Discursul doamnei prof. univ. dr. Brândușa Ștefănescu cu ocazia Festivității de decernare a Premiilor Revistei Române de Drept Privat pentru anul 2018

Dacă am fi avut norocul să rămână printre noi, profesorul Căpățână ar fi făcut 98 de ani; și ar fi fost la fel de tânăr ca întotdeauna. Mă bucur că pot să anunț câștigătorul și, preluând ceea ce dl profesor Stoica a subliniat, am convingerea, după ce am citit studiul, că autorul pe care-l voi anunța cred că a învățat să scrie de la dl Căpățână; sau și de la dl Căpățână. Și sunt convinsă că, dacă dl Căpățână ar fi fost printre noi, ar fi fost foarte fericit că acest premiu merge la dl profesor Mihai David, pentru studiul „Acțiunile de Carte Funciară în interferență cu acțiunile de Drept comun”, publicat în RRDP nr. 2/2018.

Apreciez în mod deosebit acest studiu și, bineînțeles, pe autor, pentru, că înainte de toate, devoalează o minte foarte organizată; și un cercetător deja format – și format frumos –, care are forța argumentului, care întreprinde, indiferent de domeniu – al dreptului privat –, o cercetare foarte minuțioasă, foarte bine sistematizată, cu o adevărată acribie; și, bineînțeles, o cercetare originală. Studiul de față este original prin tema propusă, înainte de toate. E adevărat că autorul s-a mai aplecat asupra unora dintre aspecte într-o altă carte, publicată în 2017, dar aici a reușit să sublinieze sinteza cercetărilor sale.

Am apreciat, pe lângă modul în care a fost realizat din punct de vedere al cercetării științifice acest studiu; și am apreciat și faptul că – într-adevăr, cu multă delicatețe și fără a supăra pe cineva – reușește autorul să critice redactări ale Codului civil; acuzându-le de incoerență, de o redactare imperfectă, de o redactare imprecisă. Și mă refer la art. 1273 Cod civil, 896, 672 – nu este într-o ordine corectă –, 1254, pe care le acuză mai ales de redactare imperfectă.

În sfârșit, studiul acesta își propune o analiză comparativă a acțiunilor în prestație tabulară, raportate la acțiunile de drept comun. Fiecare subpunct al cercetării oferă prilejul autorului să facă incursiuni și în alte domenii decât cele strict determinate și cerute de tema propusă. Într-o primă parte analizează acțiunea de prestație tabulară în tandem cu acțiunea în executare silită atipică, cum o numește, a promisiunii de contract translativ de proprietate. Această analiză oferă prilejul autorului, între altele, să se ocupe și de prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea acțiunii; ceea ce reușește din plin. Și, de asemenea, reușește să sublinieze și formalismul de carte funciară.

În sfârșit, într-o a doua parte a aceluiași calup, se ocupă de acțiunea în prestație tabulară în tandem cu acțiunea în revendicare și acțiunea pauliană – analiză care îi permite să se aplece asupra teoriei cunoașterii, să facă niște considerații absolut de nuanțe, dar foarte pertinente și să reușească să facă diferența între frauda creditorului și rea-credință. Apoi se ocupă de prestația tabulară, de acțiunea în rang și acțiunea pauliană – și aici reușind să facă o discuție a aplicabilității acțiunii în rang raportat la acțiunea pauliană, dacă există puncte de interferență sau nu.

Și, în sfârșit, trece mai apoi la acțiunile în rectificare de carte funciară. Și se ocupă mai întâi de acțiunea în rectificare în tandem cu acțiunile de fond, arătând că acțiunea în rectificare însoțește întotdeauna o acțiune de fond; apoi acțiunea în rectificare în raport de acțiunea în revendicare imobiliară; acțiunea în revendicare raportat la acțiunea în simulație, unde reușește să facă o analiză foarte pertinentă voinței reale, voinței aparente, garanțiilor și să facă incursiuni în reglementările Dreptului german, Codului civil german. Se ocupă mai apoi de acțiunea în revendicare și acțiunea în nulitate, respectiv acțiunea în rezoluțiune, unde vorbește de efectul confortativ – și aici l-aș critica. Mie nu-mi plac inovațiile în limba română, îmi pare foarte rău, îmi cer scuze. Știu că este o formă, dar, cine știe, poate că și bătrânii, odată, îi vor ajuta pe cei tineri să nu stâlcim limba română. Și efectul atributiv. Sigur, cu analize pertinente, dacă e vorba de așa-zisul efect confortativ sau dacă este vorba de un efect atributiv de carte funciară, cu privire la terți de bună credință. Este și prilejul să se ocupe mai atent cu privire la teoria aparenței în sistemul de carte funciară și, din nou, să critice redactări pe care vi le-am supus atenției.

Pentru ca, în sfârșit, să se ocupe, la final, de acțiunea în revendicare și acțiunea pauliană. S-a ocupat de acțiunea pauliană când a vorbit, mai ales când a cercetat acțiunea în prestație tabulară.

Eu nu vreau să vă rețin atenția prea mult, este un studiu foarte dens, e un studiu foarte bun, e un studiu care ne obligă, întâi, să-l citim, să-l înțelegem și să reflectăm asupra lui, eu găsind numai lucruri pozitive. Vă invit să-l citiți, dar vă invit, mai ales, să citiți și cartea care a apărut în 2017. Vă mulțumesc, îl felicit, înainte de toate, pe autor.