Infracţiuni de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei. Încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute de legislaţia primară ori îndeplinirea defectuoasă a acestora

• H.G. nr. 925/2006: art. 14 alin. (2)
• H.G. nr. 925/2006: art. 2 alin. (1)
• H.G. nr. 925/2006: art. 79 alin. (2) şi (3)
• Legea 119/1999: art. 10 alin. (2)
• Legea 119/1999: art. 5
• Legea nr. 78/2000: art. 13^2
• NCP: art. 297 alin. (1)
• NCPP: art. 16 alin. (1) lit. b)
• NCPP: art. 275 alin. (2)
• NCPP: art. 396 alin. (5)
• NCPP: art. 438 alin. (1) pct. 7
• O.U.G. nr. 34/2006: art. 17
• O.U.G. nr. 34/2006: art. 170
• O.U.G. nr. 34/2006: art. 2 alin. (2)
• O.U.G. nr. 34/2006: art. 204
• O.U.G. nr. 34/2006: art. 33 alin. (1)
• VCP: art. 145
• VCP: art. 246
• VCP: art. 247
• VCP: art. 248
• VCP: art. 248^1

I. În baza art. 396 alin. (1) și (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achitarea inculpatului A. pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare și la art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

II. În baza art. 396 alin. (1) și (5) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achitarea inculpatei B. pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare și la art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

III. În baza art. 396 alin. (1) și (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achitarea inculpatei C. pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare și la art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

V. În baza art. 396 alin. (1) și (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achitarea inculpatei D. pentru infracțiunea de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare și la art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen.

VI. În baza art. 396 alin. (1) și (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achitarea inculpatului E. pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare, art. 309 din C. pen. și art. 5 din C. pen.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 193/RC din 27 aprilie 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând recursurile în casație formulate de inculpații D., A., C., E. și B., în limitele stabilite prin încheierea de admitere în principiu, Înalta Curte constată următoarele:

Referitor la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., Înalta Curte reține că, „infracțiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o. Infracțiunea este singurul temei al răspunderii penale”.

Soluția reglementată de art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. în vigoare intervine atunci când „fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”.

Analiza în această cale extraordinară de atac este cantonată exclusiv asupra problemelor de drept. Cazul de casare invocat nu permite o analiză a conținutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator, a încadrării juridice sau stabilirea unei alte situații de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală. Verificarea hotărârii se realizează exclusiv în drept, statuările în fapt, ale instanței a cărei hotărâre a fost atacată, neputând fi cenzurate. Acest caz de casare vizează acele situații în care nu se realizează o corespondență deplină între conduita imputată (fapta săvârșită) și configurarea legală a infracțiunii, fie din cauza împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întrunește elementele de tipicitate, obiectivă ori subiectivă, prevăzute de norma de incriminare, fie a dezincriminării (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblul său sau numai a unor elemente ale conținutului constitutiv).

Astfel, din cele anterior menționate rezultă că recursul în casație exclude din sfera de analiză situația de fapt și modalitatea de interpretare a probatoriului, în acest stadiu verificându-se exclusiv dacă faptele astfel cum au fost reținute de către instanța de apel sunt prevăzute ca infracțiuni, respectiv dacă acestea corespund tiparului de incriminare ori întrunesc din punct de vedere obiectiv și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina inculpatului.

Situația de fapt reținută de instanța de apel

Ca situație de fapt, s-a reținut că, inculpatul A., în calitate de director regional al D.R.D.P. Craiova, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin încălcarea art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 privind achizițiile publice (dispoziții preluate în Legea nr. 98/2016) și art. 5 din Legea 119/1999 privind controlul financiar preventiv, a semnat contractul nr. x/05.09.2008 privind obiectivul „Modernizare DN 67C Bengești – Sebeș, km 0+000 – km 148+414” cuprinzând în art. 18.1 alin. (2) clauza potrivit căreia plata se va face prin emiterea de bilete la ordin în euro plătibile în RON la cursul BNR euro/leu valabil la data plății„, clauză diferită de prevederile documentației de atribuire, faptă care a cauzat C.N.A.D.N.R. un prejudiciu în sumă de 45.798.769,92 RON, reprezentând echivalentul diferenței de curs valutar dintre momentul emiterii celor 48 de bilete la ordin în euro și momentul plății lor în RON și a procurat totodată SC G. SRL un folos patrimonial constând atât în transferul riscului valutar din sarcina sa, în sarcina C.N.A.D.N.R., cât și în obținerea unui preț mai bun pentru biletele la ordin vândute decât ar fi obținut dacă ar fi fost emise în RON.

În ceea ce o privește pe inculpata B., s-a reținut că, în calitate de director economic în cadrul D.R.D.P. Craiova, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin încălcarea art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 privind achizițiile publice (dispoziții preluate în Legea nr. 98/2016) și art. 5 din Legea 119/1999 privind controlul financiar preventiv, a semnat contractul nr. x/05.09.2008 privind obiectivul „Modernizare DN 67C Bengești – Sebeș, km 0+000 – km 148+414” cuprinzând în art. 18.1 alin. (2) clauza potrivit căreia plata se va face prin emiterea de bilete la ordin în euro plătibile în RON la cursul BNR euro/leu valabil la data plății”, clauză diferită de prevederile documentației de atribuire, faptă care a cauzat C.N.A.D.N.R. un prejudiciu în sumă de 45.798.769,92 RON, reprezentând echivalentul diferenței de curs valutar dintre momentul emiterii celor 48 de bilete la ordin în euro și momentul plății lor în RON și a procurat totodată SC G. SRL un folos patrimonial constând atât în transferul riscului valutar din sarcina sa, în sarcina C.N.A.D.N.R., cât și în obținerea unui preț mai bun pentru biletele la ordin vândute decât ar fi obținut dacă ar fi fost emise în RON.

Cu privire la inculpata C., s-a reținut că, în calitate de șef Serviciu organizare și derulare achiziții în cadrul D.R.D.P. Craiova, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin încălcarea art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 privind achizițiile publice (dispoziții preluate în Legea nr. 98/2016) și art. 5 din Legea 119/1999 privind controlul financiar preventiv, a semnat contractul nr. x/05.09.2008 privind obiectivul „Modernizare DN 67C Bengești – Sebeș, km 0+000 – km 148+414” cuprinzând în art. 18.1 alin. (2) clauza potrivit căreia plata se va face prin emiterea de bilete la ordin în euro plătibile în RON la cursul BNR euro/leu valabil la data plății”, clauză diferită de prevederile documentației de atribuire, faptă care a cauzat C.N.A.D.N.R. un prejudiciu în sumă de 45.798.769,92 RON, reprezentând echivalentul diferenței de curs valutar dintre momentul emiterii celor 48 de bilete la ordin în euro și momentul plății lor în RON și a procurat totodată SC G. SRL un folos patrimonial constând atât în transferul riscului valutar din sarcina sa, în sarcina C.N.A.D.N.R., cât și în obținerea unui preț mai bun pentru biletele la ordin vândute decât ar fi obținut dacă ar fi fost emise în RON.

Referitor la inculpata D., s-a reținut că, în calitate de persoană desemnată să efectueze controlul financiar preventiv în cadrul D.R.D.P. Craiova, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin încălcarea art. 10 alin. (2) din O.U.G. nr. 119/1999 și art. 20 alin. (1) din același act normativ, a acordat viza” de control financiar preventiv pentru contractul nr. x/05.09.2008 privind obiectivul „Modernizare DN 67C Bengești – Sebeș, km 0+000 – km 148+414 cuprinzând în art. 18.1 alin. (2) clauza potrivit căreia plata se va face prin emiterea de bilete la ordin în euro plătibile în RON la cursul BNR euro/leu valabil la data plății”, clauză diferită de prevederile documentației de atribuire, faptă care a cauzat C.N.A.D.N.R. un prejudiciu în sumă de 45.798.769,92 RON, reprezentând echivalentul diferenței de curs valutar dintre momentul emiterii celor 48 de bilete la ordin în euro și momentul plății lor în RON și a procurat totodată SC G. SRL un folos patrimonial constând atât în transferul riscului valutar din sarcina sa, în sarcina C.N.A.D.N.R., cât și în obținerea unui preț mai bun pentru biletele la ordin vândute decât ar fi obținut dacă ar fi fost emise în RON.

În ceea ce îl privește pe inculpatul E., s-a reținut că, în calitate de administrator al SC G. SRL, i-a ajutat pe reprezentanții D.R.D.P. Craiova să încheie contractul nr. x/05.09.2008 privind obiectivul „Modernizare DN 67C Bengești – Sebeș, km 0+000 – km 148+414” prin aceea că a condiționat semnarea acestuia de introducerea în art. 18.1 alin. (2) a clauzei potrivit căreia plata se va face prin emiterea de bilete la ordin în euro plătibile în RON la cursul BNR euro/leu valabil la data plății”, clauză diferită de prevederile documentației de atribuire și și-a dat acordul, prin semnarea contractului, pentru introducerea acestei clauze, faptă care a cauzat C.N.A.D.N.R. un prejudiciu în sumă de 45.798.769,92 RON, reprezentând echivalentul diferenței de curs valutar dintre momentul emiterii celor 48 de bilete la ordin în euro și momentul plății lor în RON și a procurat totodată SC G. SRL un folos patrimonial constând atât în transferul riscului valutar din sarcina sa, în sarcina C.N.A.D.N.R., cât și în obținerea unui preț mai bun pentru biletele la ordin vândute decât ar fi obținut dacă ar fi fost emise în RON.

Normele de incriminare reținute de instanța de apel

Art. 248 din C. pen. din 1969, fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art. 248^1 din C. pen. din 1969, dacă faptele prevăzute în art. 246, 247 și 248 au avut consecințe deosebit de grave, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Art. 132 din Legea nr. 78/2000, în cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

Dispoziții legale încălcate reținute de instanța de apel:

Inculpații A., B. și C.:

Art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, în forma în vigoare de la momentul semnării contractului nr. x/05.09.2008:

(2) Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică sunt:

a) nediscriminarea;

b) tratamentul egal;

c) recunoașterea reciprocă;

d) transparența;

e) proporționalitatea;

f) eficiența utilizării fondurilor publice;

Art. 5 din O.G. nr. 119/1999, în forma în vigoare de la momentul semnării contractului nr. x/05.09.2008:

(1) Persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public au obligația să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public.

(2) Ministerul Finanțelor Publice este autoritatea administrației publice centrale de specialitate care are responsabilitatea elaborării și implementării politicii în domeniul gestiunii financiare. Ministerul Finanțelor Publice îndrumă metodologic, coordonează și supraveghează asigurarea bunei gestiuni financiare în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului public.

Art. 204 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006:

(1) Autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, pe baza propunerilor tehnice și financiare cuprinse în respectiva ofertă.

Art. 17 din O.U.G. nr. 34/2006:

Autoritatea contractantă are obligația de a respecta principiile prevăzute la art. 2 alin. (2) în relația cu operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire.

Art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006:

(1) Autoritatea contractantă are obligația de a preciza în cadrul documentației de atribuire orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.

Art. 170 din O.U.G. nr. 34/2006:

Ofertantul are obligația de a elabora oferta în conformitate cu prevederile din documentația de atribuire.

Art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din O.U.G. nr. 34/2006:

(1) În procesul de aplicare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, orice situație pentru care nu există o reglementare explicită se interpretează prin prisma principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din ordonanța de urgență.

Art. 14 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din O.U.G. nr. 34/2006:

(2) Algoritmul de calcul, precum și factorii de evaluare a ofertelor, care vor fi luați în considerare în cazul aplicării criteriului „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, se precizează în mod clar și detaliat în cadrul documentației de atribuire și vor reflecta metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți.

Inculpata D.:

Art. 10 alin. (2) din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv

(2) Viza de control financiar preventiv propriu se exercită prin semnătura persoanelor în drept, competente în acest sens potrivit prezentei ordonanțe, și prin aplicarea de către acestea a sigiliului personal.

Art. 20 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv

(1) Persoana în drept să exercite viza de control financiar preventiv are dreptul și obligația de a refuza viza de control financiar preventiv în toate cazurile în care, în urma verificărilor, apreciază că proiectul de operațiune care face obiectul controlului financiar preventiv nu îndeplinește condițiile de legalitate, regularitate și încadrare în limita creditelor bugetare sau creditelor de angajament, după caz, pentru acordarea vizei de control financiar preventiv.

Art. 7 din O.U.G. nr. 119/1999:

Controlul financiar preventiv constă în verificarea sistematică a proiectelor de operațiuni care fac obiectul acestuia potrivit art. 6 din punctul de vedere al:

a) legalității și regularității; b) încadrării în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament, după caz, stabilite potrivit legii.

Art. 10 alin. (5) din O.U.G. nr. 119/1999:

(5) Persoanele în drept să exercite controlul financiar preventiv propriu răspund, potrivit legii, în raport de culpa lor, pentru legalitatea, regularitatea și încadrarea în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament aprobate, după caz, în privința operațiunilor pentru care au acordat viza de control financiar preventiv propriu.

Evaluarea instanței de recurs:

Înalta Curte constată că norma de incriminare pentru care s-a dispus condamnarea se suprapune peste situația de fapt reținută în sarcina inculpaților, iar atribuțiile de serviciu încălcate de aceștia se regăsesc în legislația primară, fiind respectate exigențele impuse de instanța de control constituțional.

Sub acest aspect, se are în vedere că, prin Decizia nr. 405 din 15.06.2016 a Curții Constituționale, s-a constatat că dispozițiile art. 246 alin. (1) din C. pen. din 1969 și ale art. 297 alin. (1) din C. pen. sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”. Cele statuate prin această decizie au devenit general obligatorii de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial, respectiv de la data de 08.07.2016 (M. Of. nr. 517 din data de 8 iulie 2016), astfel că instanțele au aplicat norma astfel cum a fost interpretată de Curtea Constituțională, așa cum rezultă din conținutul hotărârilor pronunțate în cauză.

În esență, instanța de control constituțional a reținut că orice acuzație având ca obiect o faptă, despre care se pretinde că a încălcat îndatoririle de serviciu, va putea angaja răspunderea penală a subiectului activ numai dacă nerespectarea acestor îndatoriri a avut loc prin încălcarea legislației primare (legi și ordonanțe simple sau de urgență).

Raportând considerentele teoretice anterior reliefate la speța de față, Înalta Curte constată că aspectele invocate de apărarea recurenților nu sunt incidente în cauză, în sarcina inculpaților reținându-se săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în forma încălcării legislației primare.

În cauză, așa cum s-a arătat, hotărârile atacate enumeră dispozițiile legale încălcate de inculpați la momentul semnării și avizării contractului de lucrări x/05.09.2008 privind obiectivul „Modernizare DN 67C Bengești – Sebeș, km 0+000 – km 148+414”, reținând, în sarcina acestora că prin nerespectarea procedurii de achiziție publică au încălcat prevederile art. 2 alin. (2) din O.G. nr. 34/2006 și art. 5 din O.G. nr. 119/1999, respectiv art. 10 alin. (2) și art. 20 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999.

Astfel, în concret, Înalta Curte constată că instanța de de apel, analizând efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 405 din data de 15 iunie 2016 cu privire la infracțiunea de infracțiunea de abuz în serviciu reținută în sarcina inculpaților E., C., D., A. și B., au constatat că faptele imputate realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu, respectiv instigare la abuz în serviciu.

Acest aspect a fost reținut de instanța de apel: Curtea constată că dispozițiile legale a căror încălcare li se impută inculpaților A., B., C. reglementează expres atribuții de serviciu în sarcina acestora, respectiv obligația de respecta, printre altele, principiile transparenței și eficienței utilizării fondurilor publice precum și obligația de a realiza o bună gestiune financiară, atribuții preluate în legislația secundară și în fișele de post ale acestora, atribuții pe care inculpații le-au încălcat întrucât în calitate de reprezentanți ai autorității contractante, au semnat contractul nr. x/05.09.2008 privind obiectivul „Modernizare DN 67C Bengești – Sebeș, km 0+000 – km 148+414” care cuprindea în art. 18.1 alin. (2) clauza potrivit căreia plata se va face prin emiterea de bilete la ordin în euro plătibile în RON la cursul BNR euro/leu valabil la data plății”, aceasta fiind o clauză diferită de prevederile documentației de atribuire și de propunerea financiară depusă de ofertant, în contradicție cu dispozițiile art. 204 din O.U.G. nr. 34/2006 care stabilește că autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită drept câștigătoare pe baza propunerilor tehnice și financiare cuprinse în respectiva ofertă (art. 204 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006).

În concluzie, instanța de apel a stabilit că inculpații A., B. și C. și-au încălcat atribuțiile de serviciu atât prin nerespectarea procedurilor legale de achiziții, cât și prin nerespectarea principiilor unei bune gestiuni financiare la care aceștia erau obligați în virtutea funcțiilor deținute, de director regional al DRDP Craiova, respectiv director economic la DRDP Craiova și șef serviciu organizare și derulare achiziții în cadru DRDP Craiova, inculpații având ca atribuții de serviciu utilizarea eficientă a fondurilor gestionate, respectiv asigurarea gestiunii financiare.

Astfel, în prezenta cauză, în considerarea Deciziei nr. 405/2016 a Curții Constituționale, instanța de apel a concluzionat că analizarea cerinței îndeplinirii necorespunzătoare de către inculpații A., B. și C. a atribuțiilor de serviciu a fost realizată prin raportare la prevederile legale anterior enunțate, detaliat prezentate în hotărârea atacată.

Referitor la inculpata D., s-a constatat de instanța de apel că, în calitate de economist, desemnată să efectueze controlul financiar preventiv propriu la DRDP Craiova, a încălcat dispozițiile art. 10 alin. (2) și art. 20 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999 prin acordarea vizei de control financiar preventiv propriu cu privire la contractul nr. x din 05.09.2008.

Acest aspect a fost reținut de către instanța de apel, dispozițiile art. 10 alin. (5) din O.U.G. nr. 119/1999 prevăd că persoanele în drept să excite controlul financiar preventiv propriu, răspund, potrivit legii, în raport de culpa lor, pentru legalitatea, regularitatea (…) în privința operațiunilor pentru care au acordat viza, iar art. 20 din lege dă dreptul și impune totodată obligația persoanei desemnate să efectueze controlul financiar preventiv de a refuza să acorde viza în toate cazurile în care apreciază că proiectul de operațiune nu îndeplinește condițiile de legalitate și regularitate. În acest context normativ, Curtea constată că acordând viza de control financiar preventiv propriu pe contractul de lucrări nr. x/05.09.2008 inculpata D. a încălcat dispozițiile art. 10 alin. (2) din O.G. nr. 119/1999 precum și art. 20 alin. (1) din același act normativ (…) etapa acordării vizei financiare preventive prevăzute de art. 10 din O.G. nr. 119/1999 nu reprezintă o etapă pur formală, în care funcționarul public verifică aparența de legalitate a documentelor justificative pe baza semnăturilor membrilor comisiei de evaluare, ci o procedură prin care se verifică rezultatul procedurii de achiziție publică materializat în contractul final încheiat între autoritatea contractantă și persoana juridică ce a câștigat licitația înainte de a fi propus spre semnare către părți. Având în vedere dispozițiile art. 204 din O.U.G. nr. 34/2006 în vigoare la acel moment, autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul de achiziție publică cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare, pe baza propunerilor tehnice și financiare cuprinse în respectiva ofertă, etapa acordării vizei financiare preventive privește conformitatea propunerilor tehnice și financiare din contractul cadru cu proiectul contractului de lucrări încheiat între autoritatea contractantă și câștigătorul licitației.

Cu privire la inculpatul E., s-a constatat de instanța de apel că, prin acțiunile sale acesta a contribuit la comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu de către ceilalți coinculpați.

Sub acest aspect, instanța de apel a reținut că din probele administrate în cauză rezultă că acesta a condiționat semnarea contractului pentru „Modernizarea DN 67 C Bengești – Sebeș” de modificarea contractului din documentația de atribuire în sensul ca plata să se facă cu bilete la ordin emise în euro, plătibile în RON la cursul BNR euro/leu valabil la data plății, și și-a dat acordul, prin semnătură, pentru încheierea contractului în forma astfel modificată, astfel contribuind la comiterea infracțiunii de abuz în serviciu de către ceilalți inculpați, fiind direct interesat de obținerea unui folos patrimonial de către SC G. SRL și de transferarea riscului valutar din sarcina sa, în sarcina C.N.A.D.N.R.

Se constată că instanța de apel a analizat și aceste aspecte, arătând că inculpații, prin prisma funcțiilor deținute în cadrul DRDP Craiova nu au respectat dispozițiile legale impuse de O.U.G. nr. 34/2006 și O.G. nr. 119/1999.

Instanța de apel a reținut faptul că oferta la care face trimitere art. 204 alin. (1) din actul normativ menționat nu se referă la oferta de finanțare depusă de contractant, ci la propunerile tehnice și financiare cuprinse în oferta acestuia, așa cum sunt prezentate în fișa de date achiziției și consemnate în procesul-verbal de deschidere a ofertelor, care trebuie să respecte documentația de atribuire (art. 170 din O.U.G. nr. 34/2006) și care, așa cum s-a arătat mai sus, poate fi clarificată însă prin răspunsurile la solicitările de clarificări ale autorității contractante ofertanții nu pot aduce modificări conținutului propunerii tehnice sau după caz, ale propunerii financiare, sub sancțiunea declarării ofertei ca fiind neconformă, așa cum s-a întâmplat în cazul ofertei financiare depusă de SC I. (art. 79 alin. (2) și (3) din H.G. nr. 925/2006 – a se vedea minuta comisiei de evaluare a ofertelor din data de 28.07.2008 când oferta firmei menționate a fost declarată inacceptabilă și neconformă întrucât operatorul economic a modificat valoarea ofertei financiare inițiale). Mai mult decât atât, din analiza înscrisurilor de la fila x dup rezultă că propunerea financiară a SC G. SRL a fost detailată în totalitate în RON, așa cum de altfel, au fost emise și facturile fiscale în desfășurarea contractului de lucrări.

Rezultă așadar că instanța de apel a constatat că faptele inculpaților corespund tiparului de incriminare al infracțiunii de abuz în serviciu, fiind îndeplinite toate condițiile prevăzute de norma de incriminare.

În acest sent., Înalta Curte constată că instanța de apel a reținut încălcarea dispozițiilor din legislația primară, fiind respectate exigențele impuse de instanța de contencios constituțional prin Deciziile nr. 405/2016 și nr. 392/2017.

Descrierea situației de fapt reținută cu titlu definitiv și aspectele inserate expressis verbis de instanța de apel, demonstrează încălcarea atribuțiilor de serviciu prevăzute de legislația primară, în sarcina inculpaților ori îndeplinirea defectuoasă a acestora, în sensul normei de incriminare, astfel cum a fost reconfigurată prin deciziile instanței de control constituțional.

În concluzie, apărările formulate de recurenți nu au suport în datele dosarului, astfel că, Înalta Curte, va respinge, ca nefondate, recursurile în casație formulate de inculpații E., C., D., A. și B. împotriva Deciziei penale nr. 1121/A din data de 09 noiembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a II – a penală, în Dosarul nr. x/2016.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați, în cuantum de câte 200 RON, vor rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.