Determinarea calității procesuale pasive în cererea de uzucapiune. Critici privind modul de identificare a terenurilor revendicate şi obţinute prin hotărâre judecătorească

1 feb. 2023
1.492 views
  • NCPC: art. 425 alin. (1) lit. b)
  • NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 6
  • NCPC: art. 496 alin. (1)
  • NCPC: art. 497

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la data de 10 februarie 2017, sub nr. x/2017, reclamanții A. și B. i-au chemat în judecată pe pârâții Orașul Năvodari prin Primar și Consiliul Local al Orașului Năvodari pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate că sunt proprietarii imobilului-teren în suprafață de 1.000 mp situat în intravilanul orașului Năvodari, Mamaia Sat, str. M 10 A, prin efectul uzucapiunii de lungă durată, precum și faptul că au dobândit un drept de accesiune asupra imobilului-clădire în suprafața de 120 mp, edificată pe terenul în suprafață de 1.000 mp, în anul 1996.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1673 din 21 septembrie 2021)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Examinând decizia recurată, precum și actele și lucrările dosarului, pe baza criticilor formulate prin motivele de recurs și prin raportare dispozițiile legale aplicabile în cauză, se apreciază că recursul declarat de reclamanții A. și B. este nefondat, pentru considerentele ce urmează.

Recurenții au învederat incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., arătând că cererea reclamanților, în uzucapiune, s-a judecat numai pe cale de excepție, că în mod greșit instanța a reținut că intimații-pârâți Orașul Năvodari prin Primar și Consiliul Local al Orașului Năvodari nu au calitate procesuală pasivă în cererea de uzucapiune, în condițiile în care există persoane fizice care au exhibat un titlu de proprietate asupra imobilului-teren, deși, din motivarea hotărârii, rezultă cu claritate faptul că nu a existat o identificare reală pe teren a loturilor revendicate, fapt semnalat și de către expertul desemnat în cauză.

Criticile expuse de reclamanți și subsumate acestui motiv de nelegalitate indicat nu se justifică.

Exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al procedurii și împotriva arbitrariului instanței, fiind reglementată de dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Potrivit acestui text, hotărârea judecătorească va cuprinde, din acest punct de vedere, considerentele, în care, potrivit textului invocat, se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Transpunând dispozițiile acestei norme în contextul criticilor formulate de recurentă, Înalta Curte apreciază că obligația instanței de apel de a motiva decizia pe care a pronunțat-o, privește, în esență, analiza criticilor formulate de către reclamantă prin motivele de apel, cu arătarea situației de fapt pe care a reținut-o și a considerentelor de fapt și de drept pentru care a confirmat soluția primei instanțe, criterii legale pe care decizia recurată le îndeplinește.

Mai mult decât atât, motivarea hotărârii judecătorești nu reprezintă o chestiune de cantitate și nici nu obligă instanța de a răspunde tuturor argumentelor de fapt și de drept ale părților, instanța putând să grupeze unele dintre acestea pe baza unui numitor comun și să le răspundă în cadrul unui singur considerent; totodată, este necesară analiza acelor motive și apărări care sunt esențiale pentru dezlegarea pricinii, care au aptitudinea de a demonstra analiza efectivă a cauzei, potrivit exigențelor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Or, instanța de apel a reținut și a motivat corespunzător în cuprinsul deciziei că sunt corecte soluțiile de respingere a lipsei calității procesuale pasive a pârâților Orașul Năvodari prin Primar și Consiliul Local al Orașului Năvodari și de respingere a cererii introductive .

Se motivează de către Curtea de apel că, începând cu anul 2007, și anume de la data punerii în executare a sentinței civile nr. 772/2006 prin procesele-verbale nr. x și nr. 2 din 19.04.2007, terenul folosit de reclamanții A. și B. a ieșit din patrimoniul Orașului Năvodari și a intrat în patrimoniul S.C. L. S.R.L. și al numitei N. și, după un șir de transmisiuni, la 30.10.2017, în patrimoniul intervenienților C. și D., ceea ce conduce la concluzia justă, a lipsei calității procesual pasive a pârâților Orașul Năvodari prin Primar și Consiliul Local al Orașului Năvodari

Drept urmare, decizia este motivată sub acest aspect, nefiind incidentă prima teză a motivului reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Pe de altă parte, pentru a fi incidentă critica de nelegalitate privind motivarea pe baza unor motive străine de natura pricinii – recurenții era ținuti să indice instanței de recurs și să dezvolte acea ipoteză de casare prin critici concrete din care să reiasă cu claritate acele considerente străine de natura pricinii.

Cu toate acestea, recurenții fac trimitere la unele considerente din decizie, declarându-și dezacordul față de concluzia instanței de apel și de decizia pronunțată; or, aceste aspecte care nu pot fi cenzurate de instanța de recurs, întrucât stabilirea ori verificarea situației de fapt reținute de instanțele de fond și, deci, temeinicia hotărârii recurate, nu pot constitui obiect al recursului, întrucât instanța de recurs este ținută de limitele controlului de legalitate ce nu poate fi exercitat decât pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Nu pot fi circumscrise motivului de nelegalitate reglementat de art. 488 pct. 6 C. proc. civ..criticile formulate de recurenții reclamanți privind: modul de identificare a terenurilor revendicate și obținute prin hotărâre judecătorească, care nu s-ar fi realizat efectiv pe teren, ci doar la sediul Primăriei; lipsa întocmirii de către primărie a unui proces-verbal de punere în posesie al proprietarilor pentru terenurile dobândite în baza hotărârii judecătorești; lipsa furnizării unor date privind atribuirea în compensare cu alte terenuri, într-o altă locație, pentru lotul K; faptul că recurenții A. și B. sunt trecuți în rolul fiscal și impozitați retroactiv din 2002, cu motivarea din partea unității administrative că au așteptat să se încheie litigiul cu H., ca să se cunoască cu exactitate care sunt terenurile revendicate; împrejurarea că expertul care a întocmit lucrarea în dosar, nu a avut în vedere situația juridică reală a loturilor propuse a fi restituite în natură; faptul că procesele-verbale de punere în posesie prin executare silită s-au încheiat la sediul primăriei și nu prin deplasare la locul situării imobilelor predate; faptul că indicarea loturilor nu s-a făcut în baza unui plan cadastral, ci este o ficțiune a expertului din acel dosar de retrocedare.

Aceste susțineri vizează susțineri de fapt ce nu pot fi constitui critici de nelegalitate se pot fi subsumate motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

De asemenea, se va reține caracterul nefondat și al criticilor privind: împrejurarea că în considerentele deciziei se menționează faptul că bunul imobil achiziționat de către intimații-intervenienți Ceciu, deși era intabulat, nu a fost individualizat într-un plan de amplasament și, la momentul cumpărării terenului, niciunul dintre autori nu a avut posesia și nu a tulburat posesia recurenților proprietari, deși s-a pretins că sunt proprietari din 2007, în baza hotărârii judecătorești de retrocedare; susținerile privind adresa corectă, pe care este amplasat terenul și casa de locuit, lipsa identificării corecte a terenului proprietatea reclamanților; neputința rezultată din raportul de expertiză, de a clarifica situația dată, în lipsa unei evidențe corecte în planul cadastral al zonei, lipsa dovedirii cu certitudine a identității dintre cele două terenuri, precum și a faptului că terenul achiziționat de intimații-intervenienți C. și D. se identifică cu terenul ce face obiectul cererii de uzucapiune, ceea ce ar conduce la concluzia că intimații-pârâți sunt în continuare proprietarii terenului situat în Mamaia Sat, județul Constanța.

Toate aceste afirmații ale recurenților privesc aspecte de netemeinicie a hotarârii atacate, respectiv de reapreciere a probelor, care nu se încadrează în ipotezele reglementate de textul art. 488 pct. 6 Cod proced.civ., motiv pentru care nu pot fi primite.

Recurenții mai precizează că pârâtul Orașul Năvodari i-a considerat pe reclamanții I. proprietarii terenului și ai construcției, că, până la introducerea cererii de intervenție, intimații-pârâți Orașul Năvodari, prin Primar, și Consiliul Local al Orașului Năvodari nu au negat că ar deține proprietatea terenului și s-au comportat ca adevărați proprietari, încasând impozitul pe teren și clădire de la recurenții-reclamanți, inclusiv în anul 2020 și că până la introducerea cererii de intervenție, singurii înscriși pe rolul fiscal al terenului erau recurenții-reclamanți A. și B., iar intimații-pârâți Orașul Năvodari, prin Primar, și Consiliul Local al Orașului Năvodari nu au putut să le spună de la ce dată a fost înscris pe rolul fiscal pentru același teren S.C. L. S.R.L., proprietarul anterior, de la care a fost dobândit prin licitație publică de către intervenienții C. și D.. Acestea constituie tot susțineri de fapt, circumstanțe privind modul de derulare a corespondenței dintre părți, și nu vizează modul în care instanța de apel a motivat decizia recurată, deci aspecte ce se referă la nemotivarea hotărârii, la motive contradictorii sau motive străine de natura pricinii, care să atragă incidența prevederilor art. 488 pct. 6 C. proc. civ., indicate de recurenți.

Nici ultima susținere din cuprinsul memoriului de recurs nu poate conduce la reținerea nelegalității deciziei recurate. Se arată că nu au fost suficiente dovezi pentru a se admite excepția lipsei calității procesuale pasive a acestor părți și că instanța de apel a concluzionat în mod eronat că intimații-pârâți Orașul Năvodari, prin Primar, și Consiliul Local al Orașului Năvodari nu au calitate procesuală pasivă, în condițiile în care această excepție nu ar fi fost fost argumentată suficient, critică ce nu subzistă. Așa cum a motivat instanța de apel, în cauzele în care se invocă uzucapiunea ca mod de dobândire a proprietății, calitatea de pârât o poate avea numai proprietarul bunului de la momentul formulării acțiunii și nu și persoanele care, anterior au avut în patrimoniu imobilul, motive pentru care soluția asupra excepției lipsei calității procesual pasive a pârâților Orașul Năvodari prin Primar și Consiliul Local al Orașului Năvodari a fot apreciată ca fiind corectă, motivarea din decizia de apel întrunind astfel exigențele prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Drept urmare, Înalta Curte constată că instanța de apel a analizat în mod just criticile formulate de către recurenții reclamanți, procedând, în temeiul art. 479 alin. (1) C. proc. civ., la verificarea situației de fapt a cauzei, pe care a încadrat-o în drept și a demonstrat modalitatea de aplicare la speță a prevederilor legale incidente, decizia recurată fiind motivată corespunzător.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispozițiilor art. 497 rap. la art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., se va respinge ca nefondat recursul reclamantei, împotriva deciziei civile nr. 71 C din 17 iunie 2020 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă, întrucât în cauză nu se verifică niciunul dintre motivul de casare invocat- art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

Sursa informației: www.scj.ro.

Determinarea calității procesuale pasive în cererea de uzucapiune. Critici privind modul de identificare a terenurilor revendicate și obținute prin hotărâre judecătorească was last modified: ianuarie 31st, 2023 by Redacția ProLege

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.