JURISPRUDENȚĂ PRELUCRATĂ Obţinerea de măsuri reparatorii ca urmare a duratei excesive a procedurii judiciare. Calitatea procesual pasivă a S.R. prin M.F.P. Evaluarea caracterului rezonabil al procedurii judiciare. Stabi¬lirea despăgubirilor

• Codul civil: art. 1357
• Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: art. 13
• Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: art. 6

Cum art. 13 din Convenție nu prevede necesitatea unei căi de atac specifice în ceea ce privește durata excesivă a procedurilor, iar o acțiune în instanță, având un caracter efectiv, atât în plan teoretic, cât și în practică, în scopul stabilirii responsabilității extra contractuale a Statului, este suficientă în această materie, Curtea, față de împrejurarea că, în temeiul art. 11 alin. (2) și art. 20 din Constituție, Convenția este direct aplicabilă în dreptul intern și prevalează asupra dispozițiilor de drept național care sunt contrare acesteia, va reține că cererea reclamantei D.O. îndreptată împotriva Statului de reparare a prejudiciului produs, bazată pe directa aplicabilitate a Convenției privită separat sau coroborat cu prevederile Codului civil privind răspunderea civilă delictuală (art. 998 999 C. civ. din 1864) reprezintă o cale de atac admisibilă în dreptul intern, în cadrul căreia S.R., prin M.F.P., are calitate procesuală pasivă, inclusiv față de actualele dispoziții ale art. 223 alin. (1) și art. 224 C. civ.
(…)
Față de totala nemotivare a deciziei civile recurate, Curtea va admite recursul, va casa decizia civilă recurată și va trimite cauza spre rejudecare Tribunalul București, care va stabili, în concret, cu ocazia rejudecării, durata procedurii în dosar, cu indicarea motivată a momentului de începere a termenului (de exemplu, formularea cererii de chemare în judecată de reclamantul D. A. sau introducerea în cauză a reclamantei D.O. sau orice alt termen intermediar); perioadelor de suspendare sau de amânare a cauzei imputabile reclamantei D.O.(și, dacă este cazul, reclamantului originar); momentului la care procesul s a terminat (pronunțarea sau motivarea ori aducerea la cunoștința părților a motivării deciziei civile irevocabile sau orice alt termen).
Curtea reține că încălcarea dreptului la judecarea cauzei într un termen rezonabil creează, într adevăr, „prezumția solidă, uneori irefragabilă, potrivit căreia durata excesivă a procedurii a generat un prejudiciu moral” (hotărârea Apicella c. Italia), deoarece „reclamantul trăiește într o stare de incertitudine și anxietate cu privire la rezultatul procedurii (hotărârea Gullemin c. Franța). Răspunderea Statului este una obiectivă, bazată pe ideea de garanție pentru riscurile producerii unor abuzuri, ce nu corespund exigentelor art. 6 din Convenție (cauza Abramiuc c. României).
Cu toate acestea, în măsura în care se reține încălcarea dreptului la judecarea cauzei într un termen rezonabil, acordarea unor despăgubiri cu titlu de daune morale nu poate fi pur aleatorie („aproximativ jumătate” din cât a solicitat reclamanta, cum s a limitat să motiveze instanța de apel).
Pe lângă stabilirea mizei concrete a litigiului pentru reclamantă (instanța de apel urmând să stabilească, de exemplu, cine a locuit în garsonieră pe parcursul desfășurării litigiului; stresul și frustrarea care au rezultat din durata prelungită a procedurilor în fața instanțelor judecătorești interne deduse din riscul pe care procesul l a implicat în mod efectiv pentru reclamantă ori chiar valoarea obiectului litigiului), instanța de apel urmează să indice și criteriile concrete pentru determinarea sumei stabilite cu titlu de daune morale.
În lipsa oricăror altor criterii în dreptul intern, despăgubirile urmează a fi stabilite într un cuantum analog celor din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, de vreme ce și criteriile pentru care se va reține eventuala încălcare a dreptului la judecarea cauzei într un termen rezonabil sunt cele prevăzute de art. 6 § 1 din Convenție. Evident, pentru motive întemeiate, poate fi acordat și un cuantum mai mare, fără a se putea ajunge la o îmbogățire fără just temei a părții sau, în mod excepțional și temeinic motivat, mai mic, cu mențiunea că un cuantum inadecvat al despăgubirilor nu va putea fi considerat o veritabilă reparație a încălcării. Însăși eventuala constatare că reclamantei îi vor fi fost plătite cu întârziere despăgubirile pentru nesoluționarea cauzei într un termen rezonabil poate constitui un asemenea criteriu.
Important este ca dezdăunările să fie stabilite într un cuantum adecvat și suficient și în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauze analoage ca întindere a procedurilor judiciare și în funcție de materie, complexitatea cauzei, comporta-mentul reclamantului și al autorităților competente și obiectul litigiului din perspectiva reclamantului, luând în considerare și circumstanțele specifice (de exemplu, nivelul de viață din România etc.).

(Curtea de Apel București, s. a IV-a civ., Decizia civilă nr. 553 din data de 28 iunie 2019)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Nu aveți acces la acest articol!!!