Prezentare a cadrului legislativ care, în opinia recurentei, vine în sprijinul susţinerii sale vizând caracterul de act administrativ cu caracter normativ al actului atacat în prezenta cauză. Admiterea excepţiei nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât

• NCPC: art. 248 alin. (1)
• NCPC: art. 470 alin. (5)
• NCPC: art. 483 alin. (3)
• NCPC: art. 486 alin. (1) lit. d)
• NCPC: art. 487 alin. (1)
• NCPC: art. 488
• NCPC: art. 489 alin. (1) şi (2)

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la data de 12.07.2016 reclamanta Administrația Bazinală de Apă Argeș – Vedea a solicitat în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Unitatea Administrativ Teritorială Vărăști, prin primar, Consiliul Local Vărăști și S.C. A. S.R.L.,:

– anularea poziției nr. 7 din Anexa nr. 48 a H.G. nr. 968/2002 privind atestarea domeniului public al comunei Vărăști, județul Giurgiu în care bunul imobil în suprafață de 25 ha apare înscris sub denumirea de „Balta”;

– anularea pe cale de consecință a Contractului de asociere nr. x/28.02.2006 încheiat între Primăria comunei Vărăști și S.C. A. S.R.L., ca fiind încheiat cu un neproprietar;

– obligarea U.A.T. Vărăști și S.C. A. S.R.L. să lase liber imobilul și suprafața de apă ce face obiectul acestei cereri.

S-a solicitat, totodată, introducerea în cauză a titularului dreptului de proprietate – Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, având calitate procesuală activă, în temeiul art. 68 C. proc. civ., reclamanta formulând prezenta cerere în calitate de administrator al acestuia.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1996 din 31 martie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Guvernul României, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 486 alin. (3) C. proc. civ.:

„(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.(…)

(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) – e),(…), sunt prevăzute sub sancțiunea nulității”.

Articolul 487 alin. (1) C. proc. civ. prevede că:

„Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs”.

Conform art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:

„Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)”. „Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488”.

Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că în cuprinsul cererii de recurs se regăsește doar o prezentare a cadrului legislativ care, în opinia recurentei, vine în sprijinul susținerii sale vizând caracterul de act administrativ cu caracter normativ al actului atacat în prezenta cauză, fără ca recurenta să formuleze critici raportate la conținutul concret al hotărârii atacate și fără a face referiri la vreunul dintre considerentele instanței de fond.

Potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ.:

„Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile”, legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.. Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport de dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 anterior menționat, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse și temeiurile de drept indicate, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât Guvernul României și va constata nulitatea recursului promovat în cauză.

Sursa informației: www.scj.ro.