Dreptul la muncă trebuie apărat prin măsuri real proporționale și nediscriminatorii între operatorii economici

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Cum trebuie interpretat și respectat dreptul constituțional la muncă în contextul măsurilor luate de autorități pentru limitarea răspândirii virusului SARS-COV-2 (COVID-19)? Măsurile adoptate de autoritățile europene, naționale și locale trebuie să respecte și să aibă în vedere proporționalitatea acestora, iar mijloacele de atingere ale scopurilor declarate trebuie la rândul lor să fie proporționale, adecvate și necesare. În acest context, vocile angajaților din diverse industrii afectate de pandemie trebuie să devină o singură voce în cadrul dialogului social.

Un interviu acordat de avocat Marius-Cătălin Preduț, specializat în relații de muncă și comerciale, autor al Codului muncii comentat.

Cum poate fi respectat articolul 41 din Constituție în condiții de pandemie de coronavirus?

Avocat Marius-Cătălin Preduț: Întâi de toate, cu privire la dispozițiile Articolului 41 din Constituția României, trebuie observate, analizate și ținut cont de aspectele reglementate distinct, și ulterior acceptată și aplicată interdependența acestora.

Reglementând libertatea muncii oricărei persoane și dreptul acesteia de a alege profesia și locul de muncă, Constituția a avut în vedere, în primul rând, oferirea posibilității fiecărei persoane apte de muncă de a presta muncă așa cum consideră de cuviință. Asumându-și calitatea de salariat, implicit contribuind lunar la fondul de asigurări sociale, persoana încadrată în muncă are dreptul la o serie de măsuri de protecție socială, având în vedere faptul că justificarea, principiul fundamental, al constituirii fondurilor de asigurări sociale este cel al solidarității membrilor care contribuie la acestea.

De asemenea, același articol stabilește dreptul fundamental la negocieri colective, precum și caracterul obligatoriu, garantat prin Constituție, al negocierilor și al contractelor/acordurilor încheiate în urma acestor negocieri între organizațiile patronale și organizațiile sindicale.

Pornind de la aceste trei drepturi fundamentale (dreptul la muncă, dreptul de a beneficia de asistență socială și dreptul la negocieri colective), se creează un cadru unitar, interdependent, prin care statul, prin autoritățile și instituțiile reprezentative, are obligația constituțională de a ocroti și garanta remunerarea corespunzătoare a muncii, de a proteja în situații dificile salariații care au contribuit lunar la crearea fondurilor de protecție socială.

Tot Constituția României, prin articolul 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți, a reglementat situația în care poate apărea o calamitate naturală, dezastre naturale sau produse de om ori un sinistru deosebit de grav.

Este evident că pandemia declarată, inclusiv pe teritoriul României, se încadrează în situația excepțională prevăzută de articolul 53. În acest context, tot Constituția României este cea care stabilește că restrângerea drepturilor (inclusiv a dreptului la muncă) poate fi dispusă numai dacă este necesară și proporțională cu situația care a determinat-o.

Pentru a îndeplini cerința proporționalității, o măsură trebuie să fie adecvată a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit. O măsură este considerată adecvată a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit numai dacă reflectă cu adevărat o preocupare pentru atingerea obiectivului respectiv într-un mod coerent și sistematic, de exemplu atunci când riscurile similare legate de anumite activități sunt abordate în mod comparabil și atunci când orice excepții de la restricțiile în cauză sunt aplicate în conformitate cu obiectivul declarat.

De asemenea, deși nu s-a discutat în spațiul public acest aspect, măsura de restricționare a drepturilor și libertăților persoanelor nu poate fi discriminatorie, adică, să fie aplicată unor anumite categorii de persoane/activități, iar altora să nu le fie aplicată, deși ambele categorii de persoane și activități sunt identice sau similare și se regăsesc în aceeași ipoteză de lucru.

Pentru a nu îngrădi niciunul dintre drepturile fundamentale prevăzute de articolul 41 din Constituție se impune asigurarea unui echilibru între respectarea acestor drepturi și îngrădirea lor în situațiile prevăzute de articolul 53. Având în vedere faptul că o parte dintre elementele ce țin de sănătatea și securitatea în muncă se află, în contextul actual, sub controlul exclusiv al legiuitorului, ci nu al angajatorului, cheia este identificarea unor soluții reale, raționale și practice, pentru desfășurarea în continuare a activității cu respectarea măsurilor impuse prin lege.

În contextul actual al pandemiei fie că discutăm despre o formă flexibilă de organizare a muncii, cum ar fi munca de la domiciliu, telemunca sau stabilirea unui program de lucru inegal, fie că se impune o reorganizare completă și complexă a activității (de exemplu mutarea acesteia integral în domeniul online), atât angajatorii, cât și salariații, trebuie să găsească în contextul legislativ dat modalități eficiente de desfășurare activității, astfel încât să evite blocarea acesteia.

Totodată, dialogul social, sub toate formele sale, este absolut necesar pentru stabilirea unor condiții și măsuri care să asigure, pe termen lung, posibilitatea desfășurării activităților obișnuite într-o societate, astfel încât echilibrul amintit anterior să poată fi asigurat. Mai mult, este un moment în care sindicatele și patronatele vor trebui să-și asume un rol activ, nu doar consultativ, să devină inițiatorii acestor discuții cu autoritățile competente.

Cei care au închis fără argumente o industrie sau alta pot fi acuzați de încălcarea Constituției României?

Avocat Marius-Cătălin Preduț: Orice măsură care contravine unor interese publice sau private poate fi contestată în fața instanțelor de judecată sau, după caz, în fața instanței de contencios constituțional. Oportunitatea unei astfel de acțiuni, însă, trebuie analizată de la caz la caz.

În cazul în care se constată nelegalitatea sau neconstituționalitatea măsurilor dispuse de către autorități ca urmare a caracterului disproporționat și discriminatoriu al acestora, persoanele vătămate, inclusiv societățile comerciale, au posibilitatea de a se adresa autorităților statului sau, după caz, instanțelor de judecată pentru a le fi acoperite prejudiciile suferite prin acordarea de despăgubiri corespunzătoare.

Ce trebuie să facă oamenii aflați în postura de „șomaj tehnic” pe perioadă practic nedeterminată? Să accepte situația dată, să rabde de foame și de frig în iarna aceasta în speranța că sălile de jocuri de noroc, de exemplu, se vor mai deschide? Sau pot înainta acțiuni în justiție pentru a le fi respectat dreptul la muncă?

Avocat Marius-Cătălin Preduț: Ca o primă opțiune pe termen mediu și lung este aceea a dialogului economico-social cu instituțiile și autoritățile statului în vederea identificării de soluții sustenabile. În cadrul unor astfel de dialoguri este necesar a se identifica la scară sectorială rezolvarea blocajelor generate mai mult sau mai puțin justificat, motiv pentru care discuțiile ar trebui și ele mutate din sfera individualului și aduse în plenuri. Așa cum am menționat anterior, sindicatele și patronatele pot avea un rol cheie în acest sens, lor putându-li-se alătura asociațiile și orice alte forme de organizare care beneficiază de reprezentativitatea necesară într-un astfel de dialog.

De asemenea, după cum am arătat anterior, orice persoană fizică sau juridică care se consideră nedreptățită printr-un act, administrativ sau de altă natură, se poate adresa instanțelor de judecată în vederea constatării caracterului disproporționat și discriminatoriu al măsurilor dispuse.

În ceea ce privește șomajul tehnic, aceasta este o măsură pusă de către legiuitor la îndemâna angajatorilor încă din 2003, prin art. 53 din Codul Muncii care stabilește că  „pe durata reducerii și/sau a întreruperii temporare a activității, salariații implicați în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfășoară activitate, beneficiază de o indemnizație, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat”. Singura noutate generată de contextul pandemiei CoVid-19 este posibilitatea, mai mult ipotetică, a subvenționării unui procent din această sumă de la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Ce pot face companiile a căror angajați bine plătiți și instruiți înainte de pandemie au decis să schimbe domeniul de activitate cu unul „mai puțin riscant”, supus riscului închiderii? Își pot recupera cumva pierderile?

Avocat Marius-Cătălin Preduț: Schimbarea obiectului de activitate este un atribut ce revine exclusiv conducerii unei societăți, fie că vorbim despre un asociat unic, mai mulți asociați sau un Consiliu de Administrație. Este o decizie de oportunitate ale cărei efecte pentru viitor pot sau nu fi anticipate la momentul adoptării ei, iar responsabilitatea în ceea ce privește aceste efecte nu poate fi asumată de o altă persoană în afara autorului deciziei.

De ce dreptul la Libertate Religioasă a primat în fața Dreptului la Muncă în România, în condițiile în care industria de jocuri de noroc este practic în cel puțin jumătate din țară în lockdown (închisă), cu foarte mulți angajați pe drumuri, dar la moaște s-a dat liber?

Avocat Marius-Cătălin Preduț: Nu există o ierarhie juridică a drepturilor și libertăților fundamentale, fiecare drept trebuind a fi garantat și respectat ca atare, fără a se pune în discuție îndepărtarea sau limitarea exercițiului vreunuia dintre acestea, fie că vorbim de dreptul la libertate religioasă, fie că vorbim de dreptul la muncă. În general, gradul de protecție acordat acestora de către autoritățile statului reflectă sau ar trebui să reflecte percepția și prioritățile societății în ansamblul ei.

Ceea ce trebuie analizat este dacă măsurile dispuse în situații similare sunt discriminatorii pentru categorii de persoane și/sau societăți afectate direct sau indirect de astfel de situații și, bineînțeles, dacă acestea sunt sau nu proporționale.

Există companii care au mai multe Coduri Caen trecute în momentul constituirii lor, iar acum nu-și pot băga angajații nici măcar în șomaj tehnic pentru că citez surse guvernamentale „aveți prea multe coduri caen și nu puteți să vă treceți angajații în somaj tehnic”? Doar cei cu cod caen de jocuri de noroc (singular) au acest drept? Sau cum? Nu e cumva o anomalie aici?

Avocat Marius-Cătălin Preduț: Așa cum am arătat anterior, șomajul tehnic reprezintă o opțiune a oricărui angajator care, în urma deciziei de a suspenda activitatea, acordă salariaților o indemnizație din fondul de salarii în cuantum de minim 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Scopul acestei reglementări, în principiu, este menținerea salariaților în cadrul societății angajatoare pe perioada suspendării activității, cu reducerea cheltuielilor suportate de către angajator. Așadar, aceste prevederi pot fi aplicate de către angajator indiferent de domeniul sau domeniile de activitate declarate.

În ceea ce privește, însă, subvenționarea indemnizațiilor de șomaj tehnic de la bugetul de stat, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/28.05.2020 stabilește în mod expres faptul că angajatorii care au mai multe obiecte de activitate dintre care cel puțin unul se află sub incidența restricțiilor stabilite prin acte ale autorităților competente optează pentru una dintre următoarele subvenții:

– fie pentru o indemnizație de 41,5% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat de fiecare salariat (aplicabilă angajatorilor ai căror salariați au fost avut contractele de muncă suspendate pentru o perioadă de minim 15 zile pe perioada stării de urgență sau de alertă și au beneficiat de șomajul tehnic prevăzut de OUG 30/2020 sau de art. 53 din Codul muncii), indiferent de domeniul de activitate,

– fie pentru prevederile art. X din O.U.G. 92/28.05.2020 care stabilesc posibilitatea subvenționării unei indemnizații de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Această din urmă subvenție, însă, se acordă exclusiv angajatorilor din domeniile de activitate în care se mențin restricții în condițiile Legii nr. 55/2020.

Cu alte cuvinte, de subvenția în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat beneficiază doar angajatorii care activează într-un domeniu de activitate în care se mențin restricții. În situația în care societatea a declarat mai multe obiecte de activitate, subvenția de 75% va putea fi obținută exclusiv pentru salariații ce desfășoară activitatea supusă restricțiilor. Astfel, va trebui realizată o corelare între codul CAEN al societății și fișele de post ale salariaților ce obțin indemnizațiile pentru care angajatorul urmează să beneficieze de subvenție.

Oamenii care lucrează în industria de gambling, dar acum stau acasă în șomaj își pun întrebări de ce nu pot lucra și ei, în condiții de siguranță sanitară atât pentru ei, cât și pentru clienți (așa cum a fost până acum 1 lună), dar alte ramuri care deservesc direct publicul sunt bine mersi în stare de funcțiune și chiar mai aglomerate ca la începutul pandemiei precum super si hypermarketurile, spitalele și clinicile private, saloanele de frizerie, de coafură, sălile de sport (fitness) sau chiar instituțiile publice, nu mai amintesc de HoReCa care a funcționat pe „terase”cu pereți de celofan și încălzitoare pe gaz, și, bineînțeles procesiunile religioase?

Avocat Marius-Cătălin Preduț: Aceste întrebări ar trebui adresate în scris, structurat, oficial, autorităților competente.

Există vreo posibilitate, vreo cale de atac, din punctul dumneavoastră de vedere, prin care în situația actuală să poată fi redeschisă activitatea operatorilor de jocuri de noroc din țara noastră?

Avocat Marius-Cătălin Preduț: Calea dialogului social. Așa cum am menționat anterior, cea mai eficientă modalitate de a influența deciziile autorităților în ceea ce privește organizarea și desfășurarea activităților societăților cu respectarea normelor de sănătate și siguranță publică este inițierea, continuarea și susținerea unui dialog public, cu autoritățile competente prin intermediul organizațiilor patronale și sindicale. Totodată, poate fi avută în vedere și formularea unei petiții către instituțiile și/sau autoritățile competente să sesizeze instanța de contencios constituțional.

Cum ar putea vocea angajaților din industria de jocuri de noroc să se facă auzită la cel mai înalt nivel al autorităților? Momentan există câteva asociații patronale, ale organizatorilor de jocuri. Ce ar trebui să facă efectiv angajatul care activează în cadrul acestei industrii pentru a îi fi auzită vocea (în această perioadă putem spune chiar strigătul de disperare)?

Avocat Marius-Cătălin Preduț: Vocile angajaților din industria jocurilor de noroc, și nu numai, afectați de pandemie trebuie să devină o singură voce. Acest lucru trebuie să se realizeze prin organizarea acestora și constituirea, în condițiile legii, de organizații sindicale și, după caz, confederații sindicale, indiferent de poziția angajatorilor cu privire la aceste inițiative, mai ales în contextul în care afectați nu sunt doar salariații, ci însuși sectorul de activitate al jocurilor de noroc.

Așadar, vocea reprezentanților salariaților organizați în sindicate, alături de vocea patronatelor coagulate în organizații patronale, pot avea suficientă forță pentru a fi auzite și ascultate de către autorități.

***

Despre MCP Cabinet avocați – Înființat în anul 2008, Cabinetul de avocați fondat de avocat Marius-Cătălin Preduț este specializat în domeniul relațiilor de muncă, comerciale și protecția datelor.