Discursul domnului Răzvan Dincă cu ocazia Festivității de decernare a Premiilor RRDP pentru anul 2017 (Acordarea Premiului „M.B. Cantacuzino”)

Am înțeles că este o experiență foarte provocatoare din punct de vedere intelectual să fii studentul dlui profesor Dan Chirică. Dumnealui este reputat pentru exigență și întreaga sa carieră și toată opera pe care i-o cunoaștem demonstrează că această exigență a fost mereu orientată în primul rând către sine. Literatura juridică din România este beneficiara acestei auto-exigențe, precum și a exigenței pe care profesorul Dan Chirică o manifestă față de studenții săi și față de colaboratorii săi, întrucât în felul acesta, în linia acestei exigențe, dl profesor Dan Chirică este unul dintre – nu cred că exagerez – conducătorii de școală, dintre fondatorii Școlii de la Cluj.

Ca orice laudatio care să justifice un premiu pentru opera omnia, și aceasta trebuie să conțină elementele tari ale acestei opere, să enumere cele mai importante creații pe care dl profesor Dan Chirică le-a dăruit literaturii juridice din România. Și voi încerca să prezint aceste creații în modul în care le-a receptat o persoană – eu – foarte preocupată de materiile domniei sale, și anume materia contractelor speciale și materia dreptului succesoral. În primul an în care am ținut seminarii în Facultatea de Drept, profesorii Lucian Mihai și Romeo Popescu, presupunând pe bună dreptate că voi folosi ca principal material de curs tratatele dlui profesor Francisc Deak, care erau – și sunt în continuare – una dintre principalele baze bibliografice ale cursurilor de contracte speciale și succesiuni –, mi-au făcut amândoi, separat, independent, o recomandare fierbinte: Citește neapărată Chirică!

Pe vremea aceea „Chirică” erau două manuale subțiri – în raport cu ceea ce a urmat –, de vreo 3-400 de pagini fiecare, extrem de riguroase și extrem de originale. Într-un mod foarte concentrat, succint, profesorul Chirică reușea să transmită idei noi și să dea un curs foarte dinamic materiei contractelor speciale și materiei succesiunilor. Așa am citit primele două lucrări din această listă foarte lungă, și anume lucrările „Drept civil – contracte speciale”, de la Editura Cordial Lex, cu trei ediții, în anii 1994, 1996 și 1998, și „Drept civil. Succesiuni”, Editura Lumina Lex, cu două ediții – 1997, 1999.

Era, deci, un aer proaspăt, foarte viguros, o energie combativă remarcabilă, care ulterior s-a manifestat, în sfârșitul anilor ’90, începutul anilor 2000, prin niște articole extrem de insurgente și care au șocat lumea juridică. Îmi aduc aminte, spre exemplu, că dl profesor Dan Chirică a susținut că imobilele preluate de către statul comunist în proprietatea statului trebuiau prezumate ca fiind deținute de stat fără titlu, astfel încât notorietatea abuzurilor comunist ar fi trebuit să-i transforme pe toți dobânditorii acestor imobile ca fiind dobânditori de rea-credință, ceea ce îi excludea de la beneficiul art. 45 din legea privind restituirea imobilelor luate abuziv.

Erau idei extrem de puternice, foarte documentate. Îmi aduc aminte, de asemenea, de controversa cu privire la executarea directă a obligațiilor de a face decurgând din promisiunile de vânzare, în care dl profesor Dan Chirică a fost, la un moment dat, singurul – dar apoi a format un întreg curent doctrinar – ostil acestei executări directe a obligațiilor de a încheia contracte.

Este adevărat. Vă asigur, dle profesor, că mă mândresc de a fi fost și eu foarte criticat de către profesorul Dan Chirică, așa cum ați fost și dumneavoastră, pentru opinia respectivă.

Dar aceste lucruri atestă un anumit spirit de rigoare, pe care profesorul Chirică îl combină cu un mare gust pentru critică. Controversa – cordială, dar extrem de astringentă – pe care o cultivă este una dintre mărcile personalității sale creatoare în domeniul dreptului.

Au urmat apoi cele două tratate fundamentale, cu care se așază în rândul marilor autori de contracte speciale și de succesiuni – Tratatul de contracte civile și comerciale, vol. I – Vânzarea și schimbul, care a apărut în prima ediție la Editura Rosetti, în 2005; apoi a fost reeditat sub titlul Tratat de Drept Civil – contracte speciale; vânzarea și schimbul – ediție puternic revăzută și adăugită în 2008. Și, în fine, acest tratat a ajuns la o a treia ediție, în 2017 – Tratat de Drept Civil – contracte speciale, vol. I – vânzarea și schimbul. De asemenea, celălalt mare tratat pe care l-a oferit profesorul Dan Chirică a căpătat o primă formă, extrem de consistentă deja, în anul 2003 – Drept civil. Succesiuni și testamente. Apoi această formă a evoluat în Tratatul de Drept Civil. Succesiunile și liberalitățile, ediția a II-a, la Editura Hamangiu, în 2017.

Aceste tratate sunt lucrări fundamentale și stau alături de marile tratate de drept succesoral ale profesorului Mihail Eliescu și tratatele de contracte speciale și drept succesoral ale profesorului Francisc Deac – sunt lucrări fără de care aceste materii nu pot fi înțelese, sunt parcurse cu regularitate de către orice persoană care este interesantă – practician, student, autor – de aceste domenii. Și recepția lor în literatura juridică este atestată de numărul impresionant de premii pe care aceste lucrări le-au primit deja – Premiul Mihail Eliescu al Uniunii Juriștilor din România, pentru lucrarea Succesiuni și testamente, din 2003; Premiul Mihail Eliescu al UJR pentru lucrarea Tratat de Drept civil. Contracte speciale, vol. I – Vânzarea și schimbul, din 2008; Premiul Mihail Eliescu al UJR pentru lucrarea Tratat de Drept civil. Succesiunile și liberalitățile, din 2014; și Premiul Traian Ionașcu, al Revistei Române de Drept Privat, pentru lucrarea Tratat de Drept civil. Succesiuni și liberalități, în 2015.

Să reușești ca fiecare carte de mari dimensiuni, extrem de cuprinzătoare, pe care o oferi, să devină cea mai bună carte a anului din domeniul pe care-l abordează – iată, într-adevăr, o reușită impresionantă a profesorului Dan Chirică.

Regret că nu este cu noi, dar vă rog, dle profesor, să-i transmiteți și accentele emoționale și apreciative ale acestei laudatio.