Solicitare în vederea obținerii de despăgubiri egale cu diferenţa dintre salariul încasat şi salariul pe care ar fi trebuit să îl încaseze reclamanții prin luarea în considerare a coeficienţilor de multiplicare, precum şi plata dobânzii legale aferente, începând cu data săvârşirii faptei prin care au fost discriminaţi din punct de vedere salarial

• C. muncii: art. 266-275
• NCPC: art. 127
• NCPC: art. 133 pct. 2 teza I
• NCPC: art. 135 alin. (1)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, la data de 06.05.2022, sub nr. x/2022, reclamanții A., B. și C. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, au solicitat obligarea pârâților la plata de despăgubiri egale cu diferența dintre salariul încasat și salariul pe care ar fi trebuit să îi încaseze, prin luarea în considerare a coeficienților de multiplicare stabiliți în anexa la O.U.G. nr. 27/2006, lit. A), pct. 6-13, de la data intrării în vigoare a actului normativ învederat și până la recunoașterea efectivă a dreptului salarial ce formează obiectul discriminării, sumă actualizată cu indicele de inflație, precum și la plata dobânzii legale aferente, începând cu data săvârșirii faptei prin care au fost discriminați, respectiv data recunoașterii drepturilor salariale în favoarea colegilor lor, prin pronunțarea hotărârii de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 33/R/17.09.2019 a Curții de Apel Cluj (prin care o astfel de cerere a fost admisă în favoarea colegilor lor) și până la data plății efective.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 975 din 26 aprilie 2023)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Suceava, secția I civilă competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Cu titlu prealabil, instanța supremă reține că în prezenta cauză este aplicabil C. proc. civ., în forma modificată prin Legea nr. 310/2018.

În speță, prin acțiunea formulată, reclamanții, procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei au solicitat despăgubiri egale cu diferența dintre salariul încasat și salariul pe care ar fi trebuit să îl încaseze, prin luarea în considerare a coeficienților de multiplicare stabiliți în anexa la O.U.G. nr. 27/2006, lit. A), pct. 6-13, de la data intrării în vigoare a actului normativ învederat și până la recunoașterea efectivă a dreptului salarial ce formează obiectul discriminării, sumă actualizată cu indicele de inflație, precum și la plata dobânzii legale aferente, începând cu data săvârșirii faptei prin care au fost discriminați, respectiv data recunoașterii drepturilor salariale în favoarea colegilor lor, prin pronunțarea hotărârii de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 33/R/17.09.2019 a Curții de Apel Cluj (prin care o astfel de cerere a fost admisă în favoarea colegilor lor) și până la data plății efective.

Așadar, reclamanții au învestit instanța cu un litigiu asimilat conflictelor de muncă.

Pentru soluționarea acestor litigii, dispozițiile procesuale de drept comun se regăsesc în dispozițiiile art. 266-275 din Codul muncii și Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, în raport cu data cererii de chemare în judecată (06.05.2022).

Art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social prevede că „Cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărei circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul”, iar art. 216 din același act normativ stipulează că „Dispozițiile prezentei legi referitoare la procedura de soluționare a conflictelor individuale de muncă se completează în mod corespunzător cu cele din C. proc. civ.”.

În ceea ce privește dispozițiile art. 127 din C. proc. civ., amintite de instanțele aflate în conflict în cuprinsul considerentelor, Înalta Curte reține că aceste prevederi legale reglementează situația particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părții.

Textul de lege se aplică întocmai și în cazul procurorilor și vizează două situații, respectiv când una dintre aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) și când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

Potrivit art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, „dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea”, iar potrivit alin. (3) aceste dispoziții se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor.

Conform art. 127 alin. (2^1) C. proc. civ., dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau pârât, după caz, ceea ce nu este cazul în speță.

Reclamanții își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, așadar, la o unitate de parchet, iar competența materială de soluționare a cauzei aparține în primă instanță tribunalului.

În soluționarea unui conflict de muncă în care reclamanții au calitatea de procurori în cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, dispozițiile art. 127 alin. (1), alin. (2^1) și (3) din C. proc. civ., așa cum au fost modificate și completate prin Legea nr. 310/2018, incidentă în raport de data introducerii acțiunii, nu sunt aplicabile, întrucât, pe de o parte, competența materială de soluționare a cauzei aparține în primă instanță tribunalului, iar, pe de altă parte, pârâții sunt parchete de pe lângă instanțe, și nu instanțe de judecată, prevederile art. 127 alin. (2^1) C. proc. civ. fiind de strictă interpretare.

În acest caz sunt incidente dispozițiile de drept comun pentru soluționarea conflictelor de muncă, respectiv art. 266-275 din Codul muncii și art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, potrivit cărora este competentă instanța de la domiciliul reclamantului sau instanța de la locul de muncă, respectiv Tribunalul Suceava, acest ultim criteriu fiind avut în vedere la stabilirea instanței competente teritorial.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii ce face obiectul cauzei, în favoarea Tribunalului Suceava, secția I civilă, căruia i se va trimite dosarul spre soluționare.

Sursa informației: www.scj.ro.