JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Contracte de muncă. Admisibilitatea cererii de chemare în judecată cu care salariatul a învestit instanţa specializată în litigii de muncă nu este condiţionată de parcurgerea procedurii prealabile atunci când drepturile pretinse izvorăsc dintr un act adiţional nesemnat de salariat

• Legea nr. 153/2017: art. 39

Instanța de fond a reținut, în situația analizată, ca salariatul reclamant nu a contestat actul adițional prin care i au fost stabilite salariul de baza și sporul de condiții vătămătoare, considerând fără temei ca nu ii revine aceasta obligație, atâta vreme cat nu l a semnat.
S a constatat ca art. 39 din Legea nr. 153/2017 instituie obligația salariatului de a contesta actul administrativ în termen de „20 de zile calendaristice de la data comunicării actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale”.
Așadar, nu are relevanta daca salariatul a semnat sau nu respectivul act, termenul curgând de la comunicarea actului, care, în speța, a fost realizata atât prin posta, cat și prin executor judecătoresc (urmare a refuzului reclamantului de ridicare a corespondentei).
Cum actul de stabilire a salariului de baza nu a fost contestat, instanța nu poate dispune obligarea paratei la recalcularea și la plata altor drepturi salariale și a diferențelor rezultate.
Curtea de Apel a reținut ca ar putea fi calificată ca fiind o procedură administrativă internă, obligatorie numai în situația în care angajatorul a emis un act de stabilire a salariului de bază, fixarea unui termen de contestare a acestuia fiind menită să confere siguranță actului intrat în circuitul civil.
Prin urmare, atunci când pretențiile angajaților nu rezultă dintr o încadrare/reîncadrare pretins nelegală, ci vizează obligarea angajatorului la plata unor drepturi salariale neacordate, precum și atunci când angajatorul nu a emis un act administrativ/act adițional la contractul individual de muncă ori actul respectiv nu a fost comunicat angajaților, admisibilitatea cererii de chemare în judecată cu care salariatul a învestit instanța specializată în litigii de muncă nu este condiționată de parcurgerea procedurii prealabile.
Așadar, atât timp cât acordul de voința al parților nu a fost întâlnit prin semnarea actului adițional de către ambele părți, reclamantul contestând valabilitatea actului prin refuzul de a îl semna, în cauză nu suntem în prezența unui act adițional valabil care sa instituie o procedura prealabila sesizării instanței din cadrul jurisdicției muncii. În această situație, ne aflăm în ipoteza avuta în vedere de instanța supremă în considerentele Deciziei în interesul legii nr 9/2017, aceea în care angajatorul nu a emis un act administrativ/act adițional valabil la contractul individual de munca, așa încât admisibilitatea cererii de chemare în judecata cu care reclamantul a învestit prima instanță nu era condiționată de parcurgerea procedurii prealabile în sensul contestării actului adițional la unitatea angajatoare.

(Curtea de Apel Craiova, Decizia civilă nr. 1145/17.04.2019 Secția I civilă)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Nu aveți acces la acest articol!!!