Determinarea calității procesuale pasive în cererea de uzucapiune. Critici privind modul de identificare a terenurilor revendicate şi obţinute prin hotărâre judecătorească

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Examinând decizia recurată, precum şi actele şi lucrările dosarului, pe baza criticilor formulate prin motivele de recurs şi prin raportare dispoziţiile legale aplicabile în cauză, se apreciază că recursul declarat de reclamanţii A. şi B. este nefondat, pentru considerentele ce urmează.

Recurenţii au învederat incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., arătând că cererea reclamanţilor, în uzucapiune, s-a judecat numai pe cale de excepţie, că în mod greşit instanţa a reţinut că intimaţii-pârâţi Oraşul Năvodari prin Primar şi Consiliul Local al Oraşului Năvodari nu au calitate procesuală pasivă în cererea de uzucapiune, în condiţiile în care există persoane fizice care au exhibat un titlu de proprietate asupra imobilului-teren, deşi, din motivarea hotărârii, rezultă cu claritate faptul că nu a existat o identificare reală pe teren a loturilor revendicate, fapt semnalat şi de către expertul desemnat în cauză.

Criticile expuse de reclamanţi şi subsumate acestui motiv de nelegalitate indicat nu se justifică.

Exigenţa motivării hotărârii judecătoreşti este o garanţie a caracterului echitabil al procedurii şi împotriva arbitrariului instanţei, fiind reglementată de dispoziţiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Potrivit acestui text, hotărârea judecătorească va cuprinde, din acest punct de vedere, considerentele, în care, potrivit textului invocat, se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

Transpunând dispoziţiile acestei norme în contextul criticilor formulate de recurentă, Înalta Curte apreciază că obligaţia instanţei de apel de a motiva decizia pe care a pronunţat-o, priveşte, în esenţă, analiza criticilor formulate de către reclamantă prin motivele de apel, cu arătarea situaţiei de fapt pe care a reţinut-o şi a considerentelor de fapt şi de drept pentru care a confirmat soluţia primei instanţe, criterii legale pe care decizia recurată le îndeplineşte.

Mai mult decât atât, motivarea hotărârii judecătoreşti nu reprezintă o chestiune de cantitate şi nici nu obligă instanţa de a răspunde tuturor argumentelor de fapt şi de drept ale părţilor, instanţa putând să grupeze unele dintre acestea pe baza unui numitor comun şi să le răspundă în cadrul unui singur considerent; totodată, este necesară analiza acelor motive şi apărări care sunt esenţiale pentru dezlegarea pricinii, care au aptitudinea de a demonstra analiza efectivă a cauzei, potrivit exigenţelor Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Or, instanţa de apel a reţinut şi a motivat corespunzător în cuprinsul deciziei că sunt corecte soluţiile de respingere a lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Oraşul Năvodari prin Primar şi Consiliul Local al Oraşului Năvodari şi de respingere a cererii introductive .

Se motivează de către Curtea de apel că, începând cu anul 2007, şi anume de la data punerii în executare a sentinţei civile nr. 772/2006 prin procesele-verbale nr. x şi nr. 2 din 19.04.2007, terenul folosit de reclamanţii A. şi B. a ieşit din patrimoniul Oraşului Năvodari şi a intrat în patrimoniul S.C. L. S.R.L. şi al numitei N. şi, după un şir de transmisiuni, la 30.10.2017, în patrimoniul intervenienţilor C. şi D., ceea ce conduce la concluzia justă, a lipsei calităţii procesual pasive a pârâţilor Oraşul Năvodari prin Primar şi Consiliul Local al Oraşului Năvodari

Drept urmare, decizia este motivată sub acest aspect, nefiind incidentă prima teză a motivului reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Pe de altă parte, pentru a fi incidentă critica de nelegalitate privind motivarea pe baza unor motive străine de natura pricinii – recurenţii era ţinuti să indice instanţei de recurs şi să dezvolte acea ipoteză de casare prin critici concrete din care să reiasă cu claritate acele considerente străine de natura pricinii.

Cu toate acestea, recurenţii fac trimitere la unele considerente din decizie, declarându-şi dezacordul faţă de concluzia instanţei de apel şi de decizia pronunţată; or, aceste aspecte care nu pot fi cenzurate de instanţa de recurs, întrucât stabilirea ori verificarea situaţiei de fapt reţinute de instanţele de fond şi, deci, temeinicia hotărârii recurate, nu pot constitui obiect al recursului, întrucât instanţa de recurs este ţinută de limitele controlului de legalitate ce nu poate fi exercitat decât pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Nu pot fi circumscrise motivului de nelegalitate reglementat de art. 488 pct. 6 C. proc. civ..criticile formulate de recurenţii reclamanţi privind: modul de identificare a terenurilor revendicate şi obţinute prin hotărâre judecătorească, care nu s-ar fi realizat efectiv pe teren, ci doar la sediul Primăriei; lipsa întocmirii de către primărie a unui proces-verbal de punere în posesie al proprietarilor pentru terenurile dobândite în baza hotărârii judecătoreşti; lipsa furnizării unor date privind atribuirea în compensare cu alte terenuri, într-o altă locaţie, pentru lotul K; faptul că recurenţii A. şi B. sunt trecuţi în rolul fiscal şi impozitaţi retroactiv din 2002, cu motivarea din partea unităţii administrative că au aşteptat să se încheie litigiul cu H., ca să se cunoască cu exactitate care sunt terenurile revendicate; împrejurarea că expertul care a întocmit lucrarea în dosar, nu a avut în vedere situaţia juridică reală a loturilor propuse a fi restituite în natură; faptul că procesele-verbale de punere în posesie prin executare silită s-au încheiat la sediul primăriei şi nu prin deplasare la locul situării imobilelor predate; faptul că indicarea loturilor nu s-a făcut în baza unui plan cadastral, ci este o ficţiune a expertului din acel dosar de retrocedare.

Aceste susţineri vizează susţineri de fapt ce nu pot fi constitui critici de nelegalitate se pot fi subsumate motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

De asemenea, se va reţine caracterul nefondat şi al criticilor privind: împrejurarea că în considerentele deciziei se menţionează faptul că bunul imobil achiziţionat de către intimaţii-intervenienţi Ceciu, deşi era intabulat, nu a fost individualizat într-un plan de amplasament şi, la momentul cumpărării terenului, niciunul dintre autori nu a avut posesia şi nu a tulburat posesia recurenţilor proprietari, deşi s-a pretins că sunt proprietari din 2007, în baza hotărârii judecătoreşti de retrocedare; susţinerile privind adresa corectă, pe care este amplasat terenul şi casa de locuit, lipsa identificării corecte a terenului proprietatea reclamanţilor; neputinţa rezultată din raportul de expertiză, de a clarifica situaţia dată, în lipsa unei evidenţe corecte în planul cadastral al zonei, lipsa dovedirii cu certitudine a identităţii dintre cele două terenuri, precum şi a faptului că terenul achiziţionat de intimaţii-intervenienţi C. şi D. se identifică cu terenul ce face obiectul cererii de uzucapiune, ceea ce ar conduce la concluzia că intimaţii-pârâţi sunt în continuare proprietarii terenului situat în Mamaia Sat, judeţul Constanţa.

Toate aceste afirmaţii ale recurenţilor privesc aspecte de netemeinicie a hotarârii atacate, respectiv de reapreciere a probelor, care nu se încadrează în ipotezele reglementate de textul art. 488 pct. 6 Cod proced.civ., motiv pentru care nu pot fi primite.

Recurenţii mai precizează că pârâtul Oraşul Năvodari i-a considerat pe reclamanţii I. proprietarii terenului şi ai construcţiei, că, până la introducerea cererii de intervenţie, intimaţii-pârâţi Oraşul Năvodari, prin Primar, şi Consiliul Local al Oraşului Năvodari nu au negat că ar deţine proprietatea terenului şi s-au comportat ca adevăraţi proprietari, încasând impozitul pe teren şi clădire de la recurenţii-reclamanţi, inclusiv în anul 2020 şi că până la introducerea cererii de intervenţie, singurii înscrişi pe rolul fiscal al terenului erau recurenţii-reclamanţi A. şi B., iar intimaţii-pârâţi Oraşul Năvodari, prin Primar, şi Consiliul Local al Oraşului Năvodari nu au putut să le spună de la ce dată a fost înscris pe rolul fiscal pentru acelaşi teren S.C. L. S.R.L., proprietarul anterior, de la care a fost dobândit prin licitaţie publică de către intervenienţii C. şi D.. Acestea constituie tot susţineri de fapt, circumstanţe privind modul de derulare a corespondenţei dintre părţi, şi nu vizează modul în care instanţa de apel a motivat decizia recurată, deci aspecte ce se referă la nemotivarea hotărârii, la motive contradictorii sau motive străine de natura pricinii, care să atragă incidenţa prevederilor art. 488 pct. 6 C. proc. civ., indicate de recurenţi.

Nici ultima susţinere din cuprinsul memoriului de recurs nu poate conduce la reţinerea nelegalităţii deciziei recurate. Se arată că nu au fost suficiente dovezi pentru a se admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestor părţi şi că instanţa de apel a concluzionat în mod eronat că intimaţii-pârâţi Oraşul Năvodari, prin Primar, şi Consiliul Local al Oraşului Năvodari nu au calitate procesuală pasivă, în condiţiile în care această excepţie nu ar fi fost fost argumentată suficient, critică ce nu subzistă. Aşa cum a motivat instanţa de apel, în cauzele în care se invocă uzucapiunea ca mod de dobândire a proprietăţii, calitatea de pârât o poate avea numai proprietarul bunului de la momentul formulării acţiunii şi nu şi persoanele care, anterior au avut în patrimoniu imobilul, motive pentru care soluţia asupra excepţiei lipsei calităţii procesual pasive a pârâţilor Oraşul Năvodari prin Primar şi Consiliul Local al Oraşului Năvodari a fot apreciată ca fiind corectă, motivarea din decizia de apel întrunind astfel exigenţele prevederilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Drept urmare, Înalta Curte constată că instanţa de apel a analizat în mod just criticile formulate de către recurenţii reclamanţi, procedând, în temeiul art. 479 alin. (1) C. proc. civ., la verificarea situaţiei de fapt a cauzei, pe care a încadrat-o în drept şi a demonstrat modalitatea de aplicare la speţă a prevederilor legale incidente, decizia recurată fiind motivată corespunzător.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 497 rap. la art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., se va respinge ca nefondat recursul reclamantei, împotriva deciziei civile nr. 71 C din 17 iunie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, secţia I civilă, întrucât în cauză nu se verifică niciunul dintre motivul de casare invocat- art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

Sursa informației: www.scj.ro.