una europeană^[16].

Instituirea Zilei Internaționale a Comemorării Victimelor Sclaviei și ale Traficului Transatlantic cu sclavi prin Rezoluția nr. 62/122^[17] a fost reglementată, conform dispozițiilor acesteia ca o completare a Zilei internaționale existente pentru comemorarea comerțului cu sclavi și abolirea acestuia. Rezoluția abordează necesitatea comemorării acestei Zile Internaționale prin prisma modificării tiparelor mentale și comportamentale umane în sensul îndepărtării indivizilor de la segregare și al orientării acestora către incluziune și solidaritate. Formularea Rezoluției este elocventă: Se solicită Secretarului General, în colaborare și pe baza lucrărilor întreprinse de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, inclusiv Proiectul Ruta Sclavilor, să stabilească un program de sensibilizare educațională pentru a mobiliza, inter alia, instituțiile de învățământ și societatea civilă pe tema amintirii traficului și sclaviei transatlantice de sclavi, pentru a inculca generațiilor viitoare cauzele, consecințele și lecțiile desprinse din comerțul transatlantic cu sclavi și pentru a comunica pericolele rasismului și prejudecăților.

11. Data de 25 martie este, de asemenea, recunoscută și sărbătorită sub semnul solidarității cu membrii personalului ONU răniți sau dispăruți în conflicte armate. Ziua Internațională a Solidarității cu Membrii Personalului Reținuți și Dispăruți marchează răpirea, într-un conflict armat desfășurat pe parcursul anului 1985, a fostului jurnalist, Alec Collett, care lucra, la epoca faptelor, pentru Agenția Națiunilor Unite pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat. În contextul intensificării atacurilor îndreptate împotriva Organizației Națiunilor Unite, această zi internațională are ca scop asigurarea unei platforme coerente în sensul mobilizării de acțiuni pentru a obține justiția socială în legătură cu membrii ONU angajați în zone de conflict^[18].

Prin Rezoluția nr. 49/59^[19] comunitatea internațională adoptă Convenția cu privire la Siguranța Membrilor Organizației Națiunilor Unite și a Personalului Asociat – document juridic constrângător care clarifică cadrul conceptual incident în materie (membri de personal ai ONU, personalul asociat ONU, operațiuni de îndeplinire a mandatului ONU) și stabilește obligația de a asigura siguranța membrilor ONU și a personalului asociat (articolul 7), obligația de a elibera și returna membrii ONU sau personalul asociat capturat sau deținut (articolul 8) precum și crimele îndreptate împotriva membrilor ONU și împotriva personalului asociat (articolul 9).

De asemenea, în vederea asigurării predictibilității și clarității procedurilor, Convenția reglementează măsuri de prevenție a crimelor îndreptate împotriva personalului ONU (articolul 11), proceduri aplicabile în caz de investigare și de judecare a crimelor îndreptate împotriva personalului ONU (articolele 14-19).

În completarea dispozițiilor Convenției, prin Rezoluția nr. 60/158^[20] a fost adoptat Protocolul Opțional la Convenția cu privire la Siguranța Membrilor Organizației Națiunilor Unite și a Personalului Asociat. Protocolul extinde sfera operațiunilor care fac obiectul de reglementare al dispozițiilor sale și ale Convenției stabilind, sub denumirea marginală Aplicarea Convenției la operațiunile Organizației Națiunilor Unite următoarele: acordarea de asistență umanitară, politică sau de dezvoltare în construirea păcii sau acordarea asistenței umanitare de urgență.

12. Urmărind prezervarea mediului înconjurător– ca resursă comună centrală pentru asigurarea exercitării drepturilor fundamentale ale omului-, ONU consacră, în calendarul lunii martie o serie de zile internaționale circumscrise acestui obiectiv major: Ziua Mondială a Faunei Sălbatice (3 martie); Ziua Internațională a Pădurilor (21 martie), Ziua Mondială a Apei (22 martie), Ziua Mondială a Meteorologiei (23 martie).

Proclamată la data de 20 decembrie 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiune a Adunării Generale a ONU, cu ocazia semnării Convenției ONU privind comerțul internațional cu specii pe cale de dispariție a faunei și florei sălbatice, Ziua Mondială a Faunei Sălbatice reprezintă evenimentul global cel mai important dedicat protecției faunei și florei sălbatice și soluționării problemelor adiacente acestora. În acord cu obiectivele Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă 1 (eradicarea sărăciei), 12 (consum și producție responsabile), 13 (acțiune climatică) și 15 (viața terestră), Ziua Mondială a Faunei Sălbatice a fost celebrată în anul 2021 sub tematica Păduri și mijloace de trai: susținerea oamenilor și a planetei ca modalitate de a evidenția rolul central al pădurilor, al speciilor forestiere și al ecosistemelor în susținerea comunităților indigene, a zonele împădurite și a zonelor adiacente pădurii^[21]. Conexiunea dintre protecția pădurilor, asigurarea drepturilor populațiilor indigene și a comunităților locale este explicitată de experții ONU prin sublinierea faptului că relaționarea primară dintre indivizi, mediul înconjurător și fauna sălbatică decurge din acomodarea comunităților indigene la condițiile faunei locale; 28% din suprafața terestră a lumii este administrată în prezent de popoarele indigene care, prin modul de adaptare la particularitățile florei și faunei, își exercită dreptul la identitate culturală^[22].

Urmărind coordonatele consolidării protecției mediului înconjurător, prin Rezoluția nr.67/200^[23], Adunarea Generală a ONU proclamă data de 21 martie Ziua Internațională a Pădurilor, subliniind nevoia de creștere a gradului de conștientizare la toate nivelurile, pentru a consolida gestionarea durabilă, conservarea și dezvoltarea durabilă a tuturor tipurilor de păduri și copaci în afara pădurilor în beneficiul generațiilor actuale și viitoare.

Manifestarea pandemiei COVID-19 a transformat accesul la apă într-un subiect central pentru discursul drepturilor omului deoarece igienizarea permanentă constituie principalul instrument în acțiunile de prevenire și combatere a infectării cu virusul SARS-CoV-2. Atenția acordată problemei apei la nivel mondial nu este de resurgență recentă: în cadrul Conferinței Națiunilor Unite privind mediul și dezvoltarea desfășurată la Rio de Janeiro în anul 1992, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție prin care 22 martie a fiecărui an a fost declarată Ziua Mondială a Apei, celebrată începând cu anul 1993. Pentru anul 2020, tematica aleasă în scopul celebrării Zilei Mondiale a Apei privește corelația dintre apă și schimbările climatice. ONU a subliniat că prin adaptarea umanității la efectele schimbărilor climatice produse asupra apei vom asigura realizarea dreptului la viață și la sănătate^[24].

Preocupările ONU în domeniul protecției mediului au fost reflectate inclusiv pe calea marcării, încă din anul 1961, a Zilei Mondiale a Meteorologiei, care coincide, în mod simbolic, cu data de 23 martie – ziua în care a intrat în vigoare Convenția Organizației Mondiale a Meteorologiei. În anul 2021, tematica ce constituie obiectul Zilei Mondiale a Meteorologiei este Oceanul, Clima și Vremea, fiind recunoscută importanța factorului oceanic în influențarea schimbărilor climatice. Conform cercetătorilor ONU, oceanul este, de asemenea, un factor principal al economiei globale, susținând peste 90% din comerțul mondial și aproximativ 40% din activitatea umanității – fapt care determină relevanța studierii modului în care oceanul afectează atmosfera și oferă o mare varietate de servicii marine, inclusiv sprijinirea managementului costier și siguranța maritimă^[25].