Obligaţia părților de a arăta în cererea de recurs motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor

11 oct. 2022
Vizualizari: 460
  • NCPC: art. 274 alin. (1)
  • NCPC: art. 453
  • NCPC: art. 486 alin. (1) lit. d)
  • NCPC: art. 488
  • NCPC: art. 489 alin. (2)
  • NCPC: art. 493 alin. (5)
  • VCC: art. 1179

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 28 martie 2016 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, secția civilă, reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâții C. și D., au solicitat să se constate faptul că între părți a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare asupra casei situate pe terenul în suprafață de 400 mp, înscris în CF nr. x Cluj-Napoca, având nr. cadastral x; pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare privind casa situată pe terenul în suprafață de 400 mp, înscris în CF nr. x Cluj-Napoca, având nr. cadastral x; întabularea dreptului de proprietate al subscrisei asupra casei situate pe terenul în suprafață de 400 mp, înscris în CF nr. x Cluj-Napoca, având nr. cadastral x.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1870 din 22 octombrie 2019)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Analizând recursul, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Pe calea prezentului recurs a fost atacată Decizia nr. 214A din 29 noiembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.

Cauza recursului constă în nelegalitatea hotărârii ce se atacă pe această cale, nelegalitate care trebuie să îmbrace una dintre formele instituite de art. 488 C. proc. civ., sub denumirea de „motive de casare”.

În conformitate cu dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d), partea are obligația de a arăta în cererea de recurs motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) prevede că această mențiune este prevăzută sub sancțiunea nulității.

În completare, art. 489 alin. (2) din același cod stipulează că sancțiunea nulității recursului intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Pentru a putea fi circumscrise cazurilor de nelegalitate cuprinse în art. 488 C. proc. civ., criticile formulate trebuie să vizeze soluția și argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată.

Ca atare, nu poate constitui motiv de recurs orice nemulțumire a părții cu privire la soluția pronunțată, în sensul că nu pot fi susținute în mod valabil critici prin care se tinde la schimbarea situației de fapt ori la reaprecierea probelor cauzei sau prin care se solicită realizarea unui control judiciar de temeinicie; în consecință, instanța de recurs nu poate examina decât criticile privitoare la decizia atacată care fac posibilă încadrarea în prevederile art. 488 din C. proc. civ. și sunt proprii controlului judiciar de legalitate permis instanței de recurs.

În speță, din memoriul de recurs nu reies critici care să poată fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ci se fac susțineri care nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate, privind elemente ale situației de fapt contestate de recurenți, probele administrate, aprecierea acestora realizată de instanța de apel, în sensul interpretării greșite a înscrisurilor de la dosarul cauzei, a depozițiilor martorilor.

Astfel, recurenții nu dezvoltă critici concrete de natură a se circumscrie cazurilor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 – 8 C. proc. civ., ci, în esență, invocă o interpretare greșită a probatoriului administrat în cauză; or, aceste susțineri prin care se tinde a demonstra netemeinicia deciziei recurate, excedează controlului de legalitate permis acestei instanțe de recurs, în condițiile în care dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. prevăd în mod imperativ că recursul poate fi exercitat numai pentru motive de nelegalitate, statuate expres în ipotezele de la pct. 1 – 8 ale aceluiași articol, normă imperativă, de ordine publică.

În ceea ce privește critica referitoare la aspectul că instanța a interpretat în mod greșit normele de drept material privitoare la înscrisurile sub semnătură privată și a dat eficiență unor înscrisuri care nu au putere doveditoare decât dacă sunt întocmite în atâtea exemplare originale câte părți cu interese contrare sunt, făcând trimitere la dispozițiile art. 1179 din C. civ. de la 1864 și art. 274 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține că efectul devolutiv al apelului constă în posibilitatea pe care o au părțile de a supune judecății în apel litigiul dintre ele în ansamblul său, cu toate problemele de fapt și de drept ce au fost ridicate în primă instanță, în limitele impuse de cele două reguli exprimate prin adagiile „tantum devolutum quantum apellatum” și „tantum devolutum quantum iudicata”. În speță, în absența invocării pe calea apelului a omisiunii instanței de fond de a analiza acțiunea și din perspectiva dispozițiilor art. 1179 din C. civ. de la 1864 și art. 274 alin. (1) C. proc. civ., critica prezentată în acest sens direct în calea de atac a recursului nu poate fi primită, fiind făcută omisso medio.

În aceste condiții, având în vedere că în cauză nu pot fi reținute nici motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea instituită expres prin art. 489 alin. (2) C. proc. civ., aceea a nulității recursului.

Având în vedere prevederile art. 453 C. proc. civ., recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.000 RON către intimații A. și B., reprezentând onorariu avocațial, justificat cu chitanța aflată la dosar.

Sursa informației: www.scj.ro.

Obligația părților de a arăta în cererea de recurs motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor was last modified: octombrie 10th, 2022 by Redacția ProLege
Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.