Adunarea creditorilor. Delimitări teoretice și aspecte practice

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

4. Publicitatea convocării, ordinea de zi și desfășurarea adunării creditorilor

Din perspectiva formalităților ce trebuie efectuate în scopul realizării convocării adunării creditorilor, Legea nr. 85/2014 aduce un element de noutate care vizează realizarea convocării prin intermediul BPI. Astfel, potrivit art. 48 alin. (1), convocarea creditorilor se realizează prin publicare în BPI, cu cel puțin 5 zile anterior ținerii ședinței.

Apreciem că regula realizării convocării prin intermediul BPI a fost instituită cu scopul de a contribui la desfășurarea cu celeritate a procedurii, dar și la reducerea cheltuielilor generate de derularea procedurii.

Termenul de 5 zile are rolul de a asigura o informare reală a creditorilor cu privire la chestiunile ce vor fi discutate, aceștia putându‑și exprima, astfel, un vot în cunoștință de cauză.

Deși textul de lege nu prevede alte modalități de comunicare a convocării, în literatura de specialitate^[13] se susține că este admisibilă, în vederea unei informări cât mai eficiente care să asigure participarea creditorilor la ședință și exprimarea votului asupra ordinii de zi propuse, utilizarea cumulativă a mijloacelor tehnice și electronice alternative, cum ar fi faxul sau e‑mailul.

Cu referire la dispozițiile legale privind termenul de publicare în BPI a convocatorului și a ordinii de zi pentru ședința adunării creditorilor, respectiv cu cel puțin 5 zile anterior ținerii ședinței, în practica judiciară s‑a decis că aceste dispoziții au fost încălcate atunci când actul a fost publicat în BPI cu doar o zi anterior datei stabilite pentru ținerea ședinței, chiar dacă această situație a intervenit independent de culpa lichidatorului judiciar. S‑a argumentat că, deși practicianul în insolvență a depus la BPI spre publicare documentele în timp util, acesta respectând prevederile art. 48 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, publicarea efectivă a avut loc doar cu o zi înainte de data ședinței, chestiunea nefiind de natură a schimba con­cluzia anterior enunțată, dat fiind că textul de lege nu prevede modalități alternative de comunicare^[14].

Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse în convocare este nulă, cu excepția cazului în care la ședință participă titularii tuturor creanțelor și aceștia sunt de acord cu introducerea chestiunii respective pe ordinea de zi a ședinței. Tot cu nulitatea sunt sancționate și lipsa convocării, convocarea nelegală, nemenționarea în convocator a ordinii de zi, expunerea lacunară a problemelor ce fac obiectul deliberării. În ceea ce privește tipul de nulitate care intervine, doctrina a apreciat că am fi în cazul unei nulități relative^[15], deoarece este în discuție un interes particular, respectiv cel al creditorilor, și nu unul general, obștesc^[16].

În legătură cu chestiunile necuprinse în convocare, în jurisprudență s‑a decis că „textele ce reglementează confir­marea practicianului în insolvență desemnat provizoriu și stabilirea onorariului acestuia de către adunarea creditorilor prevăd expres necesitatea includerii pe ordinea de zi atât a confirmării, cât și a stabilirii onorariului, a includerii ordinii de zi în convocator și a publicării convocării în BPI cu cel puțin 5 zile înainte de ținerea ședinței. S‑a constatat că ordinea de zi pentru adunarea creditorilor debitoarei a cuprins doar chestiunea retribuției lichidatorului judiciar, nu și chestiunea confirmării, iar hotărârea a dispus cu privire la ambele probleme. Nu au fost primite susținerile apelantului, practician în insolvență, potrivit cărora confirmarea este implicită, fiind strâns legată de chestiunea stabilirii onorariului, deoarece art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 prevede obligativitatea includerii pe ordinea de zi atât a confirmării practicianului, cât și a stabilirii onorariului, iar art. 48 prevede expres, pe de o parte necesitatea includerii întregii ordini de zi în convocatorul publicat în BPI și, pe de altă parte, nulitatea oricărei deliberări cu privire la chestiuni necuprinse în ordinea de zi”^[17].

Participarea creditorilor la ședințele adunării creditorilor poate fi realizată prin reprezentare, prin împuterniciți cu procură specială autentică, atunci când vorbim de persoane fizice, sau, în cazul creditorilor bugetari și al celorlalte persoane juridice, cu delegație semnată de conducătorul unității.

Scrisoarea prin care își exprimă votul, semnată de creditor, sau înscrisul în format electronic căruia i s‑a încorporat, atașat ori asociat semnătura electronică extinsă, bazată pe un certificat valabil, poate fi comunicat(ă) prin orice mijloace, până în ziua și la ora fixată pentru exprimarea votului, administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar. Actuala formă a textului a renunțat la formalismul consacrat de vechea reglementare, în sensul că a înlăturat obligația transmiterii scrisorii cu 5 zile înainte de ședință.

La ședințele adunării creditorilor, salariații debitorului vor putea fi reprezentați de un delegat din rândul acestora, care va vota pentru întreaga valoare a creanțelor reprezentând salariile și alte drepturi bănești care li se cuvin. Observăm că, spre deosebire de ceilalți creditori persoane fizice sau persoane juridice, respectiv instituții bugetare, salariații debitorului vor putea fi reprezentați în adunarea creditorilor doar de un singur delegat desemnat din rândul acestora, care va vota pentru întreaga valoare a creanțelor ce reprezintă salariile sau alte drepturi bănești care li se cuvin acestora.

5. Deliberările și hotărârile adunării creditorilor

Deliberările și hotărârile adunării creditorilor vor fi cuprinse într‑un proces‑verbal, care va fi semnat de președintele ședinței, de membrii comitetului creditorilor, precum și de admi­nistratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, va fi depus la dosarul cauzei și trimis spre publicare în BPI, în termen de două zile lucrătoare de la data adunării creditorilor.

Menționăm că procesul‑verbal este actul ce se întocmește de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar cu prilejul ținerii adunării creditorilor.

În practica judiciară s‑a decis că administratorul judiciar a încălcat dispozițiile legale, deoarece a omis să procedeze la întocmirea procesului‑verbal al ședinței, alegând să redacteze simple note ce poartă denumirea de „consemnări olografe”, din cuprinsul cărora nu rezultă care este ordinea de zi pentru care a fost convocată ședința, dacă ședința a fost statutară, care au fost voturile exprimate de creditori cu privire la fiecare punct al ordinii de zi și nici ce hotărâri au fost adoptate de către creditori, aceasta în condițiile în care o societate creditoare prezentă la adunare a solicitat, în mod expres, consemnarea tuturor acestor aspecte obligatorii în cuprinsul unui proces‑verbal, așa cum rezultă imperativ din prevederile legale enunțate. Abia la 3 zile de la data ședinței, admi­nistratorul judiciar a tehno­redactat procesul‑verbal, însă instanțele au apre­ciat, referitor la acest act, că nu există certitudinea că ceea ce s‑a consemnat coincide cu ceea ce s‑a discutat în cadrul ședinței adunării creditorilor, întrucât nu este semnat de membrii comitetului creditorilor, ci numai de administratorul judiciar. De altfel, acest proces‑verbal a fost contestat de creditori, prin sentința nr. 1068 din 22 mai 2014, pronunțată de judecătorul‑sindic, fiind anulat pentru nelegalitate^[18].

Prin Legea nr. 85/2014 a fost modificat momentul obiectiv de la care se calculează termenul legal pentru atacarea hotărârilor adunării creditorilor, stabilindu‑se că acesta curge de la publicarea acestora în extras în BPI, în scopul asigurării unei mai bune transparențe a procedurii si a cunoașterii efective a conținutului actului procedural.

6. Ședințele și hotărârile adunării creditorilor

Potrivit art. 49 alin. (1) din Lege, „cu excepția cazurilor în care legea cere o majoritate specială, ședințele adunării creditorilor au loc în prezența titularilor de creanțe însumând cel puțin 30% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot asupra averii debitorului, iar deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul favorabil manifestat expres al titularilor majorității, prin valoare, a creanțelor prezente cu drept de vot”. Se poate observa, așadar, că Legea nr. 85/2014 menține regula din reglementarea anterioară în ceea ce privește cvorumul pentru adoptarea hotărârilor, însă aduce un element de noutate, stipulând în cuprinsul alin. (1) al art. 49 că votul condiționat este considerat vot negativ.

În cadrul adunării creditorilor deciziile se adoptă prin vot, motiv pentru care Legea stipulează cerințele relative la cvorumul și majoritatea necesare pentru desfășurarea ședințelor și luarea hotărârilor în cadrul acestora.

Legea prevede criterii clare pentru calculul valorii totale a creanțelor, care sunt esențiale pentru a stabili cvorumul de prezență, respectiv cvorumul de vot, dispozițiile alin. (2) al art. 49 din Legea nr. 85/2014 stipulând că determinarea valorii totale a creanțelor împotriva averii debitorului se face distinct, în funcție de fiecare fază a procedurii, prin raportare la:

– ulterior publicării în BPI a tabelului preliminar și până la publicarea în BPI a tabelului definitiv, valoarea creanțelor verificate și acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar de creanțe;

– ulterior publicării în BPI a tabelului definitiv și până la confirmarea unui plan de reorganizare sau, în cazul neconfirmării planului, până la publicarea tabelului definitiv consolidat, valoarea ce rezultă din cuprinsul tabelului definitiv;

– ulterior confirmării planului de reorganizare și până la deschiderea procedurii de faliment, cuantumul cuprins în programul de plăți, modi­ficat în urma stingerii creanțelor achitate în plan;

– după deschiderea procedurii de faliment până la publicarea tabelului definitiv consolidat, va­loarea rezultată din tabelul definitiv așa cum acesta a fost modificat în urma stingerii creanțelor;

– ulterior publicării în BPI a tabelului definitiv consolidat, cuprinsul acestui tabel.

Așadar, criteriul după care se calculează cuantumul creanțelor pentru stabilirea procentului diferă în funcție de stadiul procedurii.

În doctrină^[19] s‑a afirmat că: „pentru a fi luate în calcul la stabilirea cvorumului, creanțele trebuie să fie cuprinse și acceptate, după caz, în tabelul preliminar, în tabelul definitiv, în planul de reorganizare sau în tabelul definitiv consolidat, în funcție de stadiul procedurii în care se află debitorul”.

Cu ocazia desfășurării adunării creditorilor, fiecare creditor își poate exprima votul, fie direct, dacă participă efectiv, personal sau prin reprezentant, fie indirect, în situația votului prin corespondență.

În literatura de specialitate^[20] apărută sub reglementarea Legii nr. 85/2006, s‑a argumentat că, în situația votului prin corespondență, creditorul care a ales să voteze în această manieră trebuie considerat drept prezent în adunarea creditorilor, context în care creanța sa se impune a fi luată în calcul pentru stabilirea procentului minim de participare de 30% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot asupra averii debitorului.

Ca regulă, adunarea creditorilor este legal constituită în prezența titularilor de creanțe care însumează cel puțin 30% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot și deciziile se adoptă valabil în acest for cu votul favorabil manifestat expres al titularilor majorității, prin valoare, a creanțelor cu drept de vot care sunt prezente.

Ca excepție de la regula de mai sus, menționăm că Legea nr. 85/2014 prevede o serie de situații în care, pentru adoptarea valabilă a unei hotărâri a adunării creditorilor, este necesar un alt cvorum de prezență sau de vot.

Astfel, art. 45 alin. (1) lit. e) din Lege statuează că desemnarea definitivă, respectiv confirmarea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar se realizează cu votul creditorilor care dețin mai mult de 50% din valoarea creanțelor cu drept de vot.

De asemenea, o altă excepție de la regula enunțată apare în prevederile art. 98 alin. (2), textul stabilind că propunerea administratorului judiciar de intrare în faliment, menționată la art. 97 alin. (2), va fi aprobată de adunarea creditorilor prin votul titularilor a cel puțin două treimi din creanțele prezente la vot.

În consecință, ori de câte ori legea prevede o majoritate specială pentru cvorumul de prezență sau cvorumul de vot, se aplică această dispoziție specială, și nu regula generală stipulată de art. 49 alin. (1).

Ultimele două alineate ale art. 49 din Legea nr. 85/2014 constituie elemente de noutate absolută ale noii reglementări.

Astfel, prin intermediul alin. (3) al art. 49 din Legea nr. 85/2014 se reglementează, pentru prima dată, efectele votului viciat fie prin introducerea, fie prin eliminarea unei creanțe din tabel.

O asemenea situație apare dacă este acceptată la vot o creanță care nu exista în tabel sau când este eliminată de la vot o creanță care exista în tabel, la data ținerii adunării.

Textul prevede că, în cazul în care, ulterior adoptării hotărârii adunării creditorilor, se constată, printr‑o hotărâre definitivă, că votul a fost viciat prin introducerea sau eliminarea unei creanțe pentru care titularul acesteia solicitase înscrierea în tabelul de creanțe, și dacă votul astfel viciat ar fi putut conduce la adoptarea unei alte hotărâri, adunarea creditorilor se reconvoacă cu aceeași ordine de zi. În cazul în care noua hotărâre a adunării creditorilor este diferită față de cea inițială, judecătorul‑sindic poate decide desfiin­țarea în tot ori în parte a actelor sau operațiunilor încheiate în temeiul hotărârii inițiale.

Observăm că legiuitorul a lăsat la aprecierea judecătorul‑sindic decizia de a proceda la desființarea în tot ori în parte a actelor sau operațiunilor reali­zate în baza hotărârii deja desființate, literatura de specialitate^[21] argumentând că „rațiunea textului are la bază principiul protecției drepturilor câștigate și efectivitatea acestora”.

Tot în doctrină^[22] s‑a menționat că, „față de posibila existență a unor contractanți de bună‑credință, care, fără a cunoaște posibilitatea desființării, de exemplu, a unei măsuri de valorificare, asumă obligații contractuale, s‑a lăsat la decizia judecătorului‑sindic opțiunea anulării, în tot sau în parte, a respectivei decizii, în funcție de toate aceste elemente”.

În cadrul alin. (4) al art. 49 din Legea nr. 85/2014 s‑a prevăzut că, în cazurile referitoare la creditorii ale căror creanțe au fost stinse total sau parțial, se va proceda la o modificare corespunzătoare a tabelului de creanțe, după caz. Odată cu convocatorul adunării creditorilor se va publica și tabelul de creditori, actualizat cu sumele stinse în timpul procedurii. Odată cu contestarea procesului‑verbal al adunării, creditorii vor putea contesta, în aceleași termene și condiții, și tabelul astfel publicat.