Obligaţia instanţei de a stabili starea de fapt avută în vedere, în baza probelor administrate. Rejudecarea și analizarea acţiunii promovată în cauză prin prisma tuturor susţinerilor şi apărărilor părţilor

• NCPC: art. 425 alin. (1) lit. b)
• NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 6
• NCPC: art. 496
• NCPC: art. 497
• O.U.G. nr. 28/2013: art. 10^1

Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Fondurilor Europene, criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, iar, în subsidiar, reținerea cauzei spre rejudecare și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivarea recursului a arătat că, potrivit art. 11 alin. (1) și (2) și art. 10^1 din O.U.G. nr. 28/2013 precum și art. 17 alin. (7) și alin. (8) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 1851/2013, pentru punerea în aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 28/2013 MDRAPFE poate deconta doar lucrări efectuate cu respectarea prevederilor legale și numai în limitele prevăzute de contractele de finanțare, în caz contrar, suportarea cheltuielilor efectuate făcându-se de către beneficiari.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 377 din 27 ianuarie 2020)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând recursul formulat de pârât, precum și apărările intimatului reclamant în raport cu sentința recurată se reține ca fiind fondată calea de atac pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. constituie motiv de casare ipoteza în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază.

În acest sens art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. arată că hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă în considerentele sale situația de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Așa cum s-a subliniat în doctrină și practica judiciară motivarea este de esența hotărârii judecătorești și este necesară pentru a o face înțeleasă și acceptată de către părți, dar și pentru a permite instanței de recurs, cum este situația în speța dedusă judecății, să verifice aplicarea legii de către instanța de fond în raport de situația de fapt existentă în speță, precum și susținerile și apărările părților.

Este adevărat că judecătorul este obligat să motiveze soluția dată fiecărui capăt de cerere, iar nu să răspundă separat diferitelor argumente ale părților care sprijină fiecare capăt de cerere, însă această împrejurare nu eludează obligația instanței de a stabili starea de fapt avută în vedere în baza probelor administrate, arătând și relevanța acestor prin considerente din care să rezulte motivele pentru care unele au fost reținute ca relevante iar altele înlăturate și de a se pronunța asupra susținerilor și apărărilor esențiale formulate de părți, în lipsa unei motivări care să analizeze aceste aspecte, hotărârea judecătorească neputând fi reținută ca fiind motivată potrivit cerințelor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

În acest sens se reține că în speța dedusă judecății instanța de fond s-a rezumat inițial în considerente la a prezenta probele administrate în cauză și a enumera dispoziții legale și contractuale din materie, fără a analiza însă relevanța acestora raportat la aspectele puse în discuție de părți.

Singurele argumente avute în vedere de instanța de fond au fost acelea că reclamanta a preluat investiția după încheierea contractului de concesiune astfel că nu se poate reține o culpă sau o faptă ilicită a acesteia fără de care nu se poate reține nici o răspundere administrativă financiară precum și faptul că în speță contractele de finanțare sunt ulterioare contractului de concesiune.

Or, aceste considerente sumare nu pot fi reținute ca relevante în soluționarea cauzei, deoarece restituirea finanțării acordate în cadrul Programului național de dezvoltare locală reglementat de O.U.G. nr. 28/2013 nu are temeiuri similare răspunderii civile delictuale (cum sunt fapta ilicită și culpa) ci nerespectarea prevederilor legale incidente în materie și a celor contractuale, așa cum prevede expres art. 10^1 din O.U.G. nr. 28/2013.

Sub acest aspect se impunea ca instanța de fond să facă analiza în timp contractelor relevante în cauză: contractul de lucrări nr. x/05.09.2008 încheiat între Inspectoratul Școlar Județean Suceava, în calitate de achizitor și S.C. C. S.R.L., în calitate de executant; contractul de cesiune nr. x/04.11.2013 încheiat între S.C. C. S.R.L., în calitate de cedent și S.C. A. S.R.L., în calitate de cesionar; protocolul de predare a investiției începută, în vederea finalizării execuției lucrărilor, încheiat între Inspectoratul Școlar Județean Suceava și Primăria comunei Hânțești la data de 21.11.2013, stabilind normele juridice de care acestea sunt guvernate precum și natura lor iar în raport de aceasta să se concluzioneze dacă sumele acordate prin contractele anuale de finanțare au fost utilizate cu respectarea prevederilor legale și contractuale.

În acest context nici împrejurarea că finanțarea a fost acordată ulterior încheierii contractelor de lucrări, de cesiune și protocolului de predare a investiției, anterior precizate, nu constituie un element care să conducă la concluzia inaplicabilității dispozițiilor legale ce reglementează Programului național de dezvoltare locală în cadrul căruia sumele pentru realizarea investiției au fost acordate.

Numai în contextul în care este analizată legislația relevantă în raport de fiecare contract intervenit pe parcursul derulării investiției și statuându-se asupra naturii juridice a acestora, a drepturilor și obligațiilor pe care le generează precum și a efectelor lor se poate răspunde susținerilor și apărărilor părților cu privire la aceste aspecte și se poate concluziona dacă beneficiarul finanțării a utilizat sumele transferate cu respectarea sau nu a prevederilor legale sau contractuale așa cum prevede art. 10^1 din O.U.G. nr. 28/2013.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

În consecință potrivit art. 496 și art. 497 cu referire la art. 488 alin. (1) pct. 6 noul C. proc. civ. va admite recursul formulat de pârât, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

În rejudecare, prima instanță va analiza acțiunea promovată în cauză prin prisma tuturor susținerilor și apărărilor părților esențiale în justa soluționare a cauzei, având în vedere și considerentele prezentei decizii.

Sursa informației: www.scj.ro.