Discursul doamnei Brândușa Ștefănescu cu ocazia Festivității de decernare a premiilor „Revistei Române de Drept Privat” pentru anul 2022

Vizualizari: 235

Valeriu Stoica – Pentru acordarea Premiului „Octavian Căpățînă”, o rog pe doamna Brândușa Ștefănescu. Înțeleg că este online în legătură cu noi și mă bucură, doamna profesoară, că și în acest an sunteți alături de noi și vă mulțumesc pentru sprijinul pe care îl acordați Revistei Române de Drept Privat. Vă rugăm să prezentați câștigătorul Premiului „Octavian Căpățînă”.

Brândușa Ștefănescu – Vă mulțumesc că mi-ați oferit și în acest an prilejul de a vă reîntâlni și prilejul de a continua tradiția de până acum, prin acordarea acestui premiu! Înainte de a formula premiul și câștigătorul premiului, vă rog să-mi permiteți să felicit, în mod special, conducerea acestei reviste; și vreau s-o felicit pentru că, într-unul dintre numerele afectate anul trecut cercetării științifice, totdeauna, a concertat efortul unora de a se apleca asupra educației juridice. Eu m-am considerat cadru universitar, am fost onorată de această calitate și mi-am iubit foarte mult studenții și am convingerea că, dacă veți continua cercetarea sau veți continua ca tot mediul academic să se aplece asupra nevoilor studentului, în primul rând, studentului de drept, în drept, veți contribui nemaipomenit de mult la educația juridică a acestora. Știți, un masterat este profesorul care contează, profesorul director al masteratului, un institut de cercetări sau un departament de cercetare este, de asemenea, șeful departamentului, dar dacă toți care se apleacă asupra studenților, toate cadrele universitare, vor avea în vedere studentul, în primul rând, și vor face efortul să reașeze planurile de învățământ – știu că Facultatea de Drept de la București a încercat, și probabil că a și reușit, nu știu cum s-a finalizat această modificare a planurilor de învățământ de la Facultatea de Drept.

Răzvan Dincă – Bine, începem.

Brândușa Ștefănescu – Sunt convinsă că e bine, dar nu e nu știu cum. Dar cred că, în continuare, dacă vom face planurile de învățământ pentru studenți și programele de studiu pentru studenți, vom contribui cu adevărat la educația juridică a acestora, în primul rând. Pentru că altfel, comunitățile profesionale de juriști găsesc modalitatea de a rezolva problema admiterii în avocatură, admiterii în Institutul Național de Magistratură etc. Deci, încă o dată, vă felicit pentru această inițiativă și sper că veți avea puterea să o continuați! Îmi pare rău că eu nu voi mai reuși să mai particip probabil la așa ceva.

Revenind la ceea ce v-ați propus și ceea ce ne-am propus: acordarea Premiului „Octavian Căpățînă”. Încă o dată, am mai spus și cu un alt prilej, ne apropiem de ziua domnului profesor Octavian Căpățînă, care era pe 2 octombrie, stil vechi, 14 octombrie, în sfârșit, și mă bucură că ne aducem aminte cu acest prilej și de el. A fost un om minunat, după cum știți cei care l-ați cunoscut și cei care ați avut răbdare să vă aplecați asupra producției sale științifice extraordinare și foarte valoroase.

Premiul „Octavian Căpățînă”, juriul care se ocupă de acordarea acestui premiu, este acordat astăzi unui tânăr cercetător, care înțeleg că este doctorand la Facultatea de Drept, și care a scris mai mult, din ceea ce am văzut, dar care acum primește Premiul pentru un studiu publicat în numărul 2 din Revista din anul anterior, privind „Excepția de neexecutare, formă de manifestare a potestativității în materie contractuală”. Foarte interesant! Aparent este dedicat unei instituții clasice, o instituție clasică mult analizată atât în doctrina tradițională de drept românească, cât și în doctrina modernă și mai recentă, noțiune pe care autorul, care este Silviu-Marian Munteanu, și mă bucură că putem să-i acordăm lui acest premiu, care are un talent deosebit în a analiza doctrina cu foarte multă rigurozitate, cu foarte multă minuțiozitate.

O face, și o face bine! Reușește să surprindă toate elementele puse în valoare de doctrina națională, în mod special, dar se ocupă și de doctrina străină, în special franceză, italiană și germană. Revenind la doctrina națională, se apleacă mai ales asupra doctrinei mai recente. Eu, pentru că știu că este un doctorand care probabil că este în procesul de finalizare a tezei, l-aș sfătuit să se aplece și asupra doctrinei clasice devenite din dreptul român a ceea ce realizează. Realizează o prezentare extrem, extrem de organizată, bine structurată, foarte logică și care folosește oricărui cititor, nu numai cititorului avizat și deja expert în domeniu. Impresionează rigurozitatea cu care analizează fiecare aserțiune din această doctrină clasică și pe care o așează pe un suport critic, un aparat critic extrem de bine redactat. Aparatul critic este și foarte corect și foarte exact și încearcă să-l facă, pe cât posibil, complet. În acest aparat critic sunt foarte multe luări de poziție ale autorului, discrete, elegante, dar pertinente și uneori chiar și incisive. Foarte discrete, foarte ușor atacate, dar care dau originalitate studiului. Studiul acesta este original și prin această modalitate de tratare, dar mi s-a părut, mie cel puțin, original prin faptul că încearcă să se aplece asupra elementelor de potestativitate. O face în ultima parte a studiului, analizând și drepturile potestative, în general. Am remarcat că în 2017 a publicat un studiu într-o revistă, Tribuna Juridică, în limba engleză,

având această dedicare, această potestativitate, și cred că a fost inspirat de un studiu care a apărut în ’85, în literatura franceză, pe care îl știa și îl și anunță. Aceste elemente de potestativitate, mai ales cu privire la natura juridică a drepturilor invocate și implicate în excepția de neexecutare, mai ales cu privire la dreptul scriitorului și subliniază elementele acestea manifestate în toate, absolut toate ipostazele posibile, care sunt evidențiate de excepția aceasta de neexecutare. Îl felicit pe autor și invit pe cei care au răbdare să citească, să citească nu numai textul, să citească și aparatul critic. Eu am rămas la acest aparat critic. Vă mulțumesc foarte mult! Îl felicit în mod special pe autor!

Valeriu Stoica – Vă mulțumesc, distinsă doamnă profesoară! Eleganța dumneavoastră și reputația științifică trebuie să-l facă mândru pe domnul Silviu-Marian Munteanu, pentru că, nu numai că a primit acest premiu, dar ați vorbit domnia voastră despre acest premiu și, implicit, și despre autor. Eu, în calitate de director al Revistei, mi-am respectat întotdeauna poziția neutrală în raport cu juriile care acordă aceste premii. Aici, dacă ar trebui să fiu sincer, era gata să mă opun. Dar până la urmă m-am abținut, întrucât ați spus că este doctorand; Silviu-Marian Munteanu este doctorandul meu și tot încerc să îl conving să finalizeze teza. Ați și spus mai devreme, dumneavoastră, că ar fi bine să o finalizeze. Și eu zic că ar fi bine să finalizeze, pentru că acest Premiu îl obligă. Dacă a putut să primească un premiu pentru un articol, ar putea să primească, după aceea, un premiu pentru monografia pe care o s-o publice. Sper că premiul acesta îl obligă la finalizarea tezei!

Discursul doamnei Brândușa Ștefănescu cu ocazia Festivității de decernare a premiilor „Revistei Române de Drept Privat” pentru anul 2022 was last modified: septembrie 29th, 2023 by Brândușa Mariana Ștefănescu

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Brândușa Mariana Ștefănescu

Brândușa Mariana Ștefănescu

Este prof. univ. dr. în cadrul Academiei de Studii Economice, Bucureşti și Doctor Honoris Causa al Universității „Valahia” din Târgoviște.
A mai scris: