Critici privind deciziile recurate din perspectiva nerespectării dreptului la apărare. Anularea căii de atac

• Constituția României: art. 131 alin. (1)
• NCC: art. 92 alin. (1)
• NCPC: art. 470 alin. (5)
• NCPC: art. 486 alin. (1) lit. d)
• NCPC: art. 487
• NCPC: art. 488
• NCPC: art. 489 alin. (1)
• NCPC: art. 493 alin. (5)

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la 27 martie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții B. și C., agenți de poliție din cadrul Poliției Locale Pantelimon, constatarea caracterului ilicit al faptelor săvârșite de pârâți, în legătură cu inserarea datelor cu caracter personal în cuprinsul procesului-verbal de contravenție nr. x/24.11.2017, ora 11:40, întocmit de pârâtul B. și procesul-verbal de contravenție nr. x/24/11.2017, ora 11:40, întocmit de pârâtul C.; conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 677/2001 raportat la art. 253 alin. (3) lit. a) și lit. b) C. civ., obligarea pârâților, pe cheltuiala lor, la publicarea hotărârii care constată încălcarea principiului securității datelor cu caracter personal și interzicerea de a mai deține calitatea de utilizator și/sau operator de date cu caracter personal; conform art. 253 alin. (4) C. civ., obligarea, în solidar, a pârâților la reparația patrimonială pentru prejudiciul nepatrimonial și patrimonial ce i-a fost cauzat, respectiv la achitarea sumei de 30.000 RON.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 642 din 24 martie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Examinând recursul în raport de excepția de nulitate, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor; conform art. 487 din același act normativ, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.

Art. 489 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același act normativ.

Examinând motivele expuse de recurent în cererea de recurs, Înalta Curte constată că acesta a criticat deciziile recurate din perspectiva nerespectării dreptului său la apărare, concretizat, potrivit susținerilor sale, în faptul că instanța nu i-a permis reprezentantului său convențional să își susțină apărările, deși acesta a prezentat dovezile în legătură cu procedura legală de accesare a bazei de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) și a Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRCIPV).

Invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., ulterior expunerii pe larg a situației de fapt și a probatoriului pe baza căruia aceasta a putut fi stabilită, recurentul a arătat că intimații i-au accesat ilegal datele personale, obligându-l să suporte consecințele juridice ale acestui fapt, fără să justifice prezența sa și pretinsul său refuz de legitimare din 24 noiembrie 2017.

Recurentul a susținut că, în situația în care refuzul său de legitimare ar fi fost real, atunci intimații erau obligați să îl conducă la cea mai apropiată secție de politie, unde, într-un cadru legal, trebuiau să-i verifice și să-i stabilească identitatea. Însă, intimații nu au luat această măsură, neexistând vreun indiciu cu privire la prezența sa în locația indicată de către intimați, la 24 noiembrie 2017, și fuga acestuia din acel loc.

Aceste critici, evidențiate în cuprinsul memoriului de recurs, nu reprezintă motive de nelegalitate ale deciziilor recurate, care să permită încadrarea în vreunul dintre cazurile de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ., recurentul deducând judecății aspecte care privesc exclusiv împrejurări rezultate ca urmare a evaluării de către instanța de apel a situației de fapt a cauzei, pe baza probatoriului administrat.

Astfel, recurentul a ignorat specificul căii extraordinare de atac a recursului, prin intermediul căreia pot fi valorificate doar critici care vizează greșita aplicare a legii de către instanța de apel și conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Deși a invocat, în susținerea recursului, dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., criticile formulate nu se circumscriu acestor norme legale și nici motivelor care să poată fi încadrate, din oficiu, într-unul dintre cazurile de casare prevăzute de textul legal menționat, astfel cum permit prevederile art. 489 alin. (3) din același act normativ.

Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Astfel, cererea de recurs trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise motivelor de recurs reglementate de lege, evidențiază nelegalitatea hotărârii, în caz contrar intervenind sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului, constatată în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Reținând că motivele expuse în cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă critici de nelegalitate ale hotărârilor recurate, care să permită încadrarea în cazurile de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ., în condițiile prevăzute de art. 493 alin. (5), coroborate cu cele ale art. 489 din același act normativ și, constatând că nu se identifică motive de ordine publică ce ar putea fi invocate de instanță, din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea prevăzută de 486 alin. (3) C. proc. civ., respectiv anularea căii de atac.

În acest context, Înalta Curte nu va supune examinării cererea recurentului de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru dezlegarea chestiunii de drept referitoare la dreptul de reprezentare al unei persoane în materia juridică a protecției datelor personale, prin prisma art. 80 din RUE nr. 679/2016, art. 131 alin. (1) din Constituție și art. 92 alin. (1) și C. civ., întrucât, în condițiile date, această excedează aspectelor care ar putea avea legătură cu soluția ce urmează a fi pronunțată asupra recursului.

Sursa informației: www.scj.ro.