Acţiune prin care s-a solicitat de către executorul judecătoresc, la cererea creditoarei, încuviinţarea executării silite împotriva debitorilor pentru punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit

• NCPC: art. 116
• NCPC: art. 645 alin. (1)
• NCPC: art. 648 alin. (1)
• NCPC: art. 651

Prin cererea înregistrată la BEJ A., la 17.11.2021, creditoarea B.. a solicitat declanșarea procedurii de executare silită împotriva debitorilor C., D. și E., în baza titlului executoriu constând în Contract de credit nr. x/19.06.2009.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

2.1. Prin încheierea civilă nr. 7116, pronunțată în 18.11.2021 de Judecătoria Târgu Mureș, a fost declinată competența de soluționare a cererii formulate de BEJ A., având ca obiect încuviințarea executării silite, privind pe creditoarea B. și debitorii C., D. și E., în favoarea Judecătoriei Târnăveni.

S-a reținut că la data sesizării organului de executare (15.11.2021), domiciliul debitorului C. se afla în mun. Sfântu Gheorghe, județul Covasna, iar al debitorilor E. și D., se află în mun. Târnăveni, str. x, jud. Mureș, în aria de competență a Judecătoriei Târnăveni.

2.2. Prin sentința civilă nr. 1229/C din 10.12.2021, Judecătoria Târnăveni a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe, competența de soluționare a acțiunii.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Târnăveni a reținut, în esență, că la data sesizării organului de executare (15.11.2021), domiciliul debitorului principal C., se afla în mun. Sfântu Gheorghe, județul Covasna, iar cel al debitorilor obligați accesoriu (fidejurori/garanți) E. și D., se afla în Târnăveni, instanța competentă stabilindu-se prin raportare la domiciliul debitorului principal.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 578 din 17 martie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul cererii deduse judecății îl constituie acțiunea prin care s-a solicitat de către executorul judecătoresc, la cererea creditoarei B.., încuviințarea executării silite împotriva debitorilor C., D. și E., pentru punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit.

Se observă că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei în raport de prevederile art. 651 C. proc. civ., având în vedere situația particulară a speței, respectiv în funcție de domiciliul debitorului principal sau giranților plătitori.

În primul rând este de remarcat că art. 651 C. proc. civ., la alin. (1), stipulează în sensul că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

Se reține însă că din perspectiva fazei executării silite, debitorul poate fi reprezentat atât de debitorul principal din convenția de împrumut, cât și de debitorii garanți, fie ei fidejusori sau ipotecari.

În acest sens sunt dispozițiile art. 645 alin. (1) C. proc. civ., care stipulează în sensul că „sunt părți în procedura de executare creditorul și debitorul” raportate la cele ale art. 648 alin. (1) din cod potrivit cărora „creditorul, în condițiile legii, poate urmări, în limita creanței și a accesoriilor acesteia, concomitent sau, după caz, separat, și bunurile terților care au garantat plata datoriilor debitorului. În acest caz, dispozițiile privitoare la drepturile și obligațiile debitorului se aplică în mod corespunzător și terților garanți, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel”.

Din interpretarea textelor de lege menționate, competența de soluționare a unei cereri privind încuviințarea executării silite, cum este cazul în față, aparține judecătoriei în a cărei circumscripție se afla, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

Or, în speță, cererea de încuviințare a executării silite a contractului de descoperire de credit a fost formulată împotriva tuturor debitorilor, giranții plătitori dobândind, în atare împrejurare, calitate procesuală, câtă vreme în actul de învestire al instanței reprezentat de cererea formulată de către executorul judecătoresc sunt indicate respectivele persoane.

În cauză, executarea silită a fost îndreptată împotriva a doi debitori, respectiv C. și D., având domicilii diferite, considerent pentru care, în raport de dispozițiile anterior menționate, competența, ca instanță de executare, ar reveni atât Judecătoriei Târnăveni, cât și Judecătoriei Sfântu Gheorghe.

Ca atare, în raport de dispozițiile art. 116 C. proc. civ. și cum în cauză domiciliul debitoarei D. era la data sesizării organului de executare în circumscripția Judecătoriei Târnăveni, Înalta Curte reține că Judecătoria Târnăveni nu-și mai putea de declina competența, motiv pentru care se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

Sursa informației: www.scj.ro.