Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă din 29.09.2007

Cap. VI („Pregătirea profesională”)

Capitolul al VI-lea stabilește faptul că fiecare practician în insolvență definitiv și compatibil are obligația să urmeze în decursul unui an calendaristic cursurile de formare profesională organizate sub patronajul I.N.P.P.I., sub sancțiunea suspendării din profesie.

Structura cursurilor de formare profesională, precum și numărul punctelor de pregătire profesională se aprobă prin hotărârea Consiliului I.N.P.P.I.

Practicienii în insolvență incompatibili pot participa la programul de pregătire profesională, acesta devenind însă obligatoriu de la data încetării situației de incompatibilitate.

Seminarele de pregătire profesională vor fi conduse de formatori (lectori) selecționați pe baza criteriilor stabilite de Consiliul I.N.P.P.I. Selecția și coordonarea activității formatorilor vor fi asigurate de Consiliul științific al I.N.P.P.I.

Cheltuielile aferente desfășurării programului de pregătire profesională se suportă, în principal, din taxele de participare. Consiliul Institutului poate aloca unele fonduri în limita sumelor prevăzute anual în bugetul de venituri și cheltuieli.

Cap. VII („Îndrumătorii de stagiu”)

Conform capitolului al VII-lea, persoanele fizice române care au dobândit calitatea de practician în insolvență stagiar, ca urmare a promovării examenului organizat de Uniune, au obligația efectuării stagiului de pregătire profesională cu durata de 2 ani.

Persoanele fizice străine, practicieni în insolvență în țara în care își au domiciliul și care doresc să activeze în România, pot opta pentru efectuarea unui stagiu de adaptare cu durata de 2 ani.

Stagiul de pregătire profesională, precum și stagiul de adaptare se desfășoară sub îndrumarea unui coordonator de stagiu, practician în insolvență definitiv, stagiarul având calitatea de salariat sau colaborator. Pe perioada stagiului practicianul în insolvență stagiar va fi remunerat de forma de organizare cu care are relații contractuale cu echivalentul a cel puțin un salariu minim lunar pe economie stabilit pentru anul în curs. Contractul de stagiu se încheie cu forma de organizare, stagiul desfășurându-se sub îndrumarea unui coordonator de stagiu nominalizat, practician în insolvență în cadrul formei de organizare.

Raporturile dintre stagiar și practicianul îndrumător de stagiu vor fi consemnate într-un document scris, reprezentând înțelegerea dintre părți, care va fi depus spre opozabilitate la Uniune împreună cu celelalte documente de înscriere.

CNC al Uniunii va reactualiza anual lista cu îndrumătorii de stagiu pe baza unor criterii de selecție, care vor lua în considerare, în principal, următoarele:

a) să aibă vechime de cel puțin 5 ani de la data înscrierii în Tabloul UNPIR;
b) să nu fi suferit nicio sancțiune disciplinară de natura celor prevăzute la cap. XIV;
c) venitul brut din activitatea de practician în insolvență.

În funcție de volumul de activitate al îndrumătorului de stagiu, pe baza unei grile întocmite în funcție de veniturile realizate în anul anterior atestării, de către cabinetul sau societatea profesională în care își exercită profesia, Consiliul național de conducere al Uniunii va stabili numărul de stagiari. Veniturile realizate de coordonatorul de stagiu nu se pot situa sub valoarea de 50.000 lei.

Lista îndrumătorilor de stagiu va fi actualizată anual, pe baza declarației de venit pentru veniturile din activitatea de practician în insolvență realizate în anul anterior, și se va publica pe site-ul Uniunii.

Cap. VIII („Registrul formelor de organizare. Conținut, înscriere”)

Potrivit capitolului al VIII-lea, în Registrul formelor de organizare sunt înregistrate societățile civile profesionale cu personalitate juridică, filialele acestora și cabinetele individuale de insolvență, precum și celelalte forme asociative de organizare profesională, prevăzute și constituite în conformitate cu dispozițiile din O.U.G.

Elementele supuse înregistrării în Registrul formelor de organizare computerizat pentru societățile profesionale cu personalitate juridică și filialele acestora sunt cele prevăzute la art. 71 alin. (1) din O.U.G.

Elemente supuse înregistrării în Registrul formelor de organizare computerizat pentru cabinetele individuale de insolvență sau cabinetele asociate sunt cele prevăzute la art. 71 alin. (2) din O.U.G.

Se depun spre menționare următoarele:

a) dovada vărsămintelor privind aportul social;
b) cereri de îndreptare de erori materiale privind modificarea elementelor menționate la alin. (2);
c) oricare alt act prevăzut de O.U.G. sau de respectivul statut, depus ulterior înregistrării în Registrul formelor de organizare;
d) informații financiare, prezentate anual, care trebuie să conțină veniturile realizate din activitatea de insolvență;
e) mențiuni cu privire la schimbarea formei de exercitare a profesiei;
f) durata societății;
g) modul de transformare, reorganizare, dizolvare și lichidare.

În vederea înregistrării unor modificări ale contractelor de societate sau deciziilor de înființare ale cabinetelor individuale, în Registrul formelor de organizare se depun spre menționare următoarele documente:

a) cerere de înregistrare/operare în RFO;
b) hotărârile fiecărei forme de organizare, semnate de asociații/titularii de cabinete;
c) act adițional la contractul de societate sau la decizia de înființare;
d) contractul formei de organizare/decizia de înființare actualizate;
e) dovada achitării taxelor aferente.

Dovada înregistrării în Registrul formelor de organizare computerizat se face prin emiterea unui certificat de înregistrare a societății, cabinetului individual sau a cabinetelor asociate, al cărui format și conținut vor fi stabilite prin decizie a Consiliului național de conducere al Uniunii.

Taxele de înregistrare pentru emiterea de certificate de înregistrare, certificate constatatoare, pentru preschimbări, copii certificate și alte operațiuni efectuate de departamentul specializat din cadrul Secretariatului general al Uniunii vor fi stabilite anual prin hotărâre a Congresului Uniunii.

Este interzis ca în același sediu social să funcționeze două sau mai multe forme de organizare profesională de practicieni în insolvență. Prin sediu social se înțelege unitatea locativă distinctă din punct de vedere funcțional, deținută în baza unui titlu locativ propriu. Filiala Uniunii unde este înscrisă forma de organizare profesională va desemna dintre membri un raportor care să verifice și să ateste întrunirea condițiilor de desfășurare a activității într-un spațiu locativ distinct care să asigure independența funcțională și păstrarea confidențialității cu privire la activitatea desfășurată.

Este interzisă înscrierea în Registrul formelor de organizare a unei societăți cu denumire identică sau asemănătoare cu a uneia deja înregistrate, atât în denumirea întreagă, cât și în cuvintele ce o compun, inclusiv cele care sugerează o prescurtare sau inițiale, cu excepția sintagmelor utilizate în profesie (insolvență, insolvent, judiciar, expert etc.). Filialele constituite de către o societate profesională, conform prevederilor respectivului statut, vor fi înscrise în Registrul formelor de organizare cu o denumire care va îngloba denumirea societății profesionale constitutive și cuvântul „filiala”, urmat de denumirea județului pe raza căruia se constituie aceasta. Este interzisă acordarea unei denumiri identice sau asemănătoare a unei noi societăți cu a uneia ce a fost radiată din Registrul formelor de organizare, mai devreme de trecerea unei perioade de 5 ani de la scoaterea din evidențele Uniunii a denumirii societății radiate.

Cabinetele individuale se înregistrează cu numele titularului, urmat de sintagma „cabinet individual de insolvență”, iar cabinetele asociate se individualizează cu numele tuturor titularilor și sintagma„cabinete asociate de insolvență”.

Denumirea societăților profesionale se individualizează printr-o denumire specifică, care poate cuprinde numele unuia sau mai multor asociați, sau o denumire personalizată, urmată de acronimul SPRL sau IPURL. Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizată potrivit alin. (1), poate fi păstrată și după decesul sau plecarea unuia dintre asociați, cu acordul acestuia sau, după caz, al tuturor moștenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.

Nu pot fi înregistrate sucursale, puncte de lucru sau alte dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societății.

Formatul Registrului formelor de organizare este prevăzut în anexa nr. 9.

Normele privind înregistrările în Registrul formelor de organizare sunt stabilite de CNC.

Cap. IX („Transformarea formelor de organizare”)

A. Fuziunea și divizarea formelor de organizare

Fuziunea prin absorbție este operațiunea prin care una sau mai multe forme de organizare sunt dizolvate fără a intra în lichidare și care își transferă totalitatea patrimoniului lor formei de organizare absorbante.

Fuziunea prin contopire este operațiunea prin care mai multe forme de organizare sunt dizolvate fără a intra în lichidare și care își transferă totalitatea patrimoniului lor unei noi forme de organizare pe care o constituie.

Divizarea totală este operațiunea prin care un SPRL, fără a intra în lichidare, transferă totalitatea patrimoniului său, inclusiv portofoliul de dosare și clienți, către două sau mai multe societăți profesionale constituite sau alte forme de organizare care iau astfel ființă.

Divizarea parțială este operațiunea prin care un SPRL, fără a intra în lichidare, transferă o parte din patrimoniul de afectațiune profesională, astfel cum este evidențiat în evidențele contabile ale societății, și al unei părți din portofoliul de dosare și clienți, către o societate constituită sau către una sau mai multe forme de organizare care iau astfel ființă.

Fuziunea și divizarea totală atrag de drept radierea formelor de organizare absorbite sau divizate total din Registrul formelor de organizare și din Tabloul Uniunii.

Fuziunea și divizarea se pot face și între forme diferite de organizare ale profesiei, în măsura în care aceste operațiuni nu contravin dispozițiilor O.U.G. sau ale respectivului statut.

Fuziunea sau divizarea se hotărăște de fiecare formă de organizare în parte, prin hotărâre a asociaților societăților/titularilor de cabinet.

Hotărârea asupra fuziunii/divizării se ia cu votul asociaților reprezentând majoritatea părților sociale, aceștia decizând prin aceeași hotărâre modul de repartizare a patrimoniului, a portofoliului de dosare/clienți și de stingere a pasivului. Asociații pot stabili prin contractul de societate o majoritate calificată pentru decizia de fuziune/divizare.

Dacă, prin fuziune sau divizare, se înființează o nouă societate, aceasta se constituie în condițiile prevăzute de O.U.G. și de respectivul statut pentru forma de organizare convenită.

În vederea înregistrării operațiunilor de fuziune în Registrul formelor de organizare se depun spre înregistrare, cel puțin, următoarele documente:

a) cerere de înregistrare/operare în RFO;
b) hotărârile fiecărei forme de organizare, semnate de asociații/titularii de cabinete;
c) protocolul de fuziune semnat de asociați/titularii de cabinete ce urmează a participa la fuziune. Protocolul de fuziune trebuie să conțină modul de repartizare a patrimoniului, a portofoliului de dosare/clienți și de stingere a pasivului așa cum s-a stabilit prin hotărârea asociaților asupra fuziunii;
d) declarație de succesiune, însoțită de anexa cu portofoliul de dosare și clienți;
e) cerere privind radierea vechilor forme de organizare care au participat la operațiunea de fuziune;
f) contractul formei de organizare rezultat din operațiunea de fuziune, actualizat.

În vederea înregistrării operațiunilor de divizare în Registrul formelor de organizare se depun spre înregistrare, cel puțin, următoarele documente:

a) cerere de înregistrare/operare în RFO;
b) hotărârea privind divizarea, semnată de asociații formei de organizare;
c) proiectul de divizare semnat de asociații/titularii de cabinete ce urmează a fi divizate. Acesta trebuie să conțină modul de repartizare a patrimoniului, a portofoliului de dosare/clienți și de stingere a pasivului așa cum s-a stabilit prin hotărârea asociaților asupra divizării;
d) în cazul operațiunii de divizare totală se va anexa și cererea privind radierea vechii forme de organizare din RFO;
e) contractele formelor de organizare rezultate din operațiunea de divizare, actualizate.

Documentele prevăzute la art. 91, în original, se vor depune spre avizare la filiala UNPIR unde își va avea sediul forma sau formele de organizare beneficiare ale operațiunii de fuziune/divizare.

Documentația avizată de filiala UNPIR se va înainta Secretariatului general al UNPIR.

Verificarea condițiilor de formă privind operațiunile de fuziune/divizare se face prin Secretariatul general, răspunderea privind îndeplinirea condițiilor de fond aferente operațiunilor de fuziune/divizare aparținând asociaților/titularilor formelor de organizare.

Data transmiterii drepturilor și obligațiilor între formele de organizare respective are loc atât între părți, cât și față de terți, la data aprobării operațiunii de fuziune/divizare de către Consiliul național de conducere al UNPIR, dacă prin lege nu se prevede altfel.

B. Dizolvarea formelor de organizare

Dizolvarea reprezintă totalitatea operațiunilor care pregătesc încetarea existenței unei forme de organizare, în vederea asigurării condițiilor lichidării patrimoniului și radierii societății din Registrul formelor de organizare.

Formele de exercitare a profesiei se dizolvă prin:

a) hotărârea asociaților reprezentând majoritatea părților sociale. Asociații pot stabili prin contractul de societate o majoritate simplă sau calificată pentru decizia de dizolvare;
b) radierea din profesie a tuturor asociaților sau, după caz, trecerea în oricare din situațiile de incompatibilitate a tuturor asociaților, dacă nu și-au cesionat părțile sociale în termen de 30 de zile de la data înscrierii în Registrul formelor de organizare a profesiei a mențiunilor ce pot duce la dizolvarea formei de organizare, în condițiile respectivului alineat;
c) decesul tuturor asociaților;
d) dobândirea tuturor părților sociale de către un singur asociat și păstrarea lor de către acesta o perioadă mai mare de 3 luni, fără ca acesta să efectueze operațiuni privind cooptarea unui alt asociat sau pentru transformarea formei de organizare profesională;
e) la cererea simultană de retragere din societate formulată de toți asociații;
f) trecerea timpului stabilit pentru durata societății;
g) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societății;
h) în baza procesului-verbal de conciliere sau a hotărârii de arbitraj pronunțate în condițiile prevăzute de respectivul statut, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum neînțelegeri grave între asociați, care împiedică funcționarea societății;
i) alte cauze prevăzute de lege sau de contractul de societate.

Dizolvarea societății are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a societății sau în alte cazuri prevăzute de lege.

În cazul lichidării prevăzute de art. 95 lit. a), d), e), f) și g), în situația în care forma de organizare nu are obligații către creditori, iar asociații se înțeleg cu privire la repartizarea activului formei de organizare între asociați, radierea formei de organizare se va face fără numire de lichidator, pe baza declarațiilor asociaților pe propria răspundere. Dizolvarea conduce la radierea formei de organizare din registrul formelor după depunerea documentelor necesare cu privire la stingerea datoriilor formei de organizare, sub forma declarației în formă autentică pe propria răspundere a asociațiilor, în cazurile anume prevăzute de statut însoțită de raportul de lichidare.

În termen de 15 zile de la repartizarea activului net, asociații pe baza declarației pe propria răspundere însoțită de raportul de repartizare și lichidare a patrimoniului vor depune la Registrul formelor de organizare o cerere de radiere a formei de organizare din registrul formelor și din tabloul UNPIR.

Operațiunea tehnică de radiere se aprobă de CNC, sub condiția ca forma de organizare să achite la zi contribuțiile datorate UNPIR, inclusiv pentru propriile filiale (în cazul în care există).
În toate celelalte situații se va numi un lichidator care va depune un raport final.

Societatea intră în lichidare din momentul dizolvării sale.

Societatea își păstrează personalitatea juridică pentru operațiunile lichidării, până la terminarea acesteia.

Desemnarea lichidatorului:

a) prin decizia de dizolvare asociații vor desemna un lichidator din rândul membrilor UNPIR, stabilindu-i și onorariul. Acordul prealabil, scris, al lichidatorului în privința acceptării numirii este obligatoriu;
b) în situațiile în care nu este desemnat un lichidator de către asociați, acesta va fi numit de către consiliul de conducere al filialei Uniunii de care aparține societatea dizolvată, dintre lichidatorii care au depus oferte pentru acest tip de proceduri, fiind stabilit și un onorariu;
c) actul de numire a lichidatorilor, menționând puterile conferite acestora sau sentința care îi ține locul, precum și orice act ulterior care ar aduce schimbări cu privire la persoana lor sau la puterile conferite trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la Registrul formelor de organizare, pentru a fi înscrise de îndată;
d) numai după îndeplinirea formalităților de la lit. c) lichidatorii vor exercita această funcție.

Remunerarea lichidatorului și cheltuielile de lichidare se acoperă din averea societății dizolvate.

Din momentul dizolvării asociații sau practicienii coordonatori nu mai pot întreprinde noi operațiuni. În caz contrar, aceștia sunt personal și solidar răspunzători pentru acțiunile întreprinse.

Interdicția prevăzută la alin. (3) se aplică de la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de asociați sau declarată prin sentință judecătorească.

Toate actele emanând de la societate trebuie să arate că aceasta este în lichidare, prin mențiunea „în lichidare” trecută după denumirea societății.

Lichidatorii au următoarele atribuții principale:

a) să reprezinte societatea în relațiile cu terții și autoritățile, inclusiv instanțe de judecată;
b) să execute și să termine operațiunile referitoare la lichidare;
c) în vederea acoperirii pasivului societății să vândă, prin licitație publică, imobilele și orice avere mobiliară a formelor de organizare;
d) să încaseze creanțele societății;
e) să achite datoriile societății;
f) să repartizeze activul net către asociați conform deținerilor acestora sau prevederilor contractului de societate;
g) să coordoneze activitatea societății în ceea ce privește portofoliul de dosare și clienți, fiind obligat ca în termen de maximum 45 de zile de la preluarea funcției să convoace adunările creditorilor/asociaților sau membrilor debitorului în vederea înlocuirii. În perioada dintre dizolvarea societății și înlocuirea din dosarele sau din gestionarea clienților aflați în portofoliu în aceste dosare/proiecte se vor putea face doar acte de administrare/conservare;
h) să îndeplinească orice alte acte necesare lichidării și radierii societății.

Lichidatorii împreună cu reprezentanții formelor de organizare sunt datori ca, în termen de maximum 30 de zile de la preluarea funcției, să facă un inventar și o evaluare (dacă este cazul) cu un expert evaluator, plătit din averea debitoarei, care să constate situația exactă a activului, pasivului societății și a portofoliului de dosare/clienți și să le semneze.

Documentele societății, inclusiv cele referitoare la bunurile din patrimoniu, vor fi puse la dispoziția lichidatorului în termen de maximum 15 zile de la preluarea funcției, de către asociații societății dizolvate sau de către cei care le dețin. Vor fi puse de asemenea la dispoziția lichidatorului, în termen de maximum 20 de zile de la preluarea funcției, toate informațiile și documentele referitoare la portofoliul de dosare/clienți.

Asociații vor fi convocați pentru a fi informați cu privire la rezultatele obținute de lichidatori, repartizarea activului net și pentru a constata terminarea lichidării.

Bunurile rămase în patrimoniul formei de organizare, în urma procedurilor de lichidare, le revin asociaților, conform deciziei acestora, luată prin hotărârea de dizolvare. În caz contrar se vor repartiza conform cotelor deținute.

În termen de 15 zile de la repartizarea activului net, asociații pe baza declarației pe propria răspundere însoțită de raportul privind situația financiară de lichidare, respectiv lichidatorii pe baza raportului final de lichidare prin care se prezintă situația patrimoniului, a creanțelor și activelor rămase, vor depune la Registrul formelor de organizare o cerere de radiere a formei de organizare din Registrul formelor și din Tabloul UNPIR.

Lipsa de cooperare a asociaților, coordonatorilor sau practicienilor care au avut în administrare dosare sau clienți din portofoliul societăților dizolvate cu lichidatorul, în special cu privire la obligațiile de la alineatele (2) și (3) de mai sus, reprezintă abatere disciplinară.

Radierea din Registrul formelor de organizare și din Tabloul UNPIR se realizează doar pentru a se ține evidența persoanelor care pot desfășura activitățile prevăzute de lege ca fiind exercitate exclusiv de practicienii în insolvență. Eventuala răspundere patrimonială a formei de organizare a profesiei sau a practicianului se realizează în condițiile legii, în limita patrimoniului de afectațiune conform art. 2.324 alin. (4) din Codul civil.