Prescripţia dreptului la acţiune în repararea unei pagube care a fost cauzată printr-o faptă ilicită. Data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi la data de 12 mai 2020 sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B., C. şi S.C. D. S.R.L., constatarea antrenării răspunderii civile delictuale în sarcina pârâţilor, obligarea acestora la încetarea încălcării drepturilor nepatrimoniale aparţinând reclamantului, retragerea de pe site a conţinutului articolelor de presă, publicarea hotărârii care se va pronunţa în prezenta cauză, precum şi obligarea pârâţilor, în solidar, la plata sumei de 50.000 euro, cu titlu de daune morale, şi a sumei de 249 RON, cu titlu de daune materiale.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 71-73, art. 252, art. 253 alin. (1) lit. c), art. 1349 alin. (1) şi (2) şi art. 1357 C. civ.

Prin întâmpinare, pârâţii au invocat excepţia insuficientei timbrări, excepţia inadmisibilităţii primului capăt de cerere, excepţia nulităţii celui de-al doilea capăt de cerere, excepţia nulităţii parţiale a capătului trei de cerere, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei C. şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, în ceea ce priveşte pretenţiile referitoare la articolele publicate în perioada 26.04.2012-21.01.2017, iar, pe fondul cauzei, au solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

Prin sentinţa civilă nr. 11362 din 10 decembrie 2020, Judecătoria Iaşi a admis excepţia necompetenţei materiale, excepţie invocată prin întâmpinare şi a dispus declinarea, în favoarea Tribunalului Iaşi, a competenţei de soluţionare a cererii de chemare în judecată.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi sub nr. x/2021, la data de 08.05.2020.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 820 din 15 mai 2023)

Cerere privind anularea decizei de respingere a cererii de finanţare nerambursabilă pentru programul „Casa verde fotovoltaice” și obligarea pârâtei ca, în termen de maxim 30 de zile, să procedeze la emiterea unei decizii de aprobare a cererii de finanţare nerambursabilă şi rezervarea sumei aferente pentru fiecare reclamant în parte, cu cheltuieli de judecată

Prin cererea înregistrată, la data de 27.01.2021, pe rolul Curţii de Apel Cluj, sub nr. x/2021, ca urmare a disjungerii din dosarul nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, anularea decizei de respingere a cererii de finanţare nerambursabilă pentru programul „Casa verde fotovoltaice” emise de Comitetul Director al Administraţiei Fondului pentru Mediu şi, pe cale de consecinţă, obligarea pârâtei ca, în termen de maxim 30 de zile, să procedeze la emiterea unei decizii de aprobare a cererii de finanţare nerambursabilă şi rezervarea sumei aferente pentru fiecare reclamant în parte, cu cheltuieli de judecată.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 4937 din 24 februarie 2022)

Concesionarea sau arendarea terenurilor cu destinaţie agricolă, precum şi concesionarea bunurilor proprietate publică sau privată a statului şi a activităţilor şi serviciilor publice

Prin acţiunea înregistrată sub nr. x/2018 la 14.12.2018 pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Domeniilor Statului a solicitat anularea dispoziţiilor prevăzute în Secţiunea II – lit. a) – condiţia impusă la teza/liniuţa nr. 9 şi lit. (b) – condiţia impusa la teza/liniuţa nr. 7 privind inexistenta stării de insolvenţă) din Normele interne privind aplicarea prevederilor Legii nr. 249/2003, H.G. nr. 354/2005 şi ale Ordinului Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 804/17.08.2005 pentru încheierea contractelor de concesiune prin metoda atribuirii directe, H.G. nr. 859/2009 şi ale Ordinului Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării rurale nr. 644/23.10.2009.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1000 din 21 februarie 2022)

Prescripţia dreptului la acţiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită. Data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască, atât paguba, cât şi pe cel care răspunde de ea

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă în data de 28 iulie 2021, sub nr. x/2021, reclamanţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor şi Ministerul Finanţelor, în nume propriu, au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, obligarea acesteia la plata sumei de 1.124.594 RON, reprezentând diferenţa dintre valoarea stabilită cu respectarea standardelor internaţionale de evaluare a imobilului, compus din teren intravilan, în suprafaţă de 885 mp şi construcţii demolate, în suprafaţă totală de 249 mp, situat în Piteşti, str. x, jud. Argeş şi valoarea de 1.415.000 RON, reprezentând preţul imobilului, stabilit prin raportul de evaluare nr. x din 16 iunie 2010, actualizat cu indicele de inflaţie de la data achitării titlurilor de plată, în ceea ce priveşte suma de 333.333,3 RON, iar în ceea ce priveşte diferenţa de 791.260,7 RON, de la data emiterii titlurilor de conversie şi până la data plăţii efective; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale calculate de la data achitării titlurilor de plată, în ceea ce priveşte suma de 333.333,3 RON şi până la data plăţii efective, iar în ceea ce priveşte diferenţa de 791.260,7 RON, de la data emiterii titlului de conversie şi până la data plăţii.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile C. civ. din 1864, privitoare la răspunderea civilă delictuală a comitentului pentru fapta prepusului.

Prin întâmpinare, pârâta A.N.R.P. a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

Odată cu întâmpinarea, pârâta a formulat cerere de chemare în garanţie a următoarelor persoane: A. S.A., B., C. şi D..

Chemata în garanţie B. a depus întâmpinare la cererea de chemare în garanţie, prin care a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, iar pe fond a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.

Chemata în garanţie A. S.A. a depus întâmpinare la cererea de chemare în garanţie, prin care a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, iar pe fond a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată.

La termenul de judecată din data de 19 octombrie 2021, instanţa a admis în principiu cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta A.N.R.P. împotriva chemaţilor în garanţie A. S.A., B., C. şi D., dispunând disjungerea acesteia şi judecarea sa separată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 501 din 15 martie 2023)

Critici în ceea ce priveşte soluţia asupra cererii de constatare a caracterului simulat al contractului. Trimiterea cauzei spre rejudecare

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., C. şi D. (moştenitori ai lui D.), E., F., G. şi H., a solicitat să se constate caracterul simulat al următoarelor contracte:

– contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 20 august 2003 de B.N.P. I., rectificat prin încheierea de rectificare nr. 182 din 11 august 2014 şi apoi prin încheierea de rectificare nr. 90 din 10 martie 2015, prin care a fost dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în municipiul Constanţa, str. x, jud. Constanţa, identificat cu număr cadastral x compus din teren în suprafaţă de 219,10 mp, din măsurători 219,47 mp, şi construcţie tip P+2+M, aflată în stare de ruină, edificată pe o suprafaţă de 200,05 mp teren, înscris în cartea funciară nr. x (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul x) UAT Constanţa în sensul că adevăratul cumpărător este A.; pe cale de consecinţă, să se înlăture actul de dobândire a acestui imobil de către B. ca fiind act simulat prin interpunere de persoane; drept urmare, să se constate că adevăratul cumpărător cu care s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare este A.; ca urmare a admiterii acţiunii în simulaţie, să fie obligată pârâta să restituie reclamantului contravaloarea acestui imobil, având în vedere că 1-a înstrăinat, aşa cum rezultă din extrasul de carte funciară nr. x din 31.01.2017;

– contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 10 mai 2007 de B.N.P. J. cu privire la imobilul situat în Constanţa, str. x (fost nr. 32) jud. Constanţa nr. cadastral x, cod 2, alcătuit din teren intravilan în suprafaţă de 235 mp (276 mp din măsurători, din care suprafaţa construită la sol de 230,16 mp) şi construcţia C 1, cu suprafaţă construită la sol de 230,16 mp prevăzută cu un beci în suprafaţă de 126.03 mp, construcţie alcătuită din parter format din spaţiu comercial, 8 camere, o baie, două holuri, nivel cu suprafaţă utilă de 200,57 mp conform măsurătorilor cadastrale, etaj format din 8 camere, 3 holuri, 3 terase, WC, balcon, nivel cu o suprafaţă utilă de 102,39 mp conform măsurătorilor cadastrale, mansardă formată din 2 camere, 2 terase, o bucătărie, o cămară, o baie, un WC, cu o suprafaţă utilă de 4,14 mp conform măsurătorilor cadastrale, în sensul că adevăratul cumpărător al cotei de 1/2 din terenul imobilului menţionat situat în str. x (fost nr. 32), judeţul Constanţa, nr. cadastral x, cod 2, este A., pe cale de consecinţă, să se înlăture actul de dobândire a cotei de 1/2 din acest imobil de către B. ca fiind act simulat prin interpunere de persoane; drept urmare, să se constate că adevăratul cumpărător cu care s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu privire la cota de 1/2 din imobil, devenind coproprietar la acel moment cu K., este A.;

– contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 23 ianuarie 2008 de B.N.P. J. în sensul că adevăratul cumpărător al cotei de 1/2 din teren cu privire la care în contract figurează B., de la soţii D. şi C., este A.. Pe cale de consecinţă, să se înlăture actul de dobândire a cotei de 1/2 din teren de către B. ca fiind act simulat prin interpunere de persoane; drept urmare, să se constate că adevăratul cumpărător cu care s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 23 ianuarie 2008 cu privire la cota de 1/2 din imobil, devenind coproprietar la acel moment cu K., este A.; ca urmare a admiterii acţiunii în simulaţie, reclamantul a solicitat să se constate că A. deţine cota de 1/2 din imobilul situat în Constanţa, str. x (fost nr. 32), judeţul Constanţa, nr. cadastral x, cod 2.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2439 din 8 decembrie 2022)

Contestaţie prin care se solicită anularea rezoluţiei inspectorului-şef şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor. Respingerea recursului ca fiind nefondat

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX – a de contencios administrativ şi fiscal la data de 24.08.2020 sub numărul de dosar x/2020, reclamanţii A., B., C. şi D. S.A. în temeiul art. 45 şi art. 47 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 317/2004 au formulat contestaţie prin care au solicitat anularea rezoluţiei inspectorului-şef de la data de 31.07.2020, prin care a fost respinsă plângerea formulată împotriva rezoluţiei de clasare nr. 4146A/03.12.2019, anularea rezoluţiei de clasare nr. 4146A/03.12.2019 şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 492 din 28 ianuarie 2022)

Exercitarea controlului judecătoresc în privinţa modului în care instanţa de recurs a examinat motivele de casare deduse judecăţii. Respingerea contestației în anulare

Prin contestaţia în anulare înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 15.09.2022 sub nr. x/2022, contestatorii A., B. au solicitat anularea deciziei nr. 819/12.04.2019 pronunţată de această instanţă în dosar nr. x/2015, cu consecinţa admiterii recursului formulat de către contestatori împotriva deciziei nr. 107/Ap/12.11.2020 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, casarea hotărârii recurate, admiterea apelului declarat împotriva sentinţei de fond şi respingerea, ca nefondată, a cererii de chemare în garanţie.

În motivare, contestatorii au arătat că instanţa de recurs a omis să cerceteze motive de casare relevante, cu influenţă hotărâtoare asupra soluţiei pronunţate.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2417 din 7 decembrie 2022)

Cerere privind recunoaşterea drepturilor salariale referitoare la sporuri în cuantumul solicitat de către reclamantă, ceea ce se reflectă în obligaţia angajatorului de a achita acesteia diferenţele dintre drepturile salariale stabilite prin ordinul iniţial şi cele stabilite prin ordinul ulterior, precum şi de a acoperi orice prejudiciu suferit de reclamantă prin acordarea cu întârziere a drepturilor salariale complete

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 2 mai 2018, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Direcţia Naţională de Probaţiune, a solicitat:

(i) anularea dispoziţiilor din Ordinul Ministerului Justiţiei nr. 603/C/08.02.2018, în ceea ce priveşte drepturile salariale stabilite pentru reclamantă;

(ii) obligarea Ministerului Justiţiei să emită un nou ordin în ceea ce o priveşte pe reclamantă, prin care să fie stabilite drepturile salariale în concordanţă cu dispoziţiile Legii 153/2017, respectiv la salariul de bază ce i-a fost stabilit cu începere de la 01.01.2018 să se adauge un cuantum total al sporurilor de 30% din acest salariu de bază;

(iii) obligarea Ministerului Justiţiei ca, în calitate de ordonator principal de credite, să aloce Direcţiei Naţionale de Probaţiune sumele necesare plăţii drepturilor salariale, inclusiv a celor restante, precum şi a dobânzilor legale şi a sumei reprezentând actualizarea cu rata inflaţiei;

(iv) obligarea Direcţiei Naţionale de Probaţiune la plata drepturilor salariale, sume actualizate cu rata inflaţiei, precum şi la plata dobânzii legale aferente, calculate conform art. 3 alin. (1) şi (2)^1 din O.G. nr. 13/2011;

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 229 din 19 ianuarie 2022)

Solicitare privind constatarea existenţei unui refuz nejustificat al pârâtului cu privire la soluţionarea cererii de plată. Casarea în parte a sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată aceleiaşi instanţe

Prin cererea înregistrată pe rolul Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 05.04.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, a solicitat instanţei de judecată să constate existenţa unui refuz nejustificat al pârâtului cu privire la soluţionarea cererii de plată înregistrate FGA sub nr. x/24.11.2016 prin care reclamanta a solicitat plata sumei de 3064,47 RON reprezentând despăgubiri suplimentare şi dispună obligarea FGA la soluţionarea de îndată a cererii de plată, în conformitate cu dispoziţiile legale si obligarea intimatului FGA la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Prin cererea de modificare a acţiunii depusă la data de 31.08.2021, reclamanta A. S.A. a solicitat instanţei de judecată, ca în temeiul art. 19 din Legea 554/2004 să oblige FGA la plata de despăgubiri pentru acoperirea prejudiciului cauzat acesteia prin soluţionarea cu întârziere şi respingerea cererii de plată înregistrate la FGA sub nr. x/24.11.2016, constând în principal, în penalităţi de întârziere în cuantumul stabilit prin normele legale speciale incidente în materia asigurărilor, respectiv 0.1%/zi întârziere conform Normei ASF 23/2014 si în subsidiar, dobânda legală penalizatoare stabilită conform prevederilor art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1546 din 17 martie 2023)

Condițiile antrenării răspunderii civile delictuale. Existenţa unui raport de prepuşenie şi săvârşirea faptei ilicite de către prepus în legătură cu atribuţiile sau scopul funcţiilor încredinţate

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia I civilă, în data de 05 februarie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 500.000 euro, echivalent în RON la cursul B.N.R. din ziua plăţii, inclusiv dobânda legală aferentă, calculată de la data producerii prejudiciului şi până la achitarea efectivă, cu titlu de daune morale şi la plata daunelor materiale al căror cuantum îl va indica după administrarea probei cu expertiză de specialitate care va stabili diferenţele de venit după rănirea sa prin împuşcare.

În drept, au fost invocate prevederile art. 192, art. 194-195 C. proc. civ., art. 998-999, art. 1000 C. civ. de la 1864, precum şi celelalte dispoziţii legale la care s-a făcut referire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 2052 din 27 octombrie 2022)

Susţineri privind încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează instituţia prescripţiei dreptului material la acţiune. Recurs respins ca fiind nefondat

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată la 10 octombrie 2019 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III a civilă reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să se dispună obligarea acestuia la plata către reclamantă a preţului de piaţă al imobilului situat în Bucureşti, strada x, nr. 8, sectorul 1 şi, în subsidiar, la restituirea preţului actualizat şi a dobânzii legale până la data plăţii, cu cheltuieli de judecată.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1886 din 13 octombrie 2022)

Răspunderea comitentului pentru fapta prepusului. Recunoașterea dreptului revoluţionarilor şi a moştenitorilor lor

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş la 17 decembrie 2020, reclamantul A. (în calitate de fiu a eroului martir B.) şi reclamanta C. (în calitate de soţie supravieţuitoare a eroului martir B.) au solicitat obligarea pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanţelor la plata a câte 300.000 euro fiecare, echivalent în RON la cursul B.N.R. din ziua plăţii, inclusiv dobânda legală aferentă, calculată de la data producerii prejudiciului şi până la achitarea efectivă, cu titlu de daune morale; reclamantul a solicitat şi daune materiale, al căror cuantum îl va indica după administrarea probei cu expertiza de specialitate în domeniul contabilitate care va stabili cuantumul întreţinerii de care a fost privat ca urmare a decesului tatălui.

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat, în esenţă că eroul martir B. a fost omorât în timp ce lupta pentru împotriva regimului comunist, fiind împuşcat mortal de către forţele armate, în data de 17.12.1989, atunci când, la Timişoara, au escaladat conflictele între civili şi armată.

Au mai arătat că în calitate de urmaşi ai eroului martir, fiul – A., dar şi soţia supravieţuitoare – C., au formulat cerere de constituire de parte civilă în dosarul penal nr. x/2014, solicitând acordarea de daune morale şi materiale pentru suferinţa încercată de pierderea tatălui, respectiv a soţului.

Referitor la răspunderea civilă, reclamanţii au precizat că în cauză este vorba despre o acţiune civilă izvorâtă dintr-o cauză penală, cu toate consecinţele pe care legea le prevede într-o atare situaţie.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1267 din 8 iunie 2022)

Cerere de chemare în judecată în vederea anulării în totalitate a deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale principale aferente diferenţelor bazelor de impozitare, stabilite în cadrul inspecţiei fiscale la persoane juridice, împreună cu actele subsecvente

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 26 iunie 2019, pe rolul Curţii de Apel Ploieşti – secţia de contencios administrativ şi fiscal, astfel cum a fost precizată la data de 29 octombrie 2019, reclamanta A. S.R.L. Buzău, în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Buzău şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, a solicitat anularea Deciziei nr. 192/17.05.2019 emisă de ANAF – Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor şi, pe cale de consecinţă:

(i) în principal, anularea în totalitate a Deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale principale aferente diferenţelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecţiei fiscale la persoane juridice nr. x din data de 27.11.2018 emisă de DGRFP Galaţi – AJFP Buzău şi a Raportului de inspecţie fiscala nr. x din data de 26.11.2018 emis de DGRFP Galaţi – AJFP Buzău, împreuna cu actele subsecvente, după cum urmează: Decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând dobânzi şi penalităţi de întârziere şi Decizia referitoare la obligaţiile fiscale accesorii reprezentând penalităţi de nedeclarare anexă la Decizia nr. 133404/13.12.2018 şi, în consecinţă, înlăturarea bazei impozabile şi a obligaţiilor fiscale stabilite suplimentar şi exonerarea de la plata lor, în cuantum de 40.818.591 RON, din care 16.082.218 RON contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator, 11.722.373 RON contribuţia individuală de asigurări sociale reţinută de la asiguraţi, 255.687 RON, contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de angajator, 458.220 RON contribuţia de asigurări pentru şomaj datorată de angajator, 458.220 RON contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj reţinută de la asiguraţi, 229.110 RON contribuţia angajatorilor la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariate, 4.765.490 RON contribuţia pentru asigurări de sănătate datorată de angajator, 5.880.322 RON contribuţia pentru asigurări de sănătate reţinută de la asiguraţi, 778.974 RON contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de la persoane juridice sau fizice şi 188.977 RON contribuţia asiguratorie pentru muncă;

(ii) în subsidiar, desfiinţarea, în totalitate, a Deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale principale aferente diferenţelor bazelor de impozitare stabilite in cadrul inspecţiei fiscale la persoane juridice nr. x din data de 27.11.2018 emisa de DGRFP Galaţi – AJFP Buzău şi a raportului de inspecţie fiscală nr. x din dala de 26.11.2018 emis de DGRFP Galaţi – AJFP Buzău;

(iii) suspendarea executării Deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale principale aferente diferenţelor bazelor de impozitare stabilite in cadrul inspecţiei fiscale la persoane juridice nr. x din data de 27.11.2018 emisa de DGRFP Galaţi – AJFP Buzău şi a celorlalte decizii anexate acesteia, până la soluţionarea definitivă a cauzei;

(iv) obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 1262 din 7 martie 2023)

Nerespectarea regimului juridic al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese. Respingerea recursului formulat ca fiind nefondat

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal la data de 16 decembrie 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a solicitat:

– în principal, constatarea nulităţii tuturor actelor efectuate de pârâta Agenţia Naţională de Integritate – ANI în lucrarea nr. x/29.01.2019, inclusiv a Raportului de evaluare x/25.11.2019, cu care a fost finalizată această lucrare;

– în subsidiar, anularea Raportului de evaluare nr. x/25.11.2019, emis de pârâta Agenţia Naţională de Integritate;

– obligarea pârâtei la acoperirea cheltuielilor de judecată ocazionate de prezenta contestaţie.

Prin sentinţa civilă nr. 1880 din 11 iunie 2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia CAF, dosarul fiind înregistrat la data de 31 iulie 2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, sub acelaşi număr.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 677 din 8 februarie 2023)

Principiul supremaţiei interesului public. Rolul reglementării conflictului de interese. Prevenirea situaţiilor în care funcţionari publici sau demnitari ar sluji interesul personal, datorită existenţei unei împrejurări care le-ar aduce acestora, rudelor, prietenilor sau asociaţilor lor un anumit avantaj

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 10 mai 2018 pe rolul Curţii de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/19.04.2018, întocmit de pârâtă.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 605 din 7 februarie 2023)

Acţiune prin care se solicită obligarea pârâtei la emiterea unui Ordin de calculare şi plată a drepturilor salariale prin stabilirea unui salariu de bază potrivit „principiului ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu”

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 23.09.2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Naţională Anticorupţie:

1. anularea Ordinului nr. 274/18.06.2020, punctul 52 şi a Ordinului de soluţionare a contestaţiei nr. 406 din 18.08.2020 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

2. obligarea pârâtei la emiterea unui Ordin de calculare şi plată a drepturilor salariale prin stabilirea unui salariu de bază potrivit „principiului ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu” conform art. 6 lit. f) raportat la dispoziţiile art. 22. alin. (1) din Secţiunea a 6-a, Cap. VIII, Anexa V – Familia ocupaţională Justiţie şi Curtea Constituţională şi la Nota 3. Cap. I lit. A) din Anexa VID – Familia ocupaţională de funcţii bugetare Administraţie din Legea – cadru nr. 153/28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, începând cu data de 01.01.2018 şi până la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti, precum şi pentru viitor;

3. plata drepturilor de mai sus, actualizate cu indicele de inflaţie, ca urmare a devalorizării monedei naţionale, începând cu data naşterii drepturilor şi până la data efectuării plăţii;

4. plata dobânzilor legale cuvenite pentru drepturile restante, începând cu data naşterii drepturilor şi până la data executării hotărârii judecătoreşti.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 97 din 12 ianuarie 2023)

Constatarea vacanţei succesorale, la iniţiativa reprezentantului statului, după expirarea termenului de prescripţie a dreptului de opţiune succesorală. Dobândirea dreptului de proprietate pe calea prescripţiei achizitive

Prin acţiunea înregistrată la data de 11 aprilie 2018 pe rolul Judecatoriei Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2018, reclamanţii A. şi B. au chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să se constate deschisă succesiunea de pe urma defunctului C., decedat în anul 1989, cu ultimul domiciliu cunoscut în Bucureşti (conform adresei nr. x/11.03.2015, eliberată de Camera Notarilor Publici Bucureşti având în vedere că din verificările efectuate în evidenţele succesorale informative aferente perioadei 1989 – la zi, rezultă că procedura succesorală privind pe defunctul C. nu a fost înregistrată pe rolul fostului Notariat de Stat sau al vreunui Birou Notarial Public; să se constate că masa succesorală de pe urma defunctului C. se compune din imobil – teren în suprafaţă de 244 mp din acte (iar din măsurători 234 mp), situat în Bucureşti, str. x B (nr. 28 Bis, în fosta numerotare) sector 5 şi a construcţiilor edificate pe acest teren; să se constate vacantă moştenirea de pe urma defunctului C., decedat în anul 1989, şi că are calitatea de unic moştenitor Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, care culege moştenirea vacantă, respectiv că nu există moştenitori de pe urma defunctului C. (iar în lipsă de moştenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea unităţilor administrate teritoriale -Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, respectiv în a cărui circumscripţie se află imobilul – Decizia nr. 2/2011 a Î.C.C.J. – RIL); să se constate că reclamanţii au dobândit prin efectul prescripţiei achizitive, dreptul de proprietate asupra terenului situat în Bucureşti, str. x B, în suprafaţă de 244 mp, iar din măsurători 234 mp, şi asupra construcţiilor edificate pe acest teren, compuse din: 3 camere, o bucătărie, 1 hol, o baie, un WC, un garaj şi o magazie, prin efectul accesiunii imobiliare artificiale, imobil identificat în baza Planului de amplasament şi delimitare a imobilului Scara 1:200, avizat de O.C.P.I. Sector 5 Bucureşti – aviz tehnic nr. 621/07.08.2014, aşa cum rezultă din adresa nr. x/18.09.2014, eliberată de Primăria Municipiului Bucureşti – Direcţia Patrimoniu – Serviciul Cadastru – spre ştiinţă – Primăriei Sectorului 5 – D.G.LT.L. sector 5.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 3 din 18 ianuarie 2022)

Reputaţia profesională. Consecinţă a integrităţii profesionale şi morale, aceasta aflându-se în strânsă legătură cu independenţa, imparţialitatea şi integritatea pe care trebuie să le manifeste fiecare judecător în exercitarea profesiei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial pe rolul Curţii de Apel Târgu-Mureş, la data de 31.05.2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, desfiinţarea în parte a Hotărârii nr. 218/11.02.2021 şi obligarea la emiterea unei hotărâri de apărare a reputaţiei profesionale privind aspectele menţionate în prima cerere de apărare a reputaţiei profesionale, înregistrată sub nr. x/28.07.2020, astfel cum s-a reţinut în raportul Inspecţiei Judiciare nr. x/29.01.2021 prin care s-a propus apărarea reputaţiei profesionale a reclamantului – relativ la prima cerere .

Prin sentinţa nr. 65/21.09.2021, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Curţii de Apel Cluj, secţia a III a de contencios administrativ şi fiscal.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 681 din 8 februarie 2023)