Plângere formulată împotriva judecătorului. Neîncadrarea criticilor în unul sau mai multe din motivele de nelegalitate prevăzute strict şi limitativ de lege. Constatarea nulității recursului declarat

21 nov. 2023
Vizualizari: 652
  • Legea nr. 317/2004: art. 45 indice 1
  • NCPC: art. 486 alin. (1) lit. d)
  • NCPC: art. 487
  • NCPC: art. 488 alin. (1)
  • NCPC: art. 489 alin. (2)
  • NCPC: art. 496 alin. (1)
  • NCPC: art. 499

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal la data de 06.08.2021, sub nr. unic de dosar x/2021, reclamanta A. a formulat, în contradictoriu cu pârâții B., C., și Inspecția Judiciară, plângere împotriva judecătorului B. de la Tribunalul Brașov si a judecătorului C. de la Curtea de Apel Brașov.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 757 din 14 februarie 2023)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Analizând cu prioritate excepția nulității recursului, invocată de intimatele –pârâte Inspecția Judiciară și C., în cadrul întâmpinărilor depuse la dosar, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, raportat la dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., reținând următoarele:

Prin cererea depusă pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 06.08.2021, sub nr. unic de dosar x/2021, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții B., C., și Inspecția Judiciară, a formulat plângere împotriva judecătorului B. de la Tribunalul Brașov si a judecătorului C. de la Curtea de Apel Brașov.

Instanța de fond – în speță Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – soluționând excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtele Inspecția Judiciară și C., a reținut că reclamanta –contestatoare nu a făcut dovada formulării plângerii împotriva rezoluției de clasare adresată Inspectorului Șef, anterior sesizării instanței, astfel cum impun dispozițiile art. 45 indice 1 din Legea nr. 317/2004, modificată prin Legea nr. 234/2018, republicată și intrată în vigoare la data de 11 octombrie 2018 și, cum această procedură prealabilă are caracter obligatoriu, a admis excepția inadmisibilității și a respins contestația reclamantei, ca fiind inadmisibilă.

Împotriva hotărârii Curții de Apel București a declarat recurs reclamanta A. și, fără a încadra criticile sale în unul sau mai multe din motivele de nelegalitate prevăzute strict și limitativ la articolul 488 alin. (1) C. proc. civ., a susținut că i-au fost încălcate drepturile constituționale, invocând în continuare reaua credință a judecătorilor împotriva cărora a formulat plângerea adresată Inspecției Judiciare (judecător B. de la Tribunalul Brașov și C. de la Curtea de Apel Brașov), dar și a doamnei judecător E., de la Judecătoria Brașov, fără a formula nici o critică împotriva soluției date de instanță cu privire la excepția inadmisibilității contestației.

Examinând astfel cererea de recurs, din perspectiva îndeplinirii condițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că potrivit acestui text de lege:

„(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”.

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, prevede că: „Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs”.

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat: „Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)”, iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat: „Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488”.

Reține astfel Înalta Curte că recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca respectivele critici de nelegalitate să poată fi circumscrise motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate. Textul legal se interpretează în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu dispozițiile legale pretins încălcate, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Soluția la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din art. 483 alin. (3) C. proc. civ.. Simpla nemulțumire a părții cu privire la hotărârea pronunțată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute expres și limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, deoarece, părțile au avut la dispoziție o judecată în fond în fața primei instanțe.

În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Analizând cererea de recurs din perspectiva dispozițiilor mai sus menționate, se constată că recurenta nu a încadrat recursul său în niciunul din cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar în motivarea cererii de recurs nu a adus critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute în textele de lege sus-menționate.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Astfel, se constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât, chiar dacă recurenta nu a încadrat expres recursul său în unul sau mai multe din motivele de nelegalitate prevăzute expres si limitativ la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., nici aspectele invocate în cuprinsul cererii nu permit încadrarea acestora în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de textul de lege anterior menționat, partea exprimându-și nemultumirea cu privire la soluția de clasare dispusă de Inspecția Judiciară.

Ori, reține Înalta Curte că motivele de recurs sunt instituite prin dispoziții procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situații ce nu au fost avute în vedere la legiferare și trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de Codul anterior în care motivele vizau și netemeinicia acesteia.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În speța de față, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă unuia din motivele de nelegalitate prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., aptă să conducă la casarea hotărârii recurate.

Obligația de motivare presupune indicarea în concret a criticilor neanalizate, a normei de drept material aplicabile în speță și a modului în care aceasta a fost încălcată sau greșit aplicată la situația de fapt reținută de prima instanță, or, recurenta nu a indicat niciun element de natură a contura incidența cel puțin a unui motiv de casare din cele prevăzute limitativ de norma legală anterior menționată.

Lecturând cererea de recurs, Înalta Curte nu a putut identifica în cadrul acesteia critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța de fond, recurenta neexpunând în ce constă nelegalitatea hotărârii, care sunt normele de drept încălcate sau aplicate greșit de instanța de fond și necombătând în vreun fel raționamentul și argumentele instanței de fond în ceea ce privește inadmisibilitatea contestației, motiv pentru care instanța de recurs nu poate exercita controlul judiciar.

În concluzie, cum aspectele invocate de recurenta – reclamantă nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., și cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte, admițând excepția nulității recursului, invocată de intimatele Inspecția Judiciară și C. în cadrul întâmpinărilor depuse la dosar, va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., constatând nul recursul formulat de reclamanta A..

Soluția instanței de recurs. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse și constatând că recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. și cum, în cauză, nu pot fi reținute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte, constatând ca fiind întemeiată excepția nulității, invocată de intimatele Inspecția Judiciară și C., va aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. și, pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va constata nul recursul formulat de reclamanta A., făcând aplicarea dispozițiilor art. 499 C. proc. civ.

Sursa informației: www.scj.ro.

Plângere formulată împotriva judecătorului. Neîncadrarea criticilor în unul sau mai multe din motivele de nelegalitate prevăzute strict și limitativ de lege. Constatarea nulității recursului declarat was last modified: noiembrie 21st, 2023 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.