Viața privată transfrontalieră – o lirică aparte

22 dec. 2022
Vizualizari: 462
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Tumultul european este molipsitor. Este un freamăt pe direcție ascendentă, care se profilează a fi cu sens unic. Un angrenaj care, gradual, se extinde de la stat la stat, cu influențe reciproce și reverberații multiple. În viața particularilor, controversele născute în dreptul substanțial se complică, o dată mai mult, în spațiul elementului de extraneitate.

Ce a adus ecuația dreptului european în dreptul nostru privat?

A adus standardul libertății controlate în materii care, odinioară, pulsau (doar) în perimetrul suveranității statale. Corsetul frontierelor ne-a obligat să privim prea mult spre „înăuntru”, iar pericolul insularizării normative nu ar trebui subestimat. Privirea spre „afară” îmbogățește și potențează schimbarea. Obișnuința cu alteritatea este un exercițiu cotidian. Dacă specificul național reprezintă doza de originalitate și personalitate, racordarea la circuitul european înseamnă norme cu vocație „adaptată”. Acceptarea alterității este o fațetă a toleranței, iar viețuirea în sânul națiunilor înseamnă cunoaștere reciprocă. Viața privată internațională ne scoate din sine, ne prezintă poezia altor sisteme de drept și ne îndeamnă la reflecție. Eul național devine receptiv și determinat, în dezideratul coordonării și armonizării. Beneficiile au apărut timid, pe paliere diverse – competență internațională, titlul executoriu european, somația europeană de plată, delicte civile, obligații contractuale, obligații de întreținere, materia matrimonială, succesiunile internaționale.

A adus neliniștea că dreptul național ar putea reglementa ceea ce tradiția (poate) nu ar accepta. Familia transfrontalieră, de pildă, are o „față” diferită – rezultantă a mutațiilor legislative ale ultimilor ani. O viață de familie de facto (validată jurisprudențial) este un teren care lucrează cu premise noi și favorizează modificări ale soclului legislativ național. Vin în memorie cuvintele poetului: „Eu am crezut de la început în specificul național, adică am crezut că nu se intră în universalitate decât pe poarta ta proprie. Am crezut în dreptul de a trăi al valorilor autohtone ca o completare a principiului de universalitate” (Octavian Goga, Fragmente autobiografice). O pledoarie mereu actuală pentru calea proprie, în armonie cu ceilalți. Nu credem că tradiția și modernitatea sunt două extreme – mai curând sunt vectorii indispensabili ai osmozei.

A adus întrebări privind soarta operațiunilor juridice derulate pe teritoriul statului străin. Tot în aria relațiilor de familie, maternitatea surogat a pus în lumină „filiația fără frontiere”. Până la un moment dat, tehnicile reproducerii asistate medical „forțau” naturalul începutului personalității juridice, iar lipsa desăvârșirii legislative (în dreptul român) este un fapt cunoscut. Iată că apare un nou început de drum ce reclamă reglementare, căci realitatea surogatului este densă (juridic) și semnificativă (sub aspect numeric). Suntem într-un carrefour al interogațiilor și soluțiilor, iar eschiva este neconstructivă.

Tot întrebări pentru membrii cuplurilor – dar de această dată, pentru latura patrimonială a existenței lor. O posibilă cooperare judiciară în materia regimurilor matrimoniale și a efectelor patrimoniale ale parteneriatelor înregistrate ar elimina controverse și variabile de discuție transfrontalieră. Un nou mecanism de cooperare ar deschide posibilitatea recunoașterii regimurilor patrimoniale de cuplu – adică, o indiscutabilă armonizare, în care teritoriul forului s-ar integra firesc. Ceea ce înseamnă, prealabil, gestul legiferării parteneriatului civil/înregistrat (previzibil după antecedentele Oliari și Fedotova).

Nu în cele din urmă, care este semnificația actualității factorilor de legătură în statutul personal? Alteritatea, toleranța și armonizarea schimbă ordinea de zi a legiuitorului. Paleta factorilor de legătură s-a diversificat, ierarhiile s-au reconfigurat și au pus în lumină noi soluții pentru gestionarea modalităților de determinare a lex causae și pentru stabilirea competenței jurisdicționale internaționale. La începuturi, succesul cetățeniei s-a datorat faptului că, în contextul raporturilor cu element străin, aceasta a întruchipat „apartenența”. Mobilitatea particularilor în afara granițelor naționale a redefinit ideea de apartenență. A apărut necesitatea de a identifica un alt criteriu care să rezoneze cu flexibilitatea și cu libertatea de circulație – atuuri pe care viața privată internațională le valorifică din plin. Clasica cetățenie este în declin, iar prezentul aparține proximității prin reședința obișnuită și prin voința părților. Vremurile în care constatam monopolul cetățeniei asupra statutului persoanei fizice au apus. Un simplu examen al reglementărilor europene din ultimii ani relevă prezența frecventă a reședinței obișnuite. Preferința legiuitorului pentru acest punct de legătură este vizibilă, chiar în absența unei calificări legale. Zona de confort a reședinței obișnuite este reprezentată de conflictele de legi, dar rolul său este semnificativ și în conflictele de jurisdicții. Paralelismele între reședința obișnuită, domiciliu (și, uneori, cetățenie) sunt nelipsite în literatura de specialitate. Avantaje și dezavantaje, argumente pentru reglementarea unuia sau altuia dintre aceste elemente de legătură, propuneri în direcția definirii legale a reședinței obișnuite – toate acestea consolidează o nouă optică asupra acestui factor de conexiune în raporturile cu element străin. Prin urmare, dreptul european și dreptul național oferă prevalență centrului vieții și intereselor individului, pe considerentul că un concept cu caracter factual are meritul de a asigura previzibilitatea și securitatea juridică.

A adus speranța că reglementarea poate rămâne coerentă, în echilibru și înțelepciune. Rândurile așternute sunt simple frământări, în „forul” interior al iubitorului de drept și al pasionatului de drept internațional privat. Creionăm scenarii – dar e prematur să le aplicăm, anticipăm – dar nu punem sigilii, pe noianul posibilităților.

Sub cupola timpului juridic suntem trecători. Dacă astăzi suferim vântul schimbărilor, este o soartă asumată. Nu suntem martorii schimbării. Suntem artizanii paginilor de istorie, în viața privată internațională. Să lucrăm cu generozitate, pentru ca Următorii să nu resimtă zbuciumul din culisele legiferărilor ori să le poată primi, cu argumentele pe care acum le șlefuim. Să cultivăm speranța echilibrului, dincolo de ego și de deșertăciunea gloriei de moment. Fără trecut nu există prezent, iar „de lege ferenda” curge natural din actualitatea legii aplicate și trăite.


* Acest articol a fost publicat în revista Palatul de Justiție nr. 2/2022.

Viața privată transfrontalieră – o lirică aparte was last modified: decembrie 21st, 2022 by Călina Jugastru

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Călina Jugastru

Călina Jugastru

Este doctor în drept și profesor universitar la Facultatea de Drept „Simion Bărnuţiu”, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.
A mai scris: