Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă din 29.09.2007

8 nov. 2017
Vizualizari: 6438

Cap. III („Organizarea și conducerea Uniunii”)

Potrivit capitolului al III-lea, Organele de conducere ale Uniunii sunt: Congresul Uniunii, Adunarea reprezentanților permanenți, președintele Uniunii și Consiliul național de conducere al Uniunii.

Secțiunea 1 („Congresul Uniunii”)

Congresul Uniunii se constituie din:

a) membrii Consiliului național de conducere al Uniunii;
b) toți membrii consiliilor de conducere ale filialelor Uniunii și ai instanțelor locale de disciplină, membrii Instanței superioare de disciplină și ai Comisiei centrale de cenzori;
c) delegații, practicienii în insolvență, desemnați de filialele UNPIR.

În stabilirea numărului de delegați ai fiecărei filiale se ia în considerare numărul total al membrilor filialei, din care se scad membrii titulari ai consiliului de conducere și ai instanței de disciplină, iar pentru numărul astfel rezultat se desemnează câte un delegat la fiecare 20 de membri.

Fiecare filială a UNPIR va putea desemna, în cadrul Adunării generale, un reprezentant ce va putea candida pentru o funcție de conducere în cadrul Uniunii. Excepție fac filialele cu peste 100 de membri care vor putea nominaliza 2 persoane pentru funcțiile de conducere, iar filiala UNPIR București 5 persoane.

Consiliul național de conducere poate desemna candidați pentru funcțiile de conducere, pentru Instanța superioară de disciplină și pentru Comisia centrală de cenzori.

Toate persoanele desemnate de adunările generale sau de CNC vor depune la Secretariatul general UNPIR un curriculum vitae care să evidențieze activitatea de practician în insolvență și în special eventualele activități în cadrul Uniunii, cel târziu cu 10 zile înainte de data congresului.

Congresul Uniunii se reunește cel puțin o dată pe an sau ori de câte ori se consideră necesar.

Conform art. 54 alin. (2) din O.U.G., Congresul Uniunii se convoacă de:

a) Consiliul național de conducere al Uniunii;
b) 25% din numărul membrilor compatibili ai Uniunii.

Convocarea Congresului Uniunii se anunță cel puțin într-un cotidian național de largă circulație, cu minimum 30 de zile înainte de data programată. Secretariatul general al Uniunii va transmite anunțul și direct consiliilor de conducere ale filialelor, pentru afișare la sediul acestora.

Congresul Uniunii este legal constituit în prezența majorității membrilor prevăzuți la art. 23, prezenți fizic sau mandatați, un delegat la congres putând fi mandatat de maximum trei delegați desemnați de Adunarea generală a aceleiași filiale, iar hotărârile sunt valabil adoptate cu votul majorității simple.

Dacă la prima convocare nu se întrunește numărul necesar de membri, congresul se va desfășura la data și ora stabilite prin anunțul pentru a doua convocare, hotărârile urmând a fi luate de majoritatea simplă a membrilor prezenți.

Congresul Uniunii adoptă hotărâri. Hotărârile vor fi numerotate în ordinea adoptării lor. În cazul în care într-un an calendaristic se convoacă mai multe congrese, hotărârile acestora vor fi numerotate în continuare pentru anul respectiv. Hotărârile vor fi semnate de secretarul general și de președintele Uniunii.

Pe lângă atribuțiile prevăzute la art. 55 din O.U.G., Congresul Uniunii are și următoarele atribuții:

a) stabilește, în funcție de forma de exercitare a profesiei, limitele minime ale valorilor polițelor de asigurare profesională (limitele minime ale valorilor polițelor de asigurare profesională sunt prevăzute în anexa nr. 6);
b) stabilește cuantumul cotizației anuale, contribuția pe tranșe de venit pentru venitul brut realizat în anul anterior, nivelul taxei de participare la examenul de acces în profesie și la cel pentru dobândirea calității de practician definitiv, cuantumul taxei de înscriere în Tabloul UNPIR și în Registrul formelor de organizare, precum și taxele percepute pentru operațiuni legate de Registrul formelor de organizare;
c) alege organele de conducere ale Uniunii dintre candidații desemnați de adunările generale ale filialelor și de CNC;
d) poate suspenda hotărâri ale adunărilor generale ale filialelor dacă acestea contravin prevederilor legislative privind organizarea activității practicienilor în insolvență sau se constată nereguli în ceea ce privește organizarea activității filialei.

Secțiunea a 2-a („Adunarea reprezentanților permanenți”)

Adunarea reprezentanților permanenți are următoarele atribuții:

a) examinează și aprobă execuția bugetului pe anul anterior și proiectul privind bugetul de venituri și cheltuieli pe anul următor, precum și situațiile financiare anuale ale Uniunii certificate de Comisia centrală de cenzori, sub condiția ratificării de proximul congres al Uniunii;
b) aprobă nivelul taxelor, cotizațiilor, precum și plafoanele minime de asigurare profesională, sub condiția ratificării de proximul congres al Uniunii;
c) aprobă, modifică și completează tarifele și standardele de cost pentru cheltuielile de procedură ce se plătesc din fondul de lichidare constituit conform art. 39 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare;
d) coordonează activitatea Institutului Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență și a Consiliului de conducere al acestuia. Examinează și aprobă execuția bugetului pe anul anterior și proiectul privind bugetul de venituri și cheltuieli pe anul următor, precum și situațiile financiare anuale ale Institutului Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență certificate de Comisia centrală de cenzori, sub condiția ratificării de proximul congres al Uniunii;
e) aprobă nivelul indemnizațiilor membrilor Instanței superioare de disciplină a UNPIR și ai Comisiei centrale de cenzori.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Congresul Uniunii poate delega și alte atribuții ale sale Adunării reprezentanților permanenți.

Delegarea de atribuții se stabilește prin hotărâri ale Congresului.

Întrunirile adunărilor reprezentanților permanenți și ordinea de zi a acestora se stabilesc de către președintele Uniunii.

Secțiunea a 3-a („Președintele Uniunii”)

Președintele Uniunii este ales de Congresul Uniunii dintre membrii Uniunii pentru un mandat de 4 ani. Președintele Uniunii este și președintele Consiliului național de conducere al Uniunii.

În cazul în care președintele nu își mai poate îndeplini atribuțiile, mandatul este preluat de prim-vicepreședinte.

Președintele Uniunii reprezintă Uniunea în fața autorităților publice, precum și în raporturile cu persoanele fizice și juridice din țară și din străinătate. Acesta poate delega atribuțiile de reprezentare, pe timp limitat, de regulă prim- vicepreședintelui sau unuia dintre vicepreședinți.

Președintele Uniunii angajează personalul Uniunii potrivit structurii organizatorice și în limitele de salarizare aprobate de Consiliul național de conducere al Uniunii.

Secțiunea a 4-a („Consiliul național de conducere al Uniunii”)

Consiliul național de conducere al Uniunii este format din 17 membri titulari, dintre care un președinte, un prim- vicepreședinte, 2 vicepreședinți, 13 membri, precum și 5 membri supleanți, aleși de Congresul Uniunii dintre membrii Uniunii pentru un mandat de 4 ani.

În cazul în care un membru titular nu își mai poate îndeplini atribuțiile înlăuntrul mandatului de 4 ani din motive de sănătate sau este demisionar, sancționat ori incompatibil, va elibera locul din cadrul Consiliului național de conducere al Uniunii, loc ce va fi ocupat de un membru supleant, desemnat de către consiliu prin vot secret.

Membrii supleanți pot fi invitați la ședințele Consiliului național de conducere al Uniunii fără a avea însă drept de vot la adoptarea deciziilor.

Alegerea membrilor Consiliului național de conducere se face prin vot secret, dintre candidații desemnați de adunările generale ale filialelor UNPIR sau de Consiliul național de conducere în exercițiu, calitatea de membru titular și, respectiv, de membru supleant fiind dobândită pe baza numărului de voturi obținute. În cazul numărului egal de voturi, departajarea se va face pe criteriul vechimii în Uniune (data înscrierii în Tabloul UNPIR) sau prin consens.

Consiliul național de conducere al Uniunii se întrunește cel puțin o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar, la propunerea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor, și adoptă decizii privind activitatea Uniunii.

În afară de atribuțiile prevăzute la art. 58 din O.U.G., Consiliul național de conducere al Uniunii are următoarele atribuții:

a) acordă aviz pentru înființarea filialelor județene și urmărește funcționarea acestora;
b) desființează o filială constituită în cazul în care numărul practicienilor în insolvență definitivi și compatibili din cadrul filialei respective scade sub cel stabilit la art. 54 alin. (3) sau/și în cazul în care majoritatea membrilor filialei solicită aceasta. Membrii filialei astfel desființate, precum și cei ai filialelor care nu au primit aviz vor fi rearondați unei filiale învecinate stabilite de Consiliul național de conducere. Patrimoniul filialelor care sunt desființate trece, de drept, la filiala învecinată în care vor fi înscriși membrii;
c) aprobă înscrierea/radierea practicienilor în insolvență, membri ai Uniunii, în/din Tabloul UNPIR, precum și publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I bis;
d) aprobă înscrierea/radierea cabinetelor individuale de insolvență, cabinetelor asociate, societăților profesionale și a filialelor acestora, precum și fuziunile sau divizările formelor de organizare în/din Registrul formelor de organizare;
e) aprobă înscrierea/radierea formelor de organizare ale practicienilor în insolvență în/din Tabloul UNPIR;
f) organizează examenele de acces în profesie și aprobă regulamentul de organizare și desfășurare a examenului de definitivat;
g) asigură participarea unui membru al Consiliului național de conducere sau al instanței superioare de disciplină la adunările generale de constituire ale filialelor sau la orice altă adunare generală, dacă acest lucru este solicitat de conducerea filialei respective;
h) soluționează contestațiile împotriva respingerii cererii de înscriere la examenul pentru dobândirea calității de practician în insolvență și, respectiv, în Tabloul UNPIR;
i) soluționează contestațiile împotriva hotărârilor Instanței superioare de disciplină pronunțate în fond privind membrii titulari ai instanțelor locale de disciplină ale filialelor, precum și membrii titulari ai consiliilor de conducere ale filialelor;
j) hotărăște afilierea la organizații profesionale similare din alte țări și supune spre ratificare hotărârea la proximul congres al Uniunii;
k) organizează alegerile pentru organele de conducere ale Uniunii;
l) aprobă normele pe baza cărora se desfășoară adunările generale ale filialelor și se fac nominalizările pentru organele de conducere ale Uniunii;
m) face propuneri pentru alegerea prin vot secret a președintelui Uniunii, a membrilor titulari și a celor supleanți ai Consiliului național de conducere al Uniunii, precum și pentru alegerea prin vot secret a membrilor Instanței superioare de disciplină și a cenzorilor;
n) stabilește nivelul diurnei pentru deplasările în interesul Uniunii și modul de decontare a cheltuielilor aferente;
o) poate convoca reprezentanții filialelor Uniunii pentru analizarea activității filialei în cazul în care se constată nerespectarea deciziilor Consiliului național de conducere sau a circularelor emise de Secretariatul general al Uniunii.

Pentru unele activități nepermanente Consiliul național de conducere al Uniunii poate angaja colaboratori externi.

Pe lângă Consiliul național de conducere al Uniunii funcționează Comisia centrală de cenzori, formată din 5 membri, în conformitate cu prevederile art. 60 din O.U.G. Comisia are în componență cel puțin 2 experți contabili și este condusă de un președinte.

Deciziile disciplinare pronunțate de Consiliul național de conducere al Uniunii cu privire la membrii instanțelor de disciplină ale filialelor și ai consiliilor de conducere ale filialelor pot fi atacate la Curtea de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare.

Litigiul dintre practicienii în insolvență cu privire la relațiile profesionale, precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociați sau care privesc conlucrarea între diferitele forme de exercițiu al profesiei, poate fi soluționat, la cererea părții interesate, pe calea concilierii.

Conciliatorul va fi ales de președintele Consiliului național de conducere al Uniunii dintre practicienii cu ținută morală și profesională deosebită.

Conciliatorul poate proceda la consultarea părților fie împreună, fie separat pentru a constata punctele asupra cărora există divergență și modalitățile în care interesele părților pot fi conciliate.

La sfârșitul concilierii, conciliatorul va redacta un proces- verbal semnat și de părți în care va consemna concilierea acestora.

În caz de eșec parțial sau total al concilierii, procesul- verbal va cuprinde pretențiile asupra cărora părțile au convenit sau, după caz, punctele asupra cărora părțile au opinii diferite și vor fi comunicate președintelui CNC.

Când litigiul dintre practicienii în insolvență nu a putut fi soluționat prin conciliere, partea interesată poate declanșa procedura arbitrajului.

Petentul va sesiza președintele Consiliului național de conducere al Uniunii printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului, situația de fapt și temeiul de drept.

Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului, situația de fapt, probele, temeiurile de drept și numele arbitrului propus.

Cererea, precum și înscrisurile care o însoțesc vor fi depuse în atâtea exemplare câte părți sunt și unul pentru președintele Uniunii.

Primind cererea de arbitrare, președintele Uniunii o va comunica părții reclamate, care va fi invitată să își precizeze, în scris, punctul de vedere.

În cazul în care pârâtul este o formă asociativă de exercitare a profesiei, comunicarea se face către reprezentantul acesteia.

Pârâtul, în termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune întâmpinare în care va arăta punctul său de vedere asupra faptelor expuse în cererea de arbitrare. În același termen poate formula cerere reconvențională care va îndeplini aceleași condiții de formă ca și cererea de arbitrare.

În cazul în care părțile nu se înțeleg asupra persoanei arbitrului, președintele Uniunii va desemna un membru al Uniunii care se bucură de o autoritate profesională și morală deosebită.

Activitatea arbitrului poate fi remunerată potrivit regulilor stabilite de președintele Uniunii.

Practicianul în insolvență desemnat ca arbitru poate refuza această însărcinare fără o justificare întemeiată, președintele urmând a desemna o altă persoană.

Practicianul desemnat ca arbitru poate fi înlocuit pe motiv de conflict de interese în condițiile respectivului statut și ale Regulamentului privind procedura disciplinară de către președintele Consiliului național de conducere al UNPIR.

În procedura arbitrală, părțile pot fi asistate de un avocat sau un consilier juridic, angajat al societății profesionale respective.

În toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialității. În acest sens o copie a tuturor actelor depuse de una dintre părți va fi comunicată celeilalte părți.

Ședințele de arbitraj nu sunt publice.

Dacă părțile nu convin altfel, litigiul se va soluționa exclusiv în drept. În toate cazurile se vor avea în vedere uzanțele profesionale și regulile deontologice.

Fiecărei părți i se va comunica o copie a hotărârii arbitrale.

Executarea hotărârii arbitrale se realizează în condițiile art. 614 și 615 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare.

În situația în care președintele Uniunii este implicat într-un litigiu arbitral de natura celui prevăzut la articolele de mai sus, atribuțiile prevăzute la art. 39, 40 și 41 din respectivul statut vor fi exercitate de prim-vicepreședintele CNC.

Secțiunea a 5-a („Instanța superioară de disciplină a Uniunii”)

Instanța superioară de disciplină a Uniunii funcționează pe lângă Consiliul național de conducere al Uniunii și este compusă din 9 membri titulari (un președinte și 8 membri) și 3 membri supleanți, aleși de Congresul Uniunii, prin vot secret, pentru un mandat de 4 ani dintre practicienii în insolvență aflați în evidența Uniunii care se bucură de autoritate profesională și morală deosebită. Mandatul poate fi reînnoit.

În afara atribuțiilor prevăzute de art. 661 din O.U.G., instanța superioară de disciplină a Uniunii are următoarele atribuții:

a) analizează abaterile disciplinare prevăzute de O.U.G. și de statut și asigură respectarea de către membrii Uniunii a principiilor fundamentale de etică profesională, conform Codului de etică profesională și disciplină al Uniunii;
b) elaborează și supune aprobării Consiliului național de conducere al Uniunii norme privind procedura disciplinară, cu precizarea competențelor instanțelor de disciplină locale;
c) asigură instruirea periodică a instanțelor de disciplină locale și controlul activității acestora;
d) urmărește respectarea regulilor deontologice privind concurența neloială și acționează prin măsuri disciplinare aplicate în baza analizării sesizărilor primite sau prin autosesizare;
e) soluționează, în complet de 3 membri, cererile de suspendare formulate împotriva hotărârilor definitive și executorii pronunțate de instanțele locale de disciplină;
f) urmărește respectarea regulilor deontologice privind concurența neloială și acționează prin măsuri disciplinare aplicate în baza analizării sesizărilor primite sau a unor anchete efectuate prin autosesizare;
g) dispune strămutarea plângerilor disciplinare, în condițiile stabilite de Regulamentul privind procedura disciplinară și aplicarea sancțiunilor, sau orice alte măsuri necesare înfăptuirii justiției disciplinare.

Sesizările privind abaterile comise de membri ai Instanței superioare de disciplină a Uniunii se analizează de către Consiliul național de conducere al Uniunii, propunerile de sancționare disciplinară urmând a fi supuse hotărârii Congresului Uniunii.

În intervalul cuprins între data formulării propunerilor de sancționare a unor membri ai Consiliului național de conducere al Uniunii și, respectiv, ai Instanței superioare de disciplină a Uniunii și data întrunirii primului Congres al Uniunii, persoanele în cauză sunt suspendate din funcție, locul lor fiind ocupat de unul dintre membrii supleanți ai respectivului organ.

Deciziile disciplinare pronunțate de instanța superioară de disciplină împotriva hotărârilor instanțelor locale de disciplină pot fi atacate în contencios administrativ, la Curtea de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare.

Deciziile disciplinare pronunțate de instanța superioară de disciplină în primă instanță în plângerile formulate împotriva membrilor titulari ai consiliilor de conducere și ai instanțelor locale de disciplină pot fi atacate la Consiliul național de conducere al UNPIR, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârile Instanței superioare de disciplină sunt definitive și executorii. Executarea poate fi suspendată, la cerere, prin hotărâre a Consiliului național de conducere al UNPIR.

Deciziile disciplinare pronunțate de Instanța superioară de disciplină prin care sunt respinse plângerile formulate împotriva membrilor Consiliului național de conducere al UNPIR, precum și deciziile disciplinare pronunțate de Consiliul național de conducere prin care sunt respinse plângerile formulate împotriva membrilor instanței superioare de disciplină pot fi contestate în termen de 15 zile de la comunicare și se judecă de Curtea de Apel București, conform procedurii contenciosului administrativ.

Contestațiile împotriva sancțiunilor hotărâte de Congresul UNPIR cu privire la membrii Instanței superioare de disciplină, precum și a membrilor Consiliului național de conducere pot fi formulate în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii și se judecă de către Curtea de Apel București, conform procedurii contenciosului administrativ.

Secțiunea a 6-a („Secretariatul general al Uniunii”)

Secretariatul general al Uniunii are în principal următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea curentă a Uniunii prin compartimentele:
– Secretariat-evidență-comunicare;
– Financiar-contabilitate, resurse umane;
– Juridic-contencios;
– Relații cu membrii;
– Registrul formelor de organizare, Tabloul UNPIR;
b) poate constitui, în condițiile asigurării resurselor financiare necesare, compartimente distincte pentru activitățile profesionale, de organizare și control, relații externe etc., subordonate vicepreședinților de resort;
c) asigură păstrarea documentelor Uniunii și arhivarea acestora;
d) efectuează operațiunile tehnice de evidență a membrilor în vederea întocmirii și actualizării Tabloului UNPIR, precum și a Registrului formelor de organizare;
e) asigură editarea legitimațiilor și a atestatelor de membru;
f) eliberează certificatele de înregistrare și, la cerere, certificate constatatoare și alte documente oficiale opozabile terților, pe baza documentelor înscrise în Registrul formelor de organizare;
g) urmărește încasarea de către filiale a taxelor, cotizațiilor și contribuțiilor membrilor și emite anual legitimația sau atestatul de membru al Uniunii, eliberat de filiale după încasarea cotizațiilor;
h) centralizează datele statistice referitoare la activitatea membrilor Uniunii;
i) primește de la filialele Uniunii cererile și documentele de înscriere ale candidaților la examenul de dobândire a calității de practician în insolvență, precum și ale celor care solicită înscrierea fără examen;
j) participă la ședințele Consiliului național de conducere al Uniunii și asigură redactarea documentelor acestuia;
k) îndeplinește orice alte atribuții stabilite de Consiliul național de conducere al Uniunii și de președintele acesteia;
l) asigură publicarea anunțurilor în presă;
m) angajează, cu acordul președintelui Uniunii, colaboratori externi pentru unele activități nepermanente.

Secretariatul general al Uniunii este condus de un secretar general. Statele de funcții și de salarii ale personalului din cadrul Secretariatului general se stabilesc de președintele Uniunii.

Secțiunea a 7-a („Institutul Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență”)

Institutul Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență (denumit în continuare I.N.P.P.I.) este persoană juridică de drept privat, nonprofit, aflată sub autoritatea Adunării reprezentanților permanenți ai UNPIR, care nu face parte din sistemul național de învățământ și nu este supus procedurilor de autorizare și acreditare.

I.N.P.P.I. are personalitate juridică și buget propriu, care se aprobă anual de către Adunarea reprezentanților permanenți ai UNPIR.

Adunarea reprezentanților permanenți ai UNPIR adoptă și modifică statutul I.N.P.P.I., prin care se stabilesc organizarea și funcționarea acestuia.

Conducerea I.N.P.P.I. este asigurată de Consiliul de conducere al I.N.P.P.I, denumit în continuare Consiliul Institutului.

Consiliul Institutului este format din 5 membri, desemnați pentru o perioadă de 4 ani de către Adunarea reprezentanților permanenți ai UNPIR, conform statutului I.N.P.P.I.

Președintele Consiliului Institutului este ales de Adunarea reprezentanților permanenți prin vot deschis cu majoritatea simplă a voturilor exprimate.

Președintele I.N.P.P.I. este și președintele Consiliului de conducere.

Conducerea executivă a I.N.P.P.I. este asigurată de un director executiv numit de Adunarea reprezentanților permanenți ai UNPIR.

Veniturile I.N.P.P.I. provin din:

a) resurse provenite de la bugetul UNPIR;
b) donații, sponsorizări sau legate;
c) venituri realizate din activități didactice;
d) alte venituri prevăzute de statutul I.N.P.P.I.

În temeiul legii, al prezentului statut și al statutului său de organizare și funcționare, I.N.P.P.I are următoarele atribuții:

a) organizează formarea profesională inițială și perfecționarea profesională a practicienilor în insolvență;
b) elaborează programele de studiu ale practicienilor în insolvență stagiari;
c) organizează examenul de definitivat, în conformitate cu regulamentul de organizare și desfășurare aprobat de Consiliul național de conducere.

În afară de atribuțiile prevăzute la art. 552 din O.U.G., I.N.P.P.I. are următoarele atribuții:

a) organizează pregătirea și formarea profesională continuă a practicienilor în insolvență definitivi;
b) orice alte activități compatibile cu scopul, obiectivele și statutul I.N.P.P.I.

I.N.P.P.I. organizează examenul pentru dobândirea calității de practician în insolvență definitiv, la nivel național, de regulă în două sesiuni anuale, în conformitate cu regulamentul de organizare și desfășurare, data acestuia fiind adusă la cunoștința candidaților cu cel puțin 60 de zile înainte.

Practicianul în insolvență stagiar care la data promovării examenului pentru dobândirea calității de practician în insolvență stagiar se afla în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 26 alin. (1) lit. a) din O.U.G. va trebui să facă dovada încetării situației de incompatibilitate în timpul stagiului complet de pregătire profesională cu durata de 2 ani.

La examenul de definitivat pot participa numai practicienii în insolvență stagiari care au efectuat stagiul complet de pregătire profesională și care au urmat numărul minim de puncte de pregătire profesională stabilite în conformitate cu dispozițiile statutului I.N.P.P.I.

Pierd dreptul de a susține examenul de definitivat practicienii în insolvență stagiari care nu îl susțin și nu îl promovează în cel mult 5 ani de la dobândirea calității de practician în insolvență stagiar, cu excepția celor care în această perioadă au fost incompatibili.

Nota minimă de promovare a examenului este 7.

Candidații la examenul de definitivat vor plăti o taxă de înscriere aprobată de Congresul Uniunii.

Statutul privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență din 29.09.2007 was last modified: decembrie 4th, 2017 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.