Solicitare în vederea obligării pârâţilor la recunoaşterea şi plata drepturilor salariale cu includerea unui spor la salariul de bază de 25% corespunzător nivelului maxim de secretizare pe care îl deţin reclamanții în exercitarea funcţiei cu acces la informaţii clasificate. Stabilirea competenței de soluționare a cauzei

• C. muncii: art. 266-275
• NCPC: art. 127
• NCPC: art. 135 alin. (1) şi (4)

Prin acțiunea civilă înregistrată la Tribunalul Mureș la data de 19 ianuarie 2021, reclamanții A., B., C., D., E., F. și G. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, obligarea pârâților la recunoașterea și plata drepturilor salariale cu includerea unui spor la salariul de bază de 25% corespunzător nivelului maxim de secretizare (SSID) pe care îl dețin având calitatea de reclamanți, în exercitarea funcției cu acces la informații clasificate, în condițiile legii. De asemenea, reclamanții au solicitat și plata diferențelor dintre drepturile salariale pe care le-ar fi încasat de la data intrării în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 157/2020 pentru completarea anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv 30 iulie 2020, și până la recunoașterea drepturilor de către pârât sau apariția unei modificări legislative, precum și pentru viitor, drepturi actualizate cu indicele de inflație, precum și dobânda legală corespondentă, calculată de la data exigibilității sumelor până la data plății efective a drepturilor.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 2385 din 10 noiembrie 2021)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ, competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Reclamanții din prezenta cauză, în calitate de grefieri în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, au chemat în judecată pârâții Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând recunoașterea și plata drepturilor salariale cu includerea unui spor la salariul de bază de 25% corespunzător nivelului maxim de secretizare și plata diferențelor dintre drepturile salariale pe care le-ar fi încasat din 30 iulie 2020, și până la recunoașterea drepturilor de către pârât sau apariția unei modificări legislative, precum și pentru viitor, drepturi actualizate cu indicele de inflație, precum și dobânda legală de la exigibilitate la plată.

Având în vedere cele solicitate în cuprinsul cererii de chemare de judecată, rezultă faptul că prezentului litigiu i se aplică dispozițiile legii speciale referitoare la conflictele de muncă.

În cauza dedusă judecății, reclamanții la data formulării acțiunii aveau calitatea de grefieri în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț.

Dreptul comun pentru soluționarea conflictelor de muncă este reglementat de dispozițiiile art. 266-275 din Codul muncii și Legea nr. 62/2011 privind dialogul social.

Art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social prevede că „Cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărei circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul”, iar art. 216 din același act normativ stipulează:

„Dispozițiile prezentei legi referitoare la procedura de soluționare a conflictelor individuale de muncă se completează în mod corespunzător cu cele din C. proc. civ.”.

În ceea ce privește dispozițiile art. 127 din C. proc. civ., amintite de instanțele aflate în conflict în cuprinsul considerentelor, aceste dispoziții legale reglementează situația particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, rațiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluționare părtinitoare a cauzei, din pricina calității părții.

Textul de lege se aplică întocmai și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor și vizează două situații, respectiv când una din aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) și când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

Potrivit art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. „(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. (…)

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor”.

Se reține că Legea nr. 310/2018, aplicabilă în raport de data introducerii acțiunii – 19 ianuarie 2021, a modificat dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. prin extinderea sferei de aplicare a textului legal, în sensul că este incidentă competența facultativă nu numai atunci când magistratul are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, ci și atunci când cererea este de competența unei instanțe inferioare celei la care magistratul își desfășoară activitatea.

Or, reclamanții își desfășoară activitatea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, așadar, la o unitate de parchet, iar competența materială de soluționare a cauzei aparține în primă instanță tribunalului.

În soluționarea unui conflict de muncă în care reclamanții au calitatea de grefieri in cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, dispozițiile art. 127 alin. (1), alin. (2)^1 și 3 din C. proc. civ., așa cum au fost modificate și completate prin Legea nr. 310/2018, incidentă în raport de data introducerii acțiunii, nu sunt aplicabile, întrucât, pe de o parte, competența materială de soluționare a cauzei aparține în primă instanță tribunalului, iar, pe de altă parte, pârâții sunt parchete de pe lângă instanțe, și nu instanțe de judecată.

În acest caz sunt incidente dispozițiile de drept comun pentru soluționarea conflictelor de muncă, respectiv art. 266-275 din Codul muncii și art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, potrivit cărora este competentă, instanța de la domiciliul reclamantului sau instanța de la locul de muncă, respectiv Tribunalul Neamț.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) din noul C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii ce face obiectul cauzei, în favoarea Tribunalului Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ.

Sursa informației: www.scj.ro.