Discursul domnului Dragoș Ivanovici cu prilejul Zilei Justiției

Domnule președinte, onorat prezidiu, onorată asistență, după expunerile anterioare, sigur, sunt puține lucruri care mai pot fi adăugate. Din păcate, așa cum am constatat și eu, Justiția de la noi a cam fost găsită vinovată și condamnată. Totuși, voi încerca să transmit câteva idei cu referire la tema acestui eveniment, și anume Evoluția și perspectivele profesiilor liberale.

În primul rând doresc să mulțumesc, în numele UNEJ, pentru această invitație. Expunerea mea va fi cu trimitere la profesia de executori judecătorești, ca profesie liberală. Sigur, noi, ca executori judecătorești, avem o mai mică libertate de mișcare în sistemul juridic, prin esența profesiei noastre noi suntem chemați să executăm ceea ce s-a dispus – cu strictețe, cu rigurozitate – anterior. Acum, pentru că vocația oratorică nu este chiar specifică executorilor judecătorești și, pentru a reuși să trec peste emoțiile generate de prezența atâtor personalități din lumea Justiției, o să vă rog să-mi permiteți să citesc materialul pregătit pentru seara aceasta.

Având în vedere că suntem prezenți aici pentru a sărbători Ziua Justiției, cred că, în afară de faptul că aceasta este o ocazie să facem o radiografie – ca să păstrez o terminologie specifică lumii medicale, în contextul unei Justiții care cam șchioapătă, așa cum a fost prezentată –, totodată, eu cred că Ziua Justiției este și ocazia cu care sunt sărbătoriți toți actorii chemați să pună în operă conceptul de stat de drept. Iar printre aceștia se numără, desigur, și profesiile liberale care își desfășoară activitatea în acest domeniu.

Profesiile liberale sunt exercitate în baza unei calificări profesionale, cu titlu personal, pe proprie răspundere și în mod independent, implicând activități de natură intelectuală, în interesul clientului sau servind interesului public. Caracteristice pentru aceste profesii sunt existența unui cod de etică, pregătirea profesională continuă, confidențialitatea în relația cu clienții sau cu părțile și sistemul de remunerare a activității depuse.

În România putem vorbi de peste 350.000 de persoane care practică profesii liberale, din care o bună parte activează în domeniul juridic. Din punctul de vedere al organizării, multe din aceste profesii sunt reglementate, în sensul că pentru fiecare dintre ele există o lege specială de organizare. Modul de organizare a acestor profesii liberale în general și a celei de executor judecătoresc în special depinde de evoluția societății, la nivel local, național, dar și internațional. Persoanele care practică aceste profesii au o serie de avantaje – și când spun acest lucru, ne gândim la venituri, la programul de lucru, la administrarea timpului afectat desfășurării profesiei, la posibilitatea de a participa concomitent în mai multe proiecte. Dacă ne referim strict la veniturile unei profesii liberale în sfera justiției, cred că acestea depind foarte mult de tipul profesiei, dar și de stadiul și de situația caracteristice societății la un anumit moment. Într-o țară de tranziție, cu multe litigii, probabil se poate câștiga mai bine în această societate, decât în cele stabilizate, care au un grad mai mare de disciplină juridică și respect față de lege în general.

În ceea ce privește executorii judecătorești, unii ar putea spune că ne bucurăm de răul altora, dar trecând peste această glumă, este evident că gradul de încărcare al acestei profesii este cu atât mai ridicat, cu cât respectul față de lege și disciplina contractuală sunt mai scăzute. Creșterea numărului de dosare de executare silită presupune, în mod direct, creșterea rolului instituției executării silite în economia sistemului de drept, pe de o parte, dar și a răspunderii executorului judecătoresc, pe de altă parte. Practicienii profesiilor liberale trebuie să se pregătească permanent în raport cu modificările legislative, pentru a rezista într-un sistem concurențial din ce în ce mai dur, să își actualizeze cunoștințele urmând programe de pregătire profesională continuă, în condițiile în care răspunderea acestora poate fi angajată nu doar sub aspectul imaginii, dar și în plan civil, disciplinar sau chiar penal. Și iată, mai nou, trebuie să țină față, să se adapteze și sistemului de administrare… cibernetică a Justiției.

Spuneam că profesia evoluează odată cu societatea. În ultima perioadă se observă o evoluție a reglementărilor legale orientate spre debitor. Însă aceasta nu cred că este un specific național și este în concordanță cu tendința evoluției reglementărilor la nivel european, garantarea dreptului de acces la justiție și la un proces echitabil putând îmbrăca această formă, a unei anumite protecții acordate debitorului. Dar odată cu modificarea cadrului legal evoluează și profesiile care-și desfășoară activitatea în baza acestor norme, iar în ceea ce privește executorii judecătorești, de la statutul de portărel din perioada Principatelor Unite, până în ziua de astăzi, profesia a avut, în toate etapele de dezvoltare, ca obiectiv principal respectarea hotărârilor judecătorești și a celorlalte titluri executorii.

Statistic este de observat echilibrarea proporțiilor membrilor în cadrul profesiei. Astfel, dacă la începutul acesteia era apanajul exclusiv al bărbaților această profesie, iată că în prezent procentul doamnelor și al domnișoarelor care performează ca executor judecătoresc este de aprox. 20%. Așa s-a reușit implementarea și este trendul. Accesul în profesie, sigur, este deschis, sub rigorile unui examen care am avut ocazia să constat că a fost destul de dur, mai zilele trecute.

Profesia a fost liberalizată prin Legea nr. 188/2000, fiind definită ca o profesie independentă, executorul judecătoresc desfășurându-și activitatea fără a fi subordonat ierarhic altei instituții, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 188/2000, ale statutului profesiei, ale regulamentului de aplicare a Legii nr. 188/2000, precum și ale Codului de procedură civilă și a altor legi aplicabile în materie. Prin Legea nr. 188/2000 statul a delegat executorilor judecătorești una din prerogativele sale, aceștia fiind învestiți să îndeplinească un serviciu de interes public, realizând acte de autoritate publică, fapt care conferă, cu atât mai mult, o importanță majoră acestei profesii, implicând, totodată, și o mare responsabilitate. Garantarea unui act de justiție eficient depinde deopotrivă de calitatea și integritatea resurselor umane și financiare afectate. Problemele de profesionalism și integritate cu care se confruntă profesiile liberale și cele în legătură imediată cu instanțele judecătorești sunt de natură a afecta justiția, din perspectiva dimensiunii sale de serviciu public. Și iată, în acest sens se înscrie în contextul aprecierilor anterioare.

Ca și în cazul altor profesii liberale, este imperios necesar ca profesia executorilor judecătorești să fie în pas cu normele europene și cu evoluția de zi cu zi a societății, ceea ce a condus la elaborarea unui proiect de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 – este un lucru în esență, se așteaptă să fie, practic, o nouă lege, nu numai o modificare a reglementărilor anterioare. Acest proiect este parte a obiectivului strategic privind optimizarea cadrului legislativ și instituțional, privind organizarea și exercitarea profesiilor juridice organizate în mod autonom, obiectiv cuprins în Planul pentru acțiuni pentru implementarea strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020, aprobat prin H.G. nr. 282/2016. În practica executorilor judecătorești au apărut o serie de disfuncționalități care nu pot fi remediate decât printr-o reformare a sistemului. Complexitatea reglementărilor în acest domeniu, importanța exercitării în condiții bine reglementate a profesiei, precum și necesitatea reformării unor instituții din Legea 188/2000 și a introducerii altora noi au condus la necesitatea promovării acestui proiect de lege privind executorii judecătorești. Proiectul de lege se înscrie în demersul asumat de Ministerul Justiției privind modernizarea statutului profesiilor juridice și conexe sistemului judiciar, urmărind consolidarea statutului acestora și creșterea profesionalismului tuturor categoriilor de personal angajate în sistemul de drept.

Indiferent de forma și condițiile în care își vor desfășura activitatea executorii judecătorești, un lucru rămâne, totuși, neschimbat, și anume că întreaga lor activitate este guvernată de expresia „fiat justitia, pereat mundus”. Vă asigur că UNEJ depune toate diligențele pentru a fi un bun partener în cadrul sistemului general de aplicare a legii. Iar în final îmi exprim speranța că între profesiile liberale angrenate în sistemul de justiție va fi o colaborare din ce în ce mai bună, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. Și spun acest lucru pentru că, în vederea executării silite a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii este nevoie să fie creat un cadru legal care să permită o realizare cât mai rapidă a drepturilor creditorilor pe întreg teritoriul Uniunii Europene. În prezent vorbim de creditori, sigur, care au naționalitate străină; vorbim de titluri executorii europene; vorbim de debitori români – și aceasta în cadrul acelorași dosare de executare române –, dar care dețin bunuri urmăribile și dobândesc venituri urmăribile în afara teritoriului țării noastre. Așa încât, cred că este necesară o legislație care să reglementeze și care să ne ajute – pe noi și justiția în general – și din acest punct de vedere.

Nu în ultimul rând, vă mulțumesc, dle președinte, pentru ocazia de a expune aceste aspecte despre evoluția și perspectivele profesiilor liberale din punctul de vedere al executorilor judecătorești și vă rog să-mi permiteți să transmit tuturor felicitări cu ocazia Zilei Justiției și din partea președintelui UNEJ, dl Marius Iacob Morari, care din păcate nu a putut fi prezent astăzi, alături de dumneavoastră. Vă mulțumesc.