Considerații privind răspunderea penală a societății comerciale în legislația statelor europene

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Cu privire la mecanismele de atribuire a răspunderii administrative în funcție de cele patru teorii mai sus-menționate, se constată prevalența a două dintre acestea, respectiv teoria răspunderii indirecte și cea a modelului de identificare. La nivelul Uniunii Europene, treisprezece state aplică persoanei juridice răspunderea administrativă pentru infracțiuni ca urmare a anumitor fapte comise de angajații lor. Din paisprezece țări unde nu se aplică răspunderea indirectă, în șapte dintre acestea nu este reglementat mecanismul răspunderii administrative.^[12]

Tot un număr de treisprezece state membre aplică răspunderea administrativă a persoanei juridice pentru faptele săvârșite de persoanele cu funcții de răspundere înaltă sau care dețin atribuții de reprezentare. Din cele paisprezece țări unde nu operează modelul de identificare în opt dintre acestea mecanismul răspunderii administrative nu este prevăzut de legislația națională.^[13]

În ceea ce privește desfășurarea unei anchete penale în paralel, situația este similară celei pentru răspunderea penală. Astfel, într-un număr mare de state membre anchetarea persoanei juridice^[14] nu o exclude pe cea a persoanei fizice în cauză iar într-un număr și mai mare de țări, anchetarea persoanei fizice^[15] o exclude rareori pe cea a persoanei juridice.

Situația se schimbă în cazul răspunderii concurente în sensul că în jumătate din statele membre sancțiunile se aplică atât persoanei fizice cât și celei juridice în timp ce în Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Grecia, Lituania și România numai persoana juridică va suporta pedeapsa.

Un aspect important îl reprezintă infracțiunile ce atrag răspunderea penală a persoanei juridice. Statele membre care au instituit răspunderea persoanei juridice – fie penală, fie administrativă – nu împărtășesc aceeași viziune cu privire la infracțiunile ce pot fi săvârșite de o persoană juridică. Unele state au optat pentru extinderea răspunderii penale a persoanei juridice cu privire la toate infracțiunile prevăzute de Codul penal în timp ce altele au adoptat dispoziții legale ce limitează răspunderea penală a persoanei juridice la anumite infracțiuni.

Cu privire la răspunderea administrativă, situația este următoarea: Belgia, Estonia, Lituania și Malta sunt singurele țări care prezintă o abordare în paralel a celor două tipuri de răspundere; în statele membre care au introdus răspunderea penală a persoanei juridice pentru toate infracțiunile, aceasta este completată cu o abordare pe categorii care identifică familiile de infracțiuni pentru care se introduce răspunderea administrativă (de exemplu, Cipru, Luxemburg și România), iar în țările care au introdus răspunderea penală a persoanei juridice pentru toate infracțiunile, aceasta este completată cu o abordare care identifică fiecare infracțiune pentru care se introduce răspunderea administrativă cum era cazul Regatului Unit pe când era încă membru al Uniunii.

Instituția răspunderii persoanei juridice cuprinde un element la fel de important ca și cele menționate anterior și se referă la sancțiunile care pot fi impuse. Se poate constata că, în această privință, un sfert din statele membre au un regim juridic în materia sancțiunilor ce se aplică tuturor persoanelor. Celelalte state au optat fie pentru sancțiuni impuse în funcție de cazul fiecărei persoane juridice, fie a creat tipuri anumite de sancțiuni care vizează persoanele juridice. În prima categorie de state s-a creat un mecanism elaborat de conversie care să facă posibilă aplicarea anumitor sancțiuni care, de regulă, nu pot fi impuse persoanelor juridice. De exemplu, pentru a converti o pedeapsă privativă de libertate într-o sancțiune financiară, sistemul de drept penal din Belgia a introdus un mecanism care mai întâi transformă perioada privativă de libertate în luni și, ulterior, înmulțește numărul de luni cu un coeficient pentru a stabili cuantumul sancțiunii financiare.^[16] Un mecanism asemănător operează și în Luxemburg, stat care a introdus răspunderea penală a societății comerciale în anul 2010.

De asemenea, se poate observa că arsenalul de sancțiuni este mai extins și variat cu privire la răspunderea penală a persoanei juridice față de cea administrativă, cu mențiunea că și în cazul statelor membre unde operează ambele forme de răspundere, există o varietate a sancțiunilor aplicabile.

Totodată, între infracțiunea comisă și sancțiunea aplicabilă există o strânsă legătură determinată de două aspecte. În primul rând, caracterul sever al unor sancțiuni este rezultatul săvârșirii unei infracțiuni grave, iar, în al doilea rând, sancțiunea are legătură cu unul din elementele constitutive ale infracțiunii sau cu un anumit concurs de infracțiuni. De exemplu, în Spania, Letonia^[17] sau Belgia, desființarea societății comerciale se impune atunci când aceasta a fost constituită cu scopul de a săvârși infracțiuni, sau, interdicția de a desfășura activități comerciale ca urmare a efectuării unor operațiuni comerciale ilicite.

Ținând cont de cele patru aspecte ale răspunderii penale a persoanei juridice putem susține că, la nivelul Uniunii Europene, este recomandabil ca aceasta, în cazul statelor care nu au introdus un mecanism general de răspundere, să se asigure, fără a impune, că există măcar o formă operațională de răspundere și să reglementeze în mod consecvent răspunderea persoanelor juridice pentru infracțiunile care fac obiectul armonizării legislației la nivel european, precum și să aibă în vedere includerea mai multor sancțiuni obligatorii și sugestive în instrumentele sale de armonizare.

De asemenea, promovarea unei politici cuprinzătoare și consistente în materia răspunderii penale a persoanei juridice necesită instrumente eficiente și complementare pentru o aplicare uniformă și coerentă a legislației, dar și o bună colaborare și comunicare a autorităților competente atât la nivelul Uniunii Europene, cât și a statelor membre. 

În acest sens, urmând exemplul Statelor Unite se poate observa o activitate crescândă a legiuitorilor din Europa cu privire la infracțiunile economice. Se constată astfel o evoluție simultană a legilor penale în mai multe state mai ales în domeniul dreptului comercial.

În Germania s-a redactat un proiect de lege ce vizează introducerea răspunderii penale a societății comerciale și se mai are în vedere revizuirea dispozițiilor existente cu privire la sancționarea corporațiilor îmbunătățirea certitudinii juridice în ceea ce privește obligațiile de conformare ale companiilor și crearea unui cadru juridic precis pentru investigațiile interne. Totodată, s-au adoptat acte normative cu impact semnificativ asupra investigațiilor și a riscului de aplicare a legii, precum Legea obligației de diligență la nivelul lanțului de aprovizionare^[18] sau legea dedicată infracțiunii de spălare a banilor.^[19]

Franța intenționează să modifice regimul penal cu privire la societățile comerciale, în special faptele de corupție. În acest sens, există proiectul de lege Gauvain^[20], o decizie a Curții Supreme care a supus răspunderii penale o societate comercială pentru infracțiunea de dare de mită unui funcționar public străin, săvârșită de trei dintre angajații săi și modificările efectuate de Agenția Franceză Anticorupție a ghidului său orientativ, cu obiectivul de a ajuta societățile comerciale să detecteze și să prevină faptele de corupție, prin clarificarea unor aspecte și formalizarea unor proceduri ale Agenției prin care companiile să abordeze riscul de corupție.^[21]

Un alt proiect de lege vizează acordurile judiciare de interes public și se dorește extinderea domeniului de aplicare a acestora și asupra actelor de favorizare precum și prelungirea duratei de monitorizare a unui program de conformare la un maximum de cinci ani. Trebuie avută în vedere și decizia^[22] secției penale a instanței supreme care a statuat transferul răspunderii penale, în cazul unei fuziuni prin absorbție, a unei societăți absorbite către societatea absorbantă.

Italia este un alt stat unde se dorește modificarea legislației cu privire la răspunderea cvasi-penală a societăților comerciale și, anume, regimul de prescripție și limitarea domeniului de aplicare a infracțiunilor care atrag răspunderea penală însă aceste intenții nu s-au concretizat în proiecte de lege. Precizăm că Italia a legiferat răspunderea penală a societății comerciale în anul 2001 când a reglementat o răspundere cavsi-penală a companiilor pentru săvârșirea anumitor infracțiuni de către directorii/reprezentanții/angajații/agenții săi în interesul sau beneficiul societății comerciale în contextul absenței sau a implementării ineficiente a unui program de conformare adecvat. Referitor la acesta din urmă, în iunie 2021, Asociația Italiană a Întreprinderilor sau Confindustria a publicat un set revizuit de indicații cu privire la alcătuirea unui program de conformare eficient și adecvat care să ajute companiile să pună la punct o apărare conformă în caz de urmărire penală.

Guvernul Regatului Unit are în vedere continuarea reformelor în materia răspunderii penale a societăților comerciale în special o facilitare a impunerii răspunderii în cazul infracțiunilor economico-financiare. În prezent, datorită testelor legale aplicabile este semnificativ mai ușor pentru autoritățile competente a urmări penal o companie pentru dare de mită sau înlesnirea faptelor de evaziune fiscală față de alte infracțiuni, cum ar fi înșelăciunea sau spălarea banilor. Totuși, la sfârșitul anului 2021, jurisprudența britanică a înregistrat o premieră prin actele de urmărire penală ce au condus la pronunțarea primei sentințe de condamnare penală a unei bănci în temeiul dispozițiilor Regulamentului privind spălarea banilor din 2007.^[23]

Este vorba despre NatWest care a fost pedepsită cu o amendă în cuantum de 264 milioane lire sterline, după ce și-a recunoscut vinovăția pentru nesupravegherea corespunzătoare a contului unui client. O altă noutate o reprezintă infracțiunile prevăzute de Legea privind fondurile de pensii^[24] intrată în vigoare la data de 1 octombrie 2021 și care va afecta societățile comerciale și grupurile aflate în dificultate financiară ce cotizează la fondurile de pensii cu beneficii determinate din Regatul Unit.

Se poate observa că la nivelul statelor membre cele mai multe se îndreaptă spre o răspundere penală tot mai strictă a persoanei juridice cu excepția Italiei care optează pentru o dimensiune mai indulgentă deocamdată numai la nivel declarativ. După foarte mulți ani de pregătire Parchetul European devine funcțional la data de 1 iunie 2021 și reprezintă o premieră mondială fiind un organism independent al Uniunii Europene responsabil de investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene inclusiv înșelăciunea, fapte de corupție, spălarea banilor și infracțiuni fiscale transfrontaliere grave. Acesta a înregistrat deja peste 1.700 de plângeri penale înaintate atât de state membre ale Uniunii Europene, cât și de persoane private și a deschis 300 de anchete cu un prejudiciu estimat la aproape 4,5 miliarde de euro pentru bugetul Uniunii.

Preocupările Comisiei Europene cu privire la mediul înconjurător se manifestă prin adoptarea la sfârșitul anului 2021 a propunerii unei Directive de protecție a mediului prin intermediul normelor de drept penal, act normativ ce definește infracțiuni noi de mediu, stabilește un nivel minim al sancțiunilor și urmărește să consolideze eficacitatea cooperării în materie de aplicare a legii.

O prioritate continuă a Comisiei este combaterea spălării banilor, dar și a activităților de finanțare a actelor de terorism. În acest sens, s-a publicat un pachet legislativ care, printre altele, instituie un cadru de reglementare unic și prevede crearea unei autorități noi de supraveghere în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, la nivelul Uniunii Europene.

Concluzii:

Toate aceste tendințe și măsuri converg spre o armonizare a legislațiilor naționale cu cea europeană prin implementarea unor sisteme și instrumente eficiente și adecvate noilor realități, care să asigure o transpunere corectă și respectarea normelor de drept în spațiul european. 

Bibliografie:

1. Gert Vermeulen, Wendy De Bondt, Charlotte Ryckman, Liability of legal persons for offences in the EU, Antwerpen, Apeldoorn, Portland, Maklu, 2012.

2. Van Den Wyngaert, Dreptul penal și dreptul procesual penal. Teorie generală, Antwerpen/Apeldoorn, Maklu, 2011.

3. ECtHR, 21 Februarie 1984, Nr. 8544/79, Öztürk c. Germany.

4. Adam S., Blaise N., Colette-Basecqz, N., „Conclusions” în La responsibilité pénale des personnes morales en Europe/Corporate criminal liability in Europe, Brussels, La Charte, 2008.

5. Fisse și J. Braithwaite, Corporations, Crime and Accountability, Cambridge, Cambridge University Press, 1993.

6. Walsh și A. Pyrich, „Corporate Compliance Programs as a Defense to Criminal Liability: Can a Corporation Save its Soul?”, 47 Rutgers L. Rev. 605, 1995, 625.

7. Curtea Supremă, Secția penală, dec. nr.18-86.955/25 noiembrie 2020.