Solicitare privind anularea deciziilor emise de pârât prin care au fost respinse cererile de rambursare a taxelor antidumping pentru importurile de materiale de origine necomunitară

• Legea 554/2004: art. 20
• NCPC: art. 22
• NCPC: art. 235
• NCPC: art. 466 alin. (4)
• NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 5 6 şi 8
• NCPC: art. 498 alin. (2)

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 02.10.2018, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Vamal de Interior Covasna prin DGRFP Brașov, a solicitat anularea Deciziei nr. 2/28.03.2018 și a deciziilor nr. 5858/18.12.2017 si 672/05.02.2018 emise de pârât, prin care au fost respinse cererile de rambursare a taxelor antidumping pentru importurile de materiale de origine necomunitară, precum și rambursarea sumei de 6.400.245 RON percepută cu titlu de taxe antidumping pentru importurile de materiale de origine necomunitară, conform prevederilor Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/1159 al Comisiei din 29 iunie 2017 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1105/2010 al Consiliului și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/325 al Comisiei și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1897 din 4 aprilie 2023)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

În ceea ce privește excepția inadmisibilității recursului, invocată de către intimata-reclamantă A. S.R.L., Înalta Curte reține următoarele:

Recursul este îndreptat în mod expres împotriva sentinței civile 92/18.11.2020 a Curții de apel Brașov, dar și împotriva încheierii din 27.02.2019, prin care a fost încuviințată proba cu expertiza tehnică judiciară.

Criticile recurentei vizează atât sentința cât și soluția dată printr-o încheiere preparatorie (după distincția din art. 235 C. proc. civ.) care, așa cum prevede dispozițiile art. 466 alin. (4) C. proc. civ. (aplicabil și în cazul recursului), poate fi atacată numai odată cu fondul cauzei.

Întrucât instanța de recurs este ținută să se pronunțe asupra a tot ce s-a cerut iar recurenții au cerut analiza legalității acestei încheieri în cuprinsul motivelor de recurs, faptul că nu au indicat această solicitare în partea introductivă a cererii de recurs nu trebuie să împiedice analiza căii de atac.

Cu privire la încheierile din 16.01.2019 și 24.04.2019, Înalta Curte reține că acestea nu au fost indicate în mod expres în cuprinsul cererii de recurs.

Intimata a construit o apărare artificială doar pentru a susține excepția inadmisibilității, pornind de la motivul de recurs referitor la încălcarea art. 22 C. proc. civ.

În realitate, recurentul a invocat încălcarea dreptului lor la apărare față de soluția finală dată în cauză, în considerarea unor înscrisuri pretins necomunicate.

În analiza acestei critici, nu era necesară atacarea în mod direct a celor două încheieri, susținerile intimatei cu privire la existența înscrisurilor și comunicarea lor pârâților și expertului judiciar, constituind o apărare de analizat în soluționarea recursului.

Prin urmare, pentru aceste considerente, excepția inadmisibilității este neîntemeiată și va fi respinsă.

Înalta Curte va respinge și excepția nulității recursului invocate de către intimata-reclamantă A. S.R.L., constatând următoarele:

Recurenta a invocat, așa cum s-a reținut mai înainte, motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din C. proc. civ. .

Subsumat motivului de la pct. 5, a invocat încălcarea prevederilor art. 22 C. proc. civ., cu referire la încălcarea principiului nemijlocirii, contradictorialității și dreptului la apărare în privința administrării probei cu expertiza extrajudiciară, considerând nerelevantă expertiza judiciară care nu a analizat produsele importate în perioada 2010-2017.

Criticile de nelegalitate vizând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., au vizat motivarea formală a sentinței, fără a analiza incidența și relevanța susținerilor reclamantei în soluționarea cauzei.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 recurentul susține încălcarea art. 20 alin. (1)-(6), art. 21 pct. 1-2 din Regulamentul CEE nr. 2913/1993, art. 56 din Regulamentul UE nr. 952/2013, Regulamentul UE nr. 478/2010 al Comisiei, Regulamentul CE nr. 1225/2009, Regulamentul nr. 1105/2010 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere cu titlu definitiv a taxei provizorii instituire asupra importurilor de fire de mare rezistență de poliester originare din Republica Populară Chineză.

Având în vedere că argumentele și criticile recurentei pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., după cum se va dezvolta și în continuare, nu poate interveni sancțiunea nulității instituită de art. 489 în situația neîncadrării motivelor de casare în cele expres prevăzute de lege.

Analizând actele și lucrările dosarului, motivele de casare invocate și dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul declarat de către pârâtul Biroul Vamal de Interior Covasna prin Autoritatea Vamală Română, este fondat, pentru considerentele ce succed:

În perioada 11.06.2010 – 26.06.2017, societatea AMANN a importat materiale de origine necomunitară pentru care a fost obligată la plata sumei de 6.400.245 RON cu titlul de taxe antidumping în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 478/2010 al Comisiei Europene de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de fire de mare rezistență din poliester, importate din Republica Populară Chineză .

Este vorba de 350 declarații vamale în care sunt menționate atât produsele importate cât și codul NC, respectiv, fire de mare rezistență din poliester (FMR), cod NC 54 02 20 00.

La data de 20.06.2017 a fost adoptat (în urma unei cereri de reexaminare intermediară parțială în conformitate cu art. 11 alin. (3) din regulamentul de bază formulată de un importator sloven, E.) Regulamentul de punere în aplicare UE nr. 2017/1159 de modificare a Regulamantului de punere în aplicare UE nr. 1102/2010 și a Regulamantului de punere în aplicare UE 2017/325 al Comisiei în ceea ce privește definiția produselor vizate de actualele măsuri antidumping aplicabile importurilor de fire de mare rezistență din poliester originare din Republica Populară Chineză și de oferire a posibilității de rambursare sau de remitere a taxelor în anumite cazuri.

Potrivit dispozițiilor paragrafului (36) din Regulamentul UE nr. 2017/1159, definiția acordată „produsului” care formează obiectul taxelor antidumping, este următoarea:

„Produsul în cauza consta în fire de mare rezistența din poliester, necondiționate pentru vânzarea cu amănuntul, inclusiv monofilamente având sub 67 decitex (excluzând în mod expres ața de cusut și firele răsucite sau cablate în forma de ..Z”. destinate producției de ață de cusut, gata de colorare șl finisare, înfășurate lejer în jurul unui tub din plastic perforat), încadrate în prezent la codul NC ex 5402 20 00 (cod TARIC 5402 20 00 10) și originare din Republica Populară Chineză”.

Prin acest regulament, nomenclatorul combinat NC 54 02 20 00 a fost divizat în două subdiviziuni:

TARIC 5402 20 00 05 – reprezentând ața de cusut (AC) și firele răsucite sau cablate în formă de „Z”, destinate producției de ață de cusut, gata de colorare și finisare, înfășurate lejer în jurul unui tub din plastic perforat (ACN) și

TARIC 5402 20 00 10 – reprezentând alte fire de mare rezistență din poliester, chiar texturate (FMR).

Așadar, sunt incluse în categoria produselor supuse taxelor vamale numai cele care se încadrează în „ex NC 54 02 20 10 – FMR, fiind excluse cele având codul TARIC 5402 20 00 05- ACN și AC.

În argumentarea soluției, Comisia a reținut că produsul din ancheta inițială, FRM, și produsului reexaminat, ACN, sunt două produse diferite și nu s-a intenționat nici un moment includerea ACN în domeniul de aplicare al anchetei antidumping privind FRM și că ACN nu a făcut parte din analiza pe baza cărora au fost iniția elaborate constatările privind dumpingul și prejudiciul. (par. 32,33)

În cuprinsul paragrafelor 41 și 43 se reține că:

„(41) Întrucât obiectul prezentei anchete de reexaminare s-a limitat la clarificarea definiției produsului și întrucât ACN (ața de cusut nefinisată) nu ar fi trebuit să intre sub incidența măsurilor inițiale, pentru a evita orice prejudiciu ulterior la adresa importatorilor produsului care face obiectul reexaminării, se consideră oportun ca prezenta constatate a acestei reexaminări, să fie aplicată retroactiv, de la data intrării în vigoare a regulamentului inițial, inclusiv tuturor importurilor care au făcut obiectul unor taxe provizorii în perioada 01 iunie 2010- 2 decembrie 2010…

(43) Prin urmare, taxele provizorii percepute în mod definitiv și taxele antidumping definitive plătite la importurile de ACN în Uniune în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 478/2010 al Comisiei și regulamentul inițial la importurile de fire de mare rezistență din poliester originare din Republica Populară Chineză, astfel cum a fost prelungit prin regulamentul de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, pot fi rambursate sau remise de către autoritățile vamale naționale în conformitate cu legislația vamală aplicabilă. În cazul în care termenul de trei ani prevăzut la articolul 121 alin. (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului expiră înainte sau la data publicării prezentului regulament sau expiră în termen de șase luni de la data respectivă, acesta se prelungește pentru o perioadă de șase luni după data publicării prezentului regulament, în conformitate cu articolul 121 alin. (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 952/2013”.

Având în vedere aceste dispoziții, problema litigioasă în cauză are două componente: pe de o parte, trebuie lămurit dacă reclamanta se mai află în termenul de formulare a cererii de restituire a taxei antidumping iar, pe de altă parte, trebuie lămurit în ce categorie de produse se încadrează produsele importate de societatea reclamantă în perioada 2010-2017, respectiv, dacă acestea fac parte din categoria produselor ACN sau FMR.

În ceea ce privește prima componentă, în mod corect prima instanță interpretat și aplicat Regulamentul UE 2017/1159, reținând că „legiuitorul european a reglementat o derogare expresă în ceea ce privește termenul de 3 ani, în sensul că obligația de rambursare a taxelor antidumping există și în cazul în care acest termen este împlinit, cu condiția ca cererea de rambursare să se formuleze în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului”.

Verificând respectarea acestui termen, în mod corect a reținut prima instanță că Regulamentul 2017/1159 a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE la 30/06/2017, iar termenul de 6 luni cu care s-a prelungit termenul de solicitare expiră la 30/12/2017 iar reclamanta a formulat cererea de restituire a taxelor anti-dumping la data de 08/12/2017, ceea ce conduce la concluzia că termenul de prescripție privind restituirea taxelor antidumping a fost respectat iar criticile recurentei sub acest aspect sunt nefondate.

În ceea ce privește cea de-a două componentă a problemei litigioase, Înalta Curte pornește de la câteva premise necontestate:

1. Reclamanta a importat produse din China, declarate la momentul vămuiri ca fiind FMR, supuse taxei antidumping. Proveniența produselor din China este un aspect lămurit definitiv prin soluțiile pronunțate în dosarul x/2013, dosar care a avut ca obiect cererea de rambursare taxe antidumping formulată de societatea reclamantă. La acel moment reclamanta a susținut originea comunitară a produselor (din Germania) însă instanța nu a confirmat această ipoteză.

2. Descrierea sumară a produselor importate în perioada 2010-2017 din declarațiile vamale este completată cu acte emise de grupul B..

3. Declarațiile vamale menționează mai multe coduri de produse importate. Prin urmare, reclamanta importă mai multe tipuri de produse nu doar unul singur.

4. Expertiza judiciară efectuată în cauză a vizat două produse: Serafil 8 cod x și Serafil 60 cod x, prelevate aleatoriu . Expertul a studiat certificatele de calitate individuale pentru cele două coduri, mărfuri existente la momentul efectuării expertizei în depozitele reclamantei.

5. Raporturile de încercare din anul 2018 vizează, produsele Serafil din codurile 20,30,40 (firele 15,16,20 vol. VIII).

6. În cuprinsul regulamentului UE 1159/2017 se reține în paragraful (13) că B. s-a manifestat ca parte interesată în anchetă, ca importator de ACN și utilizator de FMR.

Având în vedere aceste premise, Înalta Curte constată nelegalitatea hotărârii primei instanțe sub aspectul necercetării reale a fondului cauzei întrucât, pentru a respecta cerința legii, instanța era datoare să stabilească dreptul la restituirea taxei antidumping raportat la declarațiile vamale și la toate produsele importate în perioada 2010-2017, or, expertiza judiciară, pe care și-a întemeiat soluția nu răspunde acestei cerințe, așa cum corect a sesizat recurentul.

În plus, în lipsa mostrelor din produsele importate în perioada 2010-2017, o analiză reală impune ca certificatele de analiză să fie completate cu fișele tehnice cuprinzând descrierea produsului, eliberat de exportatorul din China, fișă care cuprinde date privind descrierea produselor, componența materialelor, proprietăți, destinația produsului.

Este adevărat că la momentul importului, nomenclatorul permitea o singură încadrare tarifară pentru toate produsele, indiferent dacă erau fire de mare rezistență sau ață de cusut nefinisată, însă, după modificarea nomenclatorului, în soluționarea litigiului este esențial a se determina dacă toate mărfurile taxate sau numai unele dintre acestea se încadrează în categoria aței de cusut nefinisate.

Din acest punct de vedere, Înalta Curte constată că nu există elemente care să fundamenteze soluția primei instanțe de admitere a acțiunii, ceea ce atrage concluzia că nu a fost soluționat fondul cauzei în mod real și efectiv, aspect care atrage, potrivit art. 498 alin. (2) din Noul C. proc. civ., casarea prezentei sentințe și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin urmare, pentru argumentele arătate, motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 este întemeiat și va fi admis, cu consecința casării hotărârii atacate și trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de fond, pentru completarea probatoriului și lămurirea aspectelor sesizate, respectiv, dacă toate produsele importate, așa cum sunt identificate în declarațiile vamale și cum sunt descrise în fișele tehnice emise de exportatorul chinez, se încadrează în categoria produselor ce fac obiectul Regulamentului UE 1159/2017.

În rejudecare, chestiunea formulării în termen a cererii de restituire a taxei antidumping, legal reținută de instanța de fond, nu va mai fi antamată.

Față de modalitatea de soluționare a recursului, nu se impune examinarea celorlalte critici și apărări formulate în cauză, toate acestea urmând a fi avute în vedere de instanța de fond cu ocazia rejudecării.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Față de considerentele expuse, în raport de prevederile art. 498 alin. (2) C. proc. civ., prin raportare la prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., art. 20 Legea 554/2004, Înalta Curte va admite recursul, va casa în parte sentința civilă nr. 92 din data de 18 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal și va trimite cauza spre rejudecarea cererii de anulare formulată de către reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu Biroul Vamal de Interior Covasna prin Autoritatea Vamală Română.

Se va menține soluția de respingere a acțiunii formulate în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov și Direcția Regională Vamală Brașov, ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, această soluție nefiind recurată

Sursa informației: www.scj.ro.