Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă din 29.09.2007

În M. Of. nr. 875 din 7 noiembrie 2017, a fost publicată Hotărârea nr. 3/2007 a Congresului Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România privind aprobarea Statutului privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență și a Codului de etică profesională și disciplină ale Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România.

Potrivit art. 1 din Hotărârea Congresului UNPIR nr. 3/2017, se aprobă Statutul privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență, prevăzut în anexa nr. I.

Conform art. 2 din Hotărârea Congresului UNPIR nr. 3/2017, se aprobă Codul de etică și disciplină al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România, prevăzut în anexa nr. II.

👍Vezi și: Codul de etică profesională și disciplină al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România

Art. 3 din Hotărârea Congresului UNPIR nr. 3/2017 dispune faptul că anexele nr. I și II fac parte integrantă din respectiva hotărâre.

Astfel, în M. Of. nr. 875 din 7 noiembrie 2017, a fost publicată anexa nr. I, conținând Statutul privind organizarea și exercitarea profesiei de practician în insolvență din 29.09.2007.

În continuare, vom prezenta dispozițiile respectivului statut.

Cap. I („Dispoziții generale, obiective și atribuții”)

Potrivit capitolului I, Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR), denumită în continuare Uniune, este persoană juridică de utilitate publică, autonomă și fără scop lucrativ, din care fac parte practicienii în insolvență, în condițiile stabilite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G.

Uniunea are patrimoniu propriu, autonomie de decizie și funcțională și competență de autoreglementare, control și supraveghere în conformitate cu art. 48 din O.U.G.

Uniunea își asigură resursele financiare din venituri proprii, donații și sponsorizări din partea persoanelor fizice și juridice din țară și din străinătate, alte venituri conform prevederilor legale.

Uniunea își exercită autoritatea pe întregul teritoriu al României și poate constitui filiale cu personalitate juridică în municipiul București și în reședințele de județ, în baza art. 47 alin. (2) din O.U.G.

Structura aparatului propriu și bugetul de venituri și cheltuieli se stabilesc în raport cu nevoile Uniunii și în limita posibilităților financiare, de către Consiliul național de conducere, denumit în continuare CNC.

Uniunea are siglă proprie, aprobată de Consiliul național de conducere al Uniunii. Aceasta va figura pe toate documentele emise de Uniune și de filialele sale.

Sediul central al Uniunii este în municipiul București, adresa fiind stabilită de Consiliul național de conducere al Uniunii.

Denumirea Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România, cu specificarea sediului central, sau, după caz, denumirea filialei județene ori a municipiului București, cu specificarea sediului acesteia, va figura pe toate actele emise de Uniune sau de filialele sale.

Obiectivele și atribuțiile Uniunii sunt cele definite la art. 49 și 50 din O.U.G.

În exercitarea dreptului de autoreglementare, prevăzut la art. 48 din O.U.G., statutul, regulamentele, codul de etică al profesiei și procedura disciplinară se adoptă prin hotărâri ale Congresului Uniunii, iar instrucțiunile și normele interne, prin decizii ale Consiliului național de conducere și ale Adunării reprezentanților permanenți ai UNPIR.

Cap. II („Membrii Uniunii. Drepturile și obligațiile acestora”)

Conform capitolului al II-lea, Pot fi membri ai Uniunii, având totodată calitatea de practician în insolvență, persoanele fizice române sau străine, în condițiile O.U.G. și ale respectivului statut.

(1) Profesia de practician în insolvență poate fi exercitată în următoarele forme, definite la art. 4-22 din O.U.G.:

a) cabinete individuale, denumite în continuare CI;
b) cabinete asociate, denumite în continuare CA;
c) societate civilă profesională cu răspundere limitată, denumită în continuare SPRL;
d) întreprindere profesională unipersonală cu răspundere limitată, denumită în continuare IPURL.

Practicianul în insolvență nu își poate organiza și desfășura activitatea concomitent în mai multe forme de organizare și nu poate avea calitatea de asociat decât într-o societate civilă profesională, cu excepția constituirii de filiale ale SPRL, în care este partener.

Obiectul de activitate al formelor de organizare este exercitarea profesiei de practician în insolvență, inclusiv acordarea de consultanță privind aplicarea procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Forma de exercitare a profesiei de practician în insolvență poate fi schimbată oricând cu oricare dintre formele menționate la art. 8 alin. (1), cu înștiințarea Uniunii în termen de cel mult 30 de zile de la data la care schimbarea devine efectivă, în condițiile art. 22 din O.U.G.

La schimbarea formei de exercitare a profesiei, pentru operațiunile legate de înregistrările în Tabloul practicienilor în insolvență din Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (denumit în continuare Tabloul UNPIR) și cele în Registrul formelor de organizare se va percepe o taxă al cărei cuantum va fi stabilit de Congresul Uniunii.

Persoanele fizice române pot dobândi calitatea de membru al Uniunii, fiind cuprinse în următoarele categorii: practicieni stagiari, practicieni definitivi și persoane incompatibile, în condițiile art. 23, art. 30 alin. (2) și art. 33 din O.U.G.

Persoanele juridice române pot fi înregistrate în Registrul formelor de organizare și înscrise în Tabloul UNPIR dacă îndeplinesc condițiile stabilite la art. 7-21 din O.U.G.

Persoanele fizice străine pot dobândi calitatea de membru al Uniunii în condițiile art. 24 din O.U.G.

Persoanele juridice străine pot fi înregistrate în Registrul formelor de organizare și înscrise în Tabloul UNPIR în condițiile art. 24 din O.U.G.

Practicienii în insolvență fac parte din organele care aplică procedura conform art. 40 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, nu sunt reprezentanți legali ai debitoarei, aceștia îndeplinind strict atribuțiile reglementate expres de O.U.G., Legea nr. 85/2006 și Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare. Răspunderea, obligațiile și drepturile practicienilor în insolvență sunt limitate la atribuțiile stabilite de aceste acte normative.

În exercitarea profesiei, practicienii în insolvență sunt organe care aplică procedura – parteneri indispensabili ai justiției, ocrotiți de lege, fără a putea fi asimilați funcționarilor publici.

Practicianul în insolvență este obligat să respecte solemnitatea ședinței de judecată, să nu folosească cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere demnității judecătorului, procurorului, altor avocați, părților sau reprezentanților acestora în proces.

Practicianul în insolvență nu răspunde penal pentru susținerile formulate oral sau în scris, în formă adecvată, cu respectarea prevederilor alin. (3), în fața instanțelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicție atunci când acestea sunt făcute pentru susținerea poziției debitorului pe care îl reprezintă sau supraveghează și nici dacă sunt în legătură cu consultațiile oferite justițiabililor, debitorilor, creditorilor ori altor participanți la procedura insolvenței, dacă ele sunt făcute cu bună-credință și respectarea legii și a normelor de deontologie profesională.

Practicienii în insolvență compatibili au următoarele drepturi:

a) să desfășoare activitatea de practician în insolvență pe întregul teritoriu al României, după dobândirea calității de practician definitiv și atât timp cât nu se găsesc în vreuna din situațiile de incompatibilitate, nedemnitate sau conflict de interese prevăzute în O.U.G.;
b) să participe la lucrările adunărilor generale ale filialei din care fac parte, precum și la lucrările Congresului Uniunii la care sunt delegați;
c) să aleagă și să fie aleși într-o funcție de conducere centrală sau locală, precum și în alte funcții sau comisii lucrative, cum ar fi instanțele de disciplină și comisiile de cenzori, dacă nu se găsesc în situații de incompatibilitate;
d) să voteze în Congresul Uniunii și în adunările generale ale filialelor, fiecare membru având dreptul la un singur vot;
e) să participe la activitățile și la manifestările Uniunii și ale filialelor sale;
f) să colaboreze la elaborarea publicațiilor Uniunii;
g) să utilizeze mijloacele de informare și de documentare ale Uniunii și ale filialelor sale;
h) să fie recomandați pentru a face parte din colectivele de studii, expertize, consultanță și instruire profesională;
i) să primească periodicul Uniunii;
j) să folosească în documentele oficiale și personale mențiunea de membru al Uniunii;
k) să primească onorarii conform art. 38 din O.U.G., ținându-se cont de gradul de complexitate al activității.

Membrii Uniunii aflați în situația de incompatibilitate potrivit art. 26 alin. (1) din O.U.G. pierd dreptul de a desfășura activitatea de practician în insolvență pe întregul teritoriu al României și dreptul de a fi aleși într-o funcție de conducere centrală sau locală, precum și în alte funcții sau comisii lucrative, cum ar fi instanțele de disciplină și comisiile de cenzori, pe perioada incompatibilității. La survenirea stării de incompatibilitate, membrii Uniunii își pierd funcția deținută în cadrul organismelor interne ale profesiei.

Membrii Uniunii care solicită trecerea din secțiunea persoanelor incompatibile în cea a persoanelor compatibile trebuie să facă dovada calității de avocat, expert contabil, contabil autorizat, evaluator, auditor financiar, arbitru, mediator, conciliator, expert financiar sau expert tehnic judiciar cu legitimația vizată la zi a corpului profesional, precum și dovada calității de asociat într-o societate profesională ori într-un cabinet individual sau dovada de angajare în cadrul profesiei prin carte de muncă ori contract.

Membrii Uniunii care au una sau mai multe dintre calitățile prevăzute la art. 26 alin. (2) lit. b) din O.U.G. și nu sunt funcționari publici sunt compatibili cu exercitarea profesiei de practician în insolvență numai dacă lucrează în interiorul profesiei lor. Nu sunt incompatibile persoanele care dețin calitatea de senator sau deputat, pe durata exercitării mandatului.

În cazul în care intervine încetarea stării de incompatibilitate, prevăzută la alin. (1), cererea de trecere în altă secțiune a Tabloului UNPIR va fi aprobată de Consiliul național de conducere al Uniunii, pe baza documentelor justificative depuse.

Suspendarea la cerere, în condițiile art. 36 lit. d) din O.U.G., duce la înscrierea membrului, persoana fizică, în secțiunea incompatibili. Cererea de suspendare se supune aprobării Consiliului național de conducere al Uniunii.

Durata suspendării este de cel puțin un an de la data aprobării cererii. Persoanele suspendate la cerere au aceleași drepturi și obligații ca cele înscrise în secțiunea membrilor incompatibili. Prin excepție, în cazuri temeinic motivate, durata suspendării poate fi mai scurtă de 1 an, iar practicianul în insolvență poate solicita reactivarea, la cerere, atunci când acesta face dovada că motivele suspendării au încetat.

Reînscrierea în secțiunea membrilor compatibili a Tabloului UNPIR a persoanelor înregistrate ca suspendate la cerere se face la solicitarea acestora, cu aprobarea Consiliului național de conducere al Uniunii.

Pe perioada incompatibilității practicienii în insolvență definitivi pierd calitatea de îndrumător de stagiu.

Cu excepția situației cesionării integrale a părților sociale, trecerea la incompatibili a membrilor Uniunii duce, de drept, la radierea cabinetului sau IPURL din Registrul formelor de organizare al UNPIR. În termen de 10 zile de la emiterea deciziei de trecere la secțiunea membrilor incompatibili, practicianul în insolvență are obligația să informeze instanțele de judecată, precum și debitorii asupra radierii cabinetului sau IPURL în care acesta își desfășura activitatea.

În situația constatării stării de nedemnitate în conformitate cu art. 25 din O.U.G., odată cu pierderea calității de practician în insolvență, persoana în cauză pierde și funcția în care a fost aleasă la nivel central sau local.

Asociatul unic din întreprinderea profesională unipersonală cu răspundere limitată, precum și asociatul coordonator al societății profesionale cu răspundere limitată pot fi angajați în societățile pe care le coordonează.

Asociații care nu au calitatea de asociați coordonatori pot fi angajați cu contract de muncă în propria societate.

Asociatul coordonator al societății profesionale cu răspundere limitată nu poate deține simultan calitatea de asociat în societatea pe care o coordonează și calitatea de angajat sau colaborator în filialele societății-mamă.

Colaboratorul, ca persoană fizică, care optează pentru această formă de exercitare a profesiei, în conformitate cu art. 4 din O.U.G., nu poate avea raporturi de colaborare simultană cu mai multe societăți profesionale sau cabinete.

Membrii Uniunii înscriși în subsecțiunea IA (practicieni stagiari) pot avea calitatea de angajați sau colaboratori la o singură societate profesională ori cabinet de insolvență.

Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de practician în insolvență prin care un practician consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei de practician în insolvență.

Contractul de colaborare se încheie în formă scrisă între practicianul colaborator și forma de organizare, reprezentată prin titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu și clauze de formare profesională inițială, dacă practicianul colaborator este stagiar. Orice clauză contrară legii sau respectivului statut este socotită nescrisă.

Practicianul colaborator va lucra exclusiv pentru forma de organizare cu care a încheiat contract, fără a avea dreptul la clientelă personală în afara formei de exercitare a profesiei la care colaborează.

Practicianul colaborator va fi remunerat în baza convenției prin retrocedare de onorarii.

În lipsa unor dispoziții contractuale mai favorabile, contractul de colaborare poate fi denunțat de oricare dintre părți, prin înștiințarea celeilalte/celorlalte părți cu cel puțin 3 luni înainte. În cazul în care contractul este încheiat cu un practician stagiar, vor fi respectate dispozițiile din respectivul statut privind formarea profesională inițială.

Desocotirea între părți în cazul denunțării unilaterale a contractului se va realiza potrivit contractului de colaborare.

Salarizarea în interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de practician în insolvență prin care un practician consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei căreia îi este subordonat în legătură cu determinarea condițiilor concrete de muncă.

Practicianul salarizat va lucra exclusiv pentru forma de organizare cu care a încheiat contract, fără a avea drept la clientelă proprie.

Contractul de salarizare în interiorul profesiei se încheie în formă scrisă între practicianul salarizat și forma de organizare, reprezentată prin titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu și clauze de formare profesională inițială, dacă practicianul salarizat este stagiar. Orice clauză contrară legii sau respectivului statut este socotită nescrisă.

Salarizarea se efectuează conform celor stabilite prin contract.

Membrii Uniunii au următoarele obligații:

a) să respecte actele normative care reglementează activitatea de practician în insolvență, precum și hotărârile și deciziile Uniunii;
b) să participe la realizarea obiectivelor Uniunii;
c) să plătească cotizația fixă anuală, în cuantumul aprobat de Congresul Uniunii, până la data de 30 aprilie pentru anul în curs, în caz de neplată aplicându-se prevederile art. 44 alin. (2) din O.U.G.;
d) să plătească contribuția pe tranșe de venituri, calculată conform art. 109 alin. (3) lit. g), până la data de 30 aprilie a anului în curs pentru veniturile realizate în anul anterior, în caz de neplată aplicându-se prevederile art. 44 alin. (2) din O.U.G.;
e) să se asigure profesional, pentru exercitarea profesiei de practician în insolvență, în conformitate cu prevederile art. 42 alin. (2) din O.U.G. și cel puțin în cuantumul minim stabilit de Congresul Uniunii;
f) să comunice conducerii filialei Uniunii, în termen de 30 de zile, numirea ca administrator judiciar sau ca lichidator, termenul menționat raportându-se la data ședinței la care numirea a fost efectuată de un judecător-sindic sau la data depunerii semnăturii în registrul comerțului, după caz;
g) să nu desfășoare activități politice în cadrul sau cu ocazia manifestărilor organizate de Uniune;
h) să completeze formularele statistice și să le transmită filialei Uniunii, astfel:
1. până la data de 30 ianuarie a fiecărui an – pentru situația numirilor ca administrator judiciar, ca lichidator, la finele anului anterior;
2. până la data de 15 martie a fiecărui an – pentru declarația veniturilor realizate în anul anterior și stabilirea contribuției anuale aferente;
i) să comunice filialei Uniunii, în termen de 30 de zile, schimbările intervenite în legătură cu situațiile de incompatibilitate, precum și cele de natură să aducă modificări ale datelor înscrise în Tabloul UNPIR;
j) să furnizeze datele necesare verificării prin sondaj efectuate de către delegatul conducerii filialei, în legătură cu îndeplinirea obligațiilor profesionale;
k) să furnizeze datele necesare comisiei de cenzori a filialei în vederea verificării situației virării către Uniune a procentului de 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvență;
l) să furnizeze datele statistice solicitate de Uniune, altele decât cele prevăzute la lit. h).