Invocarea aspectelor legate de pretinse nereguli privind repartizarea aleatorie şi de faptul că nu s-ar fi comunicat termenul în care trebuia să se achite taxa judiciară de timbru datorată pentru soluţionarea cererii de recuzare. Nulitatea recursului

• NCPC: art. 41
• NCPC: art. 42
• NCPC: art. 44 alin. (1)
• NCPC: art. 483 alin. (3)
• NCPC: art. 486 alin. (1) lit. d)
• NCPC: art. 488
• NCPC: art. 489 alin. (2)
• NCPC: art. 493 alin. (5)
• NCPC: art. 499 teza finală

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, la data de 19 ianuarie 2016, reclamantul A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta B., ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 2.000 RON, reprezentând daune morale, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 834 din 12 aprilie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

În condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. și art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând cu prioritate excepția nulității recursului prin raportare la dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În speță, deși recurentul-petent a susținut incidența art. 488 alin. (1) pct. 1, 5 și 6 C. proc. civ., această invocare este una formală, în condițiile în care partea nu a adus încheierii recurate veritabile critici de nelegalitate, apte de a fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

Astfel, prin încheierea atacă, instanța a respins cererea de recuzare a doamnei judecător C. formulată de recurentul-petent, analizând-o prin raportare la prevederile art. 41, art. 42 și 44 alin. (1) C. proc. civ., ale art. 9-10 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor adoptat prin HCSM nr. 328/2005, precum și ale art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Instanța a concluzionat că nu se identifică existența unor împrejurări sau fapte care să pună în discuție imparțialitatea judecătorului C., dimpotrivă, sunt excluse orice bănuieli legitime cu privire la soluția procesului purtat de petent, iar împrejurarea că același judecător a mai soluționat alte dosare în care este implicat petentul, fiind pronunțate soluții care l-au nemulțumit, nu conduce, prin ea însăși, la crearea unei ipoteze care să pună în discuție imparțialitatea acestui judecător.

Or, prin susținerile formulate în cuprinsul memoriilor de recurs, recurentul-petent nu se referă la raționamentul instanței care a stat la baza adoptării soluției de respingere a cererii de recuzare și, deși invocă incidența motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1, 5 și 6 C. proc. civ., nu a adus argumente care să tindă a demonstra nelegala alcătuire a instanței de judecată, încălcarea unor reguli de procedură a căror nerespectare atrage sancțiune nulității și nici faptul că încheierea nu ar cuprinde motivele pe care întemeiază sau ar cuprinde motive contradictorii sau străine de natura cauzei.

Recurentul-petent a invocat aspecte legate de pretinse nereguli privind repartizarea aleatorie și de faptul că nu i s-ar fi comunicat termenul în care trebuia să achite taxa judiciară de timbru datorată pentru soluționarea cererii de recuzare, exprimându-și totodată nemulțumirea cu privire la soluțiile pronunțate în cauzele în care este parte și față de împrejurarea că doamna judecător C. a făcut parte din completurile de judecată care au soluționat pricinile sale, pronunțând soluții care nu i-au fost favorabile.

O atare motivare a recursului îndreptată împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare formulată de recurentul-petent nu îndeplinește rigorile impuse art. 488 alin. (1) Cod procedură, aceste susțineri neputând fi convertite în vreun motiv de casare, nereprezentând veritabile critici de nelegalitate a hotărârii recurate și neavând legătură cu raționamentul instanței care a determinat soluția de respingere a cererii.

Recursul este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii atacate sub aspectul legalității acesteia, iar această analiză nu se poate realiza în lipsa indicării și dezvoltării motivelor de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligație care revine sub sancțiunea nulității, titularului căii de atac promovate.

Ca atare, cum susținerile formulate de recurentul-petent nu reprezintă critici concrete de nelegalitate a hotărârii atacate, susceptibile de a fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare expres și limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmărește să supună instanței examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Așa fiind, cum criticile formulate de recurentul-petent nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și cum, în speța de față, nu pot fi reținute motive de casare de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (5) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) din același cod, precum și a prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

Sursa informației: www.scj.ro.