Suspendrea din funcţie pe durata participării la grevă, iar imediat ulterior, la reluarea activităţii profesionale, reîncadrarea pe posturile deţinute anterior suspendării. Stabilirea întinderii prejudiciului reprezentând venituri de natură salarială acordate în mod necuvenit angajaţilor

21 mai 2024
Vizualizari: 114
  • Legea nr. 153/2017: art. 27 alin. (1)
  • Legea nr. 153/2017: art. 38 alin. (2)
  • Legea nr. 153/2017: art. 39 alin. (2)
  • NCPC: art. 425 alin. (1) lit. b)
  • NCPC: art. 488 alin. (1) pct. 6
  • NCPC: art. 496 alin. (1)

Prin cererea formulată, reclamantul Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat in România in perioada 1945-1989 a formulat în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României contestație împotriva încheierii nr. 13/12.09.2018 emise în urma examinării contestației nr. 18/5504/30.07.2018 formulate împotriva Deciziei nr. 4/18.07.2018 – constatarea 1 măsura II pct. l emisă de către echipa de auditori externi de la Departamentul VIII, Direcția 2 din cadrul Curții de Conturi.

(I.C.C.J., SCAF, decizia nr. 2184 din 8 aprilie 2022)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenți a apărărilor expuse în întâmpinare intimatei, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate.

Cu toate că au fost formulate motive de recurs distincte, Înalta Curte le va analiza și răspunde prin considerente comune.

În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. („când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei”).

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii „se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților”.

Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată.

Motivul de recurs analizat nu are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept folosite de reclamanți în cererile de chemare în judecată, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune.

Cu alte cuvinte, chiar dacă în motivarea hotărârii judecătorești nu se regăsesc literal toate susținerile invocate de partea reclamantă, sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat.

În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. „când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material”.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că o echipă de auditori publici externi ai Curții de Conturi – Departamentul VIII a desfășurat în perioada 2 aprilie – 28 iunie 2018, misiunea de audit financiar asupra contului de execuție și a bilanțului contabil pentru anul 2017 la Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989, ocazie cu care au fost constatate unele abateri de la legalitate și regularitate, care au fost consemnate în procesul-verbal de constatare, înregistrat sub nr. x/4855/28 iunie 2018 la entitatea verificată și sub nr. VIII/40393/28 iunie 2018 la Curtea de Conturi a României.

Astfel, a fost emisă Decizia nr. 4/18 iulie 2018 de Curtea de Conturi prin Departamentul VIII, prin care au fost dispuse în sarcina conducătorului entității verificate mai multe măsuri.

Măsura dispusă la punctul II.1 din dispozitivul acesteia, corelativ cu abaterea descrisă la punctul 1 din partea constatativă a aceleiași decizii, a fost contestată.

Cu privire la abaterea descrisă la punctul 1, s-au reținut următoarele:

Încadrarea la începutul anului 2017, prin ordine ale conducătorului instituției verificate, ale personalului contractual și ale funcționarilor publici din cadrul acesteia, fără a se înregistra modificări ale cuantumului veniturilor salariale în raport cu cele stabilite pentru luna decembrie 2016, în condițiile în care prin Ordinul 1/04 ianuarie 2017 a fost aprobat statul de funcții ale acesteia, în limita unui număr de 40 de posturi, valabil începând cu data de 01 ianuarie 2017, conform organigramei aprobate prin H.G. nr. 639/2016 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 563/2014 privind organizarea și funcționarea acestei instituții publice.

În luna iulie 2017, a fost declanșat un conflict de muncă la nivelul entității verificate, care nu a fost soluționat și care a generat o grevă, desfășurată pe parcursul a două zile, în perioada 27 iulie 2017 – 28 iulie 2017, la care au participat 15 angajați (11 angajați în baza unor contracte individuale de muncă și 4 funcționari publici).

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Persoanele participante la grevă au fost suspendate din funcție pe durata participării la grevă, iar imediat ulterior, la reluarea activității profesionale, aceștia au fost reîncadrați pe posturile deținute anterior suspendării, însă, totodată, s-a procedat la majorarea nivelului veniturilor salariale ale personalului care participase la grevă, în contextul în care ordinele de încadrare/numire au fost emise în temeiul prevederilor art. 27 alin. (1) coroborat cu dispozițiile art. 39 alin. (1) și (2) din Legea cadru nr. 153/20017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Pentru înlăturarea acestei abateri de la legalitate și regularitate de natură financiar-contabilă, a fost dispusă măsura:

„Stabilirea întinderii prejudiciului reprezentând venituri de natură salarială acordate în mod necuvenit angajaților, respectiv actualizarea sumei de 67.104 RON până la dat recalculării, potrivit legii, a salariului de bază și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiază personalul; dispunerea măsurilor de recuperare și virare la bugetul de stat a acestor sume. Termen de realizare: 30.09.2018”.

Contestația formulată împotriva acestei decizii a fost respinsă prin încheierea nr. 13/12 septembrie 2018, pronunțată de Comisia de soluționare a contestațiilor, constituită la nivelul Curții de Conturi a României, încheiere care a fost menținută de instanța de fond.

Înalta Curte împărtășește soluția instanței de fond pentru considerentele în continuare arătate.

Se susține, în esență, că reîncadrările în discuție au avut drept scop uniformizarea salariului angajaților instituției, în sensul eliminării diferențelor salariale între angajații numiți/încadrați în funcții de același fel, cu același grad sau treaptă profesională și cu același spor de vechime și invocă în sprijinul susținerilor sale prevederile art. 39 alin. (2) din Legea nr. 153/2017.

Înalta Curte constată că temeinic și legal s-a reținut că invocarea textului de lege menționat anterior nu are nicio relevanță în contextul abaterii de la legalitate și regularitate, consemnată în actul de procesul-verbal de constatare, încheiat de echipa de auditori publici externi, iar abordarea neconformă a prevederilor legale incidente a generat o creștere nejustificată a veniturilor salariale ale angajați în cauză, fiind afectate în mod direct fondurile publice ale instituției verificate, puse la dispoziția sa de la bugetul de stat.

Chiar în cuprinsul Legii nr. 153/2017 se prevede neechivoc că art. 39 are o aplicare tranzitorie, având în vedere intenția reală a legiuitorului de a uniformiza salariul în cadrul entității verificate, adică de a elimina diferențele salariale între angajații numiți/încadrați în funcții de același tel, cu același grad sau treaptă profesională și cu același spor de vechime.

La data reluării activității personalului care a participat la grevă, Secretariatul de Stat a recunoscut existența funcțiilor similare, aflate în plată, încadrând angajații pe funcțiile deținute anterior și acordându-le drepturile salariale în conformitate cu statul de funcții, precum și statul de personal, valabil începând cu data de 01 iulie 2017, conform prevederilor art. 39 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, însă, ulterior, la data de 29 august 2017, entitatea verificată a aprobat statul de funcții și statul de personal care era valabil începând cu data de 01 august 2017, și care, analizat comparativ cu statul de funcții valabil de la data de 01 iulie 2017, a rezultat că a fost menținut statul de funcții valabil anterior, respectiv cel în vigoare din data de 1 iulie 2017, precum și faptul că a fost modificat statul de personal în sensul creșterii (majorării) salariului de bază pentru persoanele participante la greva din perioada 27 iulie 2017-28 iulie 2017, față de perioada 01 iulie 2017-26 iulie 2017 din cadrul aceleiași luni.

Folosirea în preambulul ordinelor emise de conducătorul entității verificate a conjuncției „și”, care este diferită de textul legii, este de natură să indice obligativitatea aplicării concomitente a clor două alineate ale art. 39 (alin. (1) și alin. (2), contrar intenției reale a legiuitorului, care utilizează conjuncția „sau”, astfel că acesta a avut în vedere realizarea unui raport de coordonare disjunctivă și restrictivă între cele două alineate ale art. 39 din legea cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice.

Prin urmare, până la data de 31 iulie 2017, entitatea verificată a recunoscut funcțiile similare de salarizare și nivelul corect, prevăzut de lege, iar ulterior, drepturile salariale nu au mai fost recunoscute, ignorând, totodată, și prevederile legale referitoare la menținerea în plată a salariului acordat pentru luna iunie 2017, până la data de 31 decembrie 2017, conform prevederilor art. 38 alin. (2) din legea cadru.

Nerecunoașterea funcțiilor similar în plată existente a condus la aplicarea de către entitatea verificată a alin. (2) al art. 39 din Legea nr. 153/2017 și, în consecință, la elaborarea unui nou stat de personal cu majorarea nivelului de salarizare, aprobat prin Ordinul nr. 246/29 august 2017, aspect ce încalcă atât prevederile alin. (1) al art. 27, coroborate cu cele ale alin. (1) din art. 39 din Legea nr. 153/2017.

Înalta Curte constată că în mod corect s-a apreciat că sunt neîntemeiate și nu pot fi primite susținerile entității verificate, referitoare la neafectarea bugetului de stat de către majorările salariale survenite ca urmare a suspendării raporturilor de muncă/de serviciu și reîncadrării, în condițiile în care partea adversă s-ar fi încadrat cu limitele cheltuielilor de personal în limitele de credite bugetare, aprobate pentru anul 2017.

Potrivit dispozițiilor Legii cadru nr. 153/2017, gestionarea sistemului de salarizare din instituțiile publice se asigură de fiecare ordonator de credite, care are obligația de a stabili salariile de bază în condițiile legii, astfel încât să se încadreze în limitele aprobate cu această destinație în bugetul propriu.

Înalta Curte apreciază că instanța de fond temeinic și legal a constatat că în mod corect s-a reținut în cuprinsul deciziei contestate că în cauză nu erau incidente dispozițiile art. 39 alin. (2) din Legea nr. 153/2017.

Prin funcție similară în plată, legiuitorul a avut în vedere existența în cadrul organigramei instituției în care se realizează încadrarea, a unei funcții similare, iar nu existența unei funcții similare efectiv ocupate, cum susține, în mod eronat recurenta.

În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Astfel fiind, instanța de control judiciar constată că instanța de fond în mod corect a reținut că măsurile dispuse în cauză sunt legale și temeinice, respingând argumentat acțiunea.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurenților sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

6. Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate.

Sursa informației: www.scj.ro.

Suspendrea din funcție pe durata participării la grevă, iar imediat ulterior, la reluarea activității profesionale, reîncadrarea pe posturile deținute anterior suspendării. Stabilirea întinderii prejudiciului reprezentând venituri de natură salarială acordate în mod necuvenit angajaților was last modified: mai 21st, 2024 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.