Pedeapsa complementară a degradării militare

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

I. Introducere. Legislația anterioară

Codul penal intrat în vigoare în 2014 prevede pedeapsa degradării militare într-o reglementare similară Codului penal din 1968. Natura complementară a pedepsei exprimă necesitatea păstrării climatului de ordine și disciplină în cadrul Armatei și celorlalte structuri militare, a realizării prevenției generale și speciale prin aplicarea unei sancțiuni penale suplimentare care să vizeze drepturile militare ale persoanei condamnate – gradul și dreptul de a purta uniforma –, mai ales pentru infracțiuni sancționate cu o pedeapsă cu închisoarea. Din perspectivă antropologică, degradarea are o puternică semnificație culturală, chiar dacă ea este mai puțin vizibilă în societatea noastră, prea puțin preocupată, din păcate, de semnificațiile și simbolurile rafinate ale apartenenței la corpul de elită al războinicilor. Degradarea este expresia ritualizată a înlăturării din Armată celui nedemn de onoarea și demnitatea purtării armelor.

Pedeapsa degradării militare nu este una nouă în legislația noastră penală și ține de cele mai vechi forme de organizare militară de la noi.

Degradarea militară a mai fost reglementată sub denumirea „Degradațiunea militară” în Codul Justiției Militare din 1873^[1]. Pronunțată ca „pedeapsă principală, este întotdeauna însoțită de o închisoare al căreia termen, fixat prin sentință, nu poate trece peste doi ani” (art. 184).

Articolul 183 prevedea conținutul acesteia: „Orice militar osândit la degradațiune militară, sau ca pedeapsă principală, sau ca accesorie unei alte pedepse, afară de moarte, se conduce dinaintea trupei sub arme.

După cetirea hotărîrei, comandantul pronunță aceste cuvinte cu glas tare: „N. N. (numele și pronumele osânditului) ești nedemn de a purta armele; în numele Regelui, te degradăm“. Îndată după aceasta, i se iau toate semnele militare și decorațiunile ce are osânditul; și, dacă este ofițer, sabia lui se sfărâmă și se aruncă jos înaintea lui.

Degradațiunea militară atrage după sine: 1. Luarea gradului și a dreptului de a purta însemnele și uniforma; 2. Incapacitatea absolută a servi în armată, sub orice titlu, și celelalte incapacități pronunțate de codicele penal ordinar prin art. 22; 3. Luarea dreptului de a purta orice decorațiune și pierderea dreptului de pensiune și de orice altă răsplătire pentru serviciile de mai înainte”.

Degradarea militară a mai fost reglementată în art. 353 Codul justiției militare din 1937^[2] drept pedeapsă accesorie alături de destituire. Ea se pronunța, potrivit art. 453 și art. 456, ca „pedeapsă accesorie în cazul condamnărilor pronunțate de orice instanță, împotriva militarilor de orice grad, pentru, crime, precum și în cazul condamnărilor la orice pedeapsă, pronunțate de orice instanță în contra vreunui ofițer, sergent sau cartnic^[3] pentru vreuna din următoarele infracțiuni:

– asociere pentru comitere de crime sau delicte, fals, uz de fals, delapidară, luare de mită, atentat la pudoare, mărturie mincinoasă, furt, tîlhărie, abuz de încredere și înșelăciune prevăzute de codul penal și,

– plăsmuiri și falsificări, sustracțiuni, mită, lovirea superiorului, furt, părăsire de post sau comandă, lașitate, dezertare și jafuri, prevăzute de art. 478, 479, 487, 492, 496, 507, 508, 519–530 și 536 din prezentul cod.

Degradarea militară atrage după sine: 1. Pierderea gradului și a dreptului de a purta uniforma și semnele distinctive. 2. Îndepărtarea din armată și incapacitățile prevăzute de codul penal, în cazul degradării civice, după modurile acolo prevăzute. 3. Interzicerea ele a purta vreo decorație și pierderea dreptului la pensie sau la vreo recompensă, pentru vreun serviciu anterior condamnării.

Degradarea militară se execută prin ordin de zi dat de regiunea militară pe baza hotărîrii de condamnare.

Acest ordin se va citi de față fiind și condamnatul, în prezența trupei sub arme, a ofițerilor, sergenților și cartnicilor”.

II. Pedeapsa complementară a degradării militare

II.1. Conținutul pedepsei complementare în reglementarea Codului penal din 2014

Articolul 55 din Codul penal prevede că pedepsele complementare sunt:

a) interzicerea exercitării unor drepturi,
b) degradarea militară,
c) publicarea hotărârii de condamnare.

Potrivit art. 69 Cod penal, pedeapsa complementară a degradării militare constă în pierderea gradului și a dreptului de a purta uniformă de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

II.2. Subiectele pedepsei complementare a degradării militare

Subiectele pedepsei complementare a degradării militare sunt condamnații care dețin grade militare, indiferent că se află în activitate, retragere sau rezervă. Potrivit art. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare^[4], cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele situații:

a) în activitate, când ocupă o funcție militară, cât acestea sunt eliberate din funcții pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, sunt suspendate din funcții, precum și atunci când sunt puse la dispoziție: în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere; pentru cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului; pe timpul cât sunt în captivitate;
b) în rezervă, când nu ocupă o funcție militară, dar întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizați, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate;
c) în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar.

Pedeapsa privește fiecare condamnat în parte cât se află în coparticipație și numai dacă pentru fiecare condamnat sunt îndeplinite condițiile aplicării acesteia. Pedeapsa degradării militare nu se mai poate aplica o a doua oară odată ce a fost pronunțată printr-o sentință definitivă, deoarece efectele degradării deja s-au produs. Spre deosebire de art. 64 din Codul penal din 1969, textul din 2014 face referire și la militarii în retragere cărora li se poate aplica măsura.

II.3. Condițiile aplicării pedepsei complementare

Condițiile aplicării pedepsei complementare sunt:

a) pronunțarea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii de minim 5 ani. Când pedeapsa se situează în intervalul de 5-10 ani închisoare, aplicarea pedepsei este facultativă, judecătorul fiind cel care apreciază dacă ea este necesară. Când pedeapsa este detențiunea pe viață ori mai mare de 10 ani închisoare, aplicarea sa este obligatorie^[5];
b) condamnatul să dețină gradul militar ca militar activ, în retragere sau în rezervă.

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal, s-a modificat conținutul pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi sub aspectul perioadei pentru care se poate dispune această pedeapsă, prin reducerea sa de la o perioadă de la 1 la 10 ani, conform Codului penal din 1969, la o perioadă de la 1 la 5 ani.

II.4. Conținutul pedepsei complementare a degradării militare

Potrivit art. 69 Cod penal, pedeapsa complementară a degradării militare constă în pierderea gradului și a dreptului de a purta uniformă de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Conform art. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, gradul militar este un drept al titularului și reprezintă recunoașterea în plan social a calității de cadru militar. Gradul de ofițer, maistru militar și subofițer nu se poate pierde decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege. Gradele sunt descrise de art. 2 din aceeași lege.

Purtarea uniformei militare este un drept și o obligație a cadrelor militare în activitate. De asemenea, se poate acorda dreptul de a purta uniforma militară, conform art. 27 din Legea nr. 80/1995, la trecerea în rezervă sau direct în retragere, cadrelor militare care au cel puțin 20 de ani de serviciu militar și s-au distins prin activitatea desfășurată, precum și celor care au adus patriei servicii deosebite, chiar dacă nu au o vechime de 20 de ani de serviciu militar.

Pedeapsa complementară include așadar 2 tipuri de măsuri reunite sub aceeași denumire, care se aplică simultan.

Ea se aplică de la data rămânerii definitive a sentinței de condamnare. Pedeapsa nu are termen, odată pronunțată are caracter definitiv, față de, spre exemplu, pedeapsa interzicerii unor drepturi, care are caracter temporar, legiuitorul dorind să sublinieze prin caracterul măsurii necesitatea ca din corpul militarilor să facă parte numai persoane cu o condiție morală ireproșabilă, apte a fi un model social de urmat prin comportament, cu un sistem de valori care să excludă orice conflict cu legea penală. Este și motivul pentru care dispozițiile art. 169 alin. (2) Cod penal prevăd că reabilitarea nu are ca urmare obligația de reintegrare în funcția din care condamnatul a fost scos în urma condamnării ori de redare a gradului militar pierdut. Caracterul definitiv rezultă din însăși exprimarea „pierderea gradului” și a dreptului de a purta uniforma.

Dacă însă persoana condamnată beneficiază după condamnare de amnistie sau grațiere, este posibil să-i fie ridicate restricțiile ce decurg din aplicarea degradării militare. Amnistia, având ca efect înlăturarea răspunderii penale, va înlătura și celelalte conse­cințe ale condamnării, inclusiv pe cele ale pedepsei complementare a degradării militare. Grațierea nu are de regulă efect asupra pedepselor complementare, dar dacă prin actul normative de grațiere se prevede înlăturarea efectelor pedepselor complementare, măsura va avea efect asupra degradării^[6].

Ca modalitate specială de înlăturare a pedepsei degradării militare pronunțată în condițiile reprimării mișcării anticomuniste din România până în anul 1989, prin art. 5 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 221 din 2 iunie 2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989^[7], orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și, după decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanței, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a Legii, obligarea statului la repunerea în drepturi, în cazul în care prin hotărârea judecătorească de condamnare s-a dispus decăderea din drepturi sau degradarea militară, alături de acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative, dacă bunurile respective nu i-au fost restituite sau nu a obținut despăgubiri prin echivalent în condițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau ale Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare (lit. b).

II.5. Executarea degradării militare

Conform art. 564 Cod procedură penală, pedeapsa degradării militare se pune în executare prin trimiterea de către judecătorul delegat cu executarea a unei copii de pe dispozitivul hotărârii comandantului unității militare în a cărei evidență este luată persoana condamnată, respectiv centrului militar județean sau zonal de la domiciliul condamnatului. Legea nr. 80/1995 prevede că degradarea militară se aplică, în condițiile prevăzute de legea penală, cadrelor militare în activitate, în rezervă și în retragere, condamnate la pedeapsa complementară a degradării militare prin hotărâre judecătorească (art. 69).

Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii prevăzuți la art. 69 și 70 din lege se scot din evidența militară, astfel:

a) prin ordin al șefului Statului Major General, cei care au avut grade de generali și amirali;
b) prin ordin al comandanților stabiliți de șeful Statului Major General, cei care au avut grade de ofițeri, maiștri militari sau subofițeri (art. 71).

În cazul în care intervine o altă hotărâre judecătorească prin care s-a pronunțat achitarea sau prin care nu se mai aplică pedeapsa complementară a degradării militare, cei în cauză sunt reluați în evidența militară, cu gradul avut, prin ordinul celor care au dispus scoaterea din evidență. În această situație, timpul cât au fost degradați se include în calculul stagiului în grad, iar cadrele militare respective pot cere prin instanța judecătorească reparații morale și materiale pentru prejudiciile ce li s-au adus (art. 72).

Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii cărora li s-a aplicat degradarea militară și care au fost amnistiați sau grațiați de pedeapsa complimentară a degradării militare, precum și cei care au fost reabilitați se reiau în evidența militară și, în raport cu nevoile forțelor armate, li se poate reda orice grad militar, până la gradul avut inclusiv.

Cadrele militare în rezervă care au redobândit cetățenia română și anterior au fost scoase din evidența militară pot fi reluate în evidență, la repatriere.

Redarea gradului potrivit alin. (2) se face prin:

a) decret al Președintelui României, pentru generali și amirali;
b) ordin al șefului Statului Major General, pentru ceilalți ofițeri, maiștri militari și subofițeri.

Redarea gradului ca urmare a amnistierii, grațierii sau reabilitării nu atrage, de drept, rechemarea în activitate, iar timpul cât au fost degradați nu se ia în calculul stagiului în grad și al vechimii de cadre militare în activitate.

Datele persoanelor condamnate se consemnează în aplicațiile informatice ale centrelor militare, potrivit art. 37 din O.M. 4/I/2009 al Ministerului Apărării Naționale – Norme privind evidența militară a cetățenilor încorporați, soldaților și gradaților în rezervă^[8], precum și în cazul altor forme de evidență ale structurilor sau unităților militare decât cele ale Ministerului Apărării Naționale.

Ca aspecte practice legate de executarea degradării militare, în primul rând din perspectiva organelor judiciare, credem că pentru aplicarea eficientă a degradării militare este necesar ca în primul rând procurorul și în al doilea rând instanța, dacă cel dintâi nu manifestă rol activ la urmărirea penală, să cunoască situația militară a inculpatului, aspect care poate fi realizat ușor în cazul inculpaților care nu au calitatea de militar activ, prin solicitarea de relații de la Centrul Militar Județean sau Zonal ori de la Direcția Management Resurse Umane a Ministerului Apărării Naționale.

III. Aspecte de drept comparat

Codul penal al Republicii Slovace^[9] enumeră degradarea militară în  art. 32 alin. 1 lit. j, ca pedeapsă principală. Articolul 64 din codul slovac prevede că degradarea militară sau pierderea gradelor profesionale înseamnă că persoanele condamnate care fac parte din forțele armate sunt degradate de la gradul pe care îl dețin la soldat, iar persoanele condamnate care sunt funcționari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofițeri, își pierd gradul profesional.

Atunci când condamnă o persoană, pentru o infracțiune săvârșită cu intenție, la o pedeapsă cu închisoarea cu executare cu o durată de cel puțin doi ani, instanța aplică persoanei care deține un grad militar sau alt grad profesional pedeapsa complementară a degradării militare sau pedeapsa pierderii gradului profesional. De asemenea, instanța poate aplica această pedeapsă concomitent cu o pedeapsă cu închisoarea cu o durată mai scurtă sau cu o altă pedeapsă atunci când condamnă o persoană care este membru al forțelor armate sau funcționar public cu statut special dacă, având în vedere natura infracțiunii comise, aplicarea unei astfel de pedepse este necesară pentru a menține disciplina și ordinea în cadrul forțelor armate sau al serviciului public.

Din conținutul reglementării constatăm că, potrivit legii slovace, pedeapsa nu se poate aplica decât pe lângă o pedeapsă cu închisoarea, iar conținutul măsurii privește și pierderea gradului profesional de către funcționarii publici cu statut special.

Este de asemenea de remarcat că textul legii penale slovace face referire la finalitatea acestei pedepse, respectiv menținerea ordinii și disciplinei militare în cadrul forțelor armate ori serviciului public, precum și faptul că limitele pedepsei care se aplică sunt semnificativ mai reduse decât în Codul penal român. Constatăm, de asemenea, că pedeapsa se aplică și funcționarilor publici cu statut special, persoane care deopotrivă fac parte din structuri ierarhice care se supun unor rigori de disciplină care le deosebesc de civili.