Discursul doamnei Brândușa Ștefănescu cu ocazia Festivității de decernare a Premiilor Revistei Române de Drept Privat pentru anul 2019

Vizualizari: 759

 

Faptul că ați apelat din nou la o calitate pe care am dobândit-o cu câțiva ani în urmă, aceea de a face parte din Colegiul de conducere și a oferi acest premiu, mă stimulează foarte mult, pentru că, pe lângă faptul că dvs. sunteți foarte politicoși și foarte drăguți cu mine și faceți aprecieri pe care nu le-am auzit de foarte multă vreme, dar eu nu prea sunt naivă, însă mă bucură foarte mult, aprecierea majoră este prezența mea aici. Dacă ați apelat la mine, înseamnă că pot să trăiesc în continuare cu iluzia utilității. Eu sunt foarte realistă și știu că este numai o iluzie, dar vă mulțumesc cum nu am făcut-o niciodată, pentru că realmente m-ați ajutat moral.

Acestea fiind spuse, am bucuria să ofer, o dată în plus, Premiul Octavian Căpățînă pentru cel mai bun studiu publicat în 2019. Acest premiu, sunt convinsă, este onorant pentru cel care-l primește și, pentru că cel care-l primește astăzi îl primește a doua oară, vă dați seama că este un cercetător deja cu state vechi de funcții.

Este vorba de dl Ionuț Neamț, care primește premiul pentru studiul publicat în numărul 2/2019 al revistei, respectiv „Acțiunea oblică: o formă atipică de reprezentare?”. Îl invidiez profund pe autor, pentru că realizează ceea ce eu nu am știut niciodată să fac. Reușește să fie extrem de delicat și extrem, extrem de politicos atunci când critică legea, imperfecțiunea acesteia și mai ales când critică o eventuală poziție formulată în doctrină. Știe să sugereze mai mult dragostea și prețuirea pentru autorul pe care se vede obligat să-l corecteze uneori și știe să facă diferența raportat la cei care chiar sunt criticați.

Acest studiu este unul foarte interesant. Este foarte interesant pentru că, aparent, se referă la o instituție cunoscută în dreptul civil și în practica judecătorească, dar autorul reușește – și acesta este meritul deosebit al cercetătorului – să descopere laturi necunoscute până acum sau, în orice caz, nesupuse atenției celor interesați în domeniu.

Acest studiu, pe lângă faptul că pune în evidență calitățile de cercetător, fructifică din plin calitatea de judecător a autorului și mă face să regret, o dată în plus, că anii trec prea repede și eu nu o să mai am posibilitatea să fiu colegă cu dl judecător, de această dată. Sigur, nu îmi propun să prezint acest studiu, pentru că doar așa veți avea dvs. posibilitatea să fiți curioși și să-l citiți. Dar vă supun atenției câteva remarci.

Autorul pornește de la prezentarea noțiunii de acțiune oblică și subliniază trăsăturile și particularitățile acestei acțiuni, dar acest subpunct al studiului îi oferă posibilitatea să facă incursiuni în tot ce înseamnă drept civil, prin instituțiile care, într-un fel sau altul, devin conexe cu substanța teoretică a acțiunii oblice. Și este foarte interesantă această abordare. Reușește să sublinieze, prin evidențierea acestor trăsături specifice ale acțiunii oblice, toate acele dispoziții de lege care sunt incomplete sau care ar fi putut să aibă, eventual, o altă redactare, chiar dacă este vorba de noul Cod civil.

Într-un al doilea capitol de preocupări în studiul respectiv, autorul evidențiază ce nu este acțiunea oblică. Și, evidențiind ce nu este acțiunea oblică, reușește să facă diferența între anumite alte instituții juridice, mai mult sau mai puțin conexe, deosebind acțiunea oblică de acțiunea directă, de acțiunea pauliană, dar mai ales de mandat, ceea ce mi-a rămas mie în minte și ce mi-a plăcut în mod deosebit.

Și, în sfârșit, într-o ultimă parte, reușește să dea expresie ideii esențiale din acest studiu. Reușește să arate că această acțiune oblică, prin tot specificul ei, reprezintă o formă particulară de reprezentare. Este o analiză foarte interesantă, ea a mai fost prezentă în literatura noastră, și în literatura apărută sub imperiul vechii reglementări, și în literatura apărută sub imperiul noii reglementări, dar nu a fost făcută atât de complet. Dl judecător reușește să fructifice tot ce înseamnă dispoziție procedurală, tot ce înseamnă soluție de practică a instanțelor noastre și, în același timp, reușește să inventarieze, de fapt, tot ce a însemnat poziție doctrinară. Este extrem, extrem de interesantă această abordare și mi-ar plăcea să subliniez faptul că, și dacă ne-am raporta numai la concluziile studiului, chiar dacă am începe cu acele concluzii, tot ar fi suficient pentru a remarca gradul de originalitate al abordării realizate de autor.

Autorul reușește să pună în evidență atât observații cu privire la dreptul substanțial, cât și cu privire la dreptul procedural. Reușește să analizeze acțiunea oblică atât ca pe o acțiune compensatorie, cât și ca pe una în executare (execuțională). Reușește să analizeze cu minuțiozitate – eu am citit tot ce s-a publicat în revistă, dar această minuțiozitate nu am întâlnit-o la alți autori – tot ce înseamnă dispoziție de lege, fie Cod civil, fie Cod de procedură civilă, care, într-un fel sau altul, are legătură cu acțiunea oblică. Și, mai ales, mi-a plăcut foarte, foarte mult invitația pe care o face autorul în Concluzii. Reușește să se adreseze tuturor cititorilor, deopotrivă teoreticieni și practicieni, pe care îi invită la o dezbatere fructuoasă. Mi-ar face plăcere să particip la o astfel de dezbatere fructuoasă făcută cu mai mulți practicieni – și mă refer la judecători, în primul rând –, dar și cu teoreticieni. Nu aș putea să spun că instituția ca atare a fost des analizată în doctrină, a fost analizată mai ales în tratate și cursuri, nu în articole speciale, și, dacă nu mă înșel, într-o teză de doctorat.

Dar mi-a plăcut foarte mult modul în care, într-o formă foarte elegantă și foarte discretă, autorul își manifestă recunoașterea și dragostea pentru cel care bănuiesc că i-a fost conducător științific, pentru profesorul Liviu Pop de la Cluj, prietenul nostru, aș spune eu, adresându-mă dlui profesor Stoica. În orice caz, a fost coleg cu mine la Cluj, pentru că eu – probabil că dvs. știți – sunt o profesoară un pic mai umblată în țară. Eu am predat mulți ani – nu exagerat de mulți, dar mulți – și la Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Drept, și am avut plăcerea să fiu colegă cu dl Liviu Pop, așa că am înregistrat – și bineînțeles că mi-a făcut plăcere – dragostea care transpare pentru acest autor și pentru opera sa științifică.

Mi-a făcut mare plăcere să pot să fiu de acord cu sugestiile de ordin procedural pe care le face autorul și cu criticile discrete pe care le formulează la adresa modului incomplet de redactare a unor dispoziții din Codul civil. Imperfecțiunile sunt mai prezente în Codul civil decât în Codul de procedură civilă nu numai cât privește acțiunea oblică. Vă invit să citiți acest studiu, să-l pătrundeți și poate că atunci o să vă asociați celor care au oferit acest premiu autorului și o să aveți opțiuni comune cu autorul în legătură cu una sau alta dintre observațiile făcute.

Vă mulțumesc foarte mult!

Discursul doamnei Brândușa Ștefănescu cu ocazia Festivității de decernare a Premiilor Revistei Române de Drept Privat pentru anul 2019 was last modified: noiembrie 2nd, 2020 by Brândușa Mariana Ștefănescu

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Brândușa Mariana Ștefănescu

Brândușa Mariana Ștefănescu

Este prof. univ. dr. în cadrul Academiei de Studii Economice, Bucureşti și Doctor Honoris Causa al Universității „Valahia” din Târgoviște.
A mai scris: