Considerații privind competența instanțelor și parchetelor militare în raport de calitatea de militar

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

– nr. 1/2021, la rubrica „Dosar: Competența de efectuare a urmăririi penale de către procurorul militar sau de către procurorul civil în cazurile în care s-a dispus reunirea unui dosar în care autorul infracțiunii este militar”: „Reunirea cauzelor în cursul urmăririi penale. Competența de instrumentare a cauzei reunite în baza art. 43 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură penală, în care este implicat și un militar”, autor Oana Chichernea; „Punct de vedere cu privire la competența de efectuare a urmăririi penale de către procurorul civil sau de către cel militar, în situația în care sunt reunite și cauze în care sunt implicați militari”, autor Justina Condoiu; „Opinie cu privire la dezlegarea unei controverse din domeniul procedurii penale, în materia competenței de efectuare a urmăririi penale de către procurorul militar sau de către procurorul civil în cauze reunite în care sunt implicați și militari”, autor Adrian Dicu-Brătescu, disponibile la adresa http://revistaprolege.ro/revista-pro-lege-nr-1-2021/, consultată la 20 februarie 2021;

– nr. 2/2021 – „Despre competența instanței civile de a soluționa o cauză privind făptuitori civili și militari, în situația condamnării civilului după procedura prescurtată a recunoașterii învinuirii, anterior pronunțării soluției față de militar după procedura de drept comun”, autor Grigore-Florin Popescu, disponibil la adresa http://revistaprolege.ro/revista-pro-lege-nr-2-2021/, consultat la 1 iunie 2021;

– nr. 4/2018 – „Organizarea și competența parchetelor militare în sistemul juridic românesc actual”, autor Radu Cazacu, disponibil la adresa http://revistaprolege.ro/organizarea-si-competenta-parchetelor-militare-in-sistemul-juridic-romanesc-actual/, consultată la 2 februarie 2019.

Acest articol are rolul de a analiza situația competenței în cazul săvârșirii unor infracțiuni de către persoane care aparent au calitatea de militari, pornind de la unele constatări ale autorului din practica judiciară.

III. Persoanele care au calitatea de militar în legislația noastră

Actele normative care definesc calitatea de militar sunt:

1. Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare^[6]; potrivit art. 3 alin. (3) din acest act normativ, serviciul militar activ se îndeplinește în calitate de:

– militar profesionist,

– militar în termen,

– elev sau student la instituțiile de învățământ din sistemul de apărare și securitate națională, cu excepția elevilor liceelor și colegiilor militare, soldat sau gradat voluntar.

2. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare^[7] vine să detalieze calitatea de militar a persoanelor care au calitatea de militar profesionist.

Prin cadre militare, în sensul legii, se înțelege cetățenii români cărora li s-a acordat grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în condițiile prevăzute de lege (art. 1).

Potrivit gradelor pe care le au, cadrele militare sunt constituite în corpul subofițerilor, corpul maiștrilor militari și corpul ofițerilor.

Gradele cadrelor militare, în ordinea lor ierarhică, sunt:

1. Subofițeri:

a) sergent major;

b) plutonier;

c) plutonier major;

d) plutonier adjutant;

e) plutonier adjutant șef.

2. Maiștri militari:

a) maistru militar clasa a IV-a;

b) maistru militar clasa a III-a;

c) maistru militar clasa a II-a;

d) maistru militar clasa a I;

e) maistru militar principal.

3. Ofițeri:

a) ofițeri cu grade inferioare:

– sublocotenent, respectiv aspirant pentru cei din marina militară;

– locotenent;

– căpitan;

b) ofițeri cu grade superioare:

– maior, respectiv locotenent-comandor pentru cei din aviația și marina militară;

– locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor pentru cei din aviația și marina militară;

– colonel, respectiv comandor pentru cei din aviația și marina militară;

c) generali și amirali, prevăzuți la alin. 2¹ paragraful B lit. c).

În Ministerul Apărării Naționale, gradele cadrelor militare, în ordinea lor ierarhică, sunt:

1. Subofițeri:

a) sergent;

b) sergent-major;

c) plutonier;

d) plutonier-major;

e) plutonier adjutant;

f) plutonier adjutant principal;

A¹. Maiștri militari:

a) maistru militar clasa a V-a;

b) maistru militar clasa a IV-a;

c) maistru militar clasa a III-a;

d) maistru militar clasa a II-a;

e) maistru militar clasa I;

f) maistru militar principal;

Ofițeri:

a) ofițeri cu grade inferioare:

– sublocotenent, respectiv aspirant, pentru cei din arma marină;

– locotenent;

– căpitan;

b) ofițeri cu grade superioare:

– maior, respectiv locotenent-comandor, pentru cei din arma aviație și arma marină;

– locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor, pentru cei din arma aviație și arma marină;

– colonel, respectiv comandor, pentru cei din arma aviație și arma marină;

c) generali și amirali:

– general de brigadă – cu o stea, respectiv general de flotilă aeriană – cu o stea, pentru cei din arma aviație și contraamiral de flotilă – cu o stea, pentru cei din arma marină;

– general-maior – cu două stele, respectiv contraamiral – cu două stele, pentru cei din arma marină;

– general-locotenent – cu trei stele, respectiv viceamiral – cu trei stele, pentru cei din arma marină;

– general – cu patru stele, respectiv amiral – cu patru stele, pentru cei din arma marină.

În afara acestor grade, pentru merite militare excepționale, în timp de război, Președintele României poate acorda generalilor/amiralilor – cu patru stele – gradul de mareșal, care este cel mai înalt grad militar (art. 2).

Cadrele militare se pot afla într-una dintre următoarele situații:

a) în activitate, când ocupă o funcție militară. Calitatea de cadru militar în activitate se menține și pe timpul cât acestea sunt eliberate din funcții pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, sunt suspendate din funcții, precum și atunci când sunt puse la dispoziție: în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere; pentru cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului; pe timpul cât sunt în captivitate. Observăm că în acest caz cadrele militare sunt definite de grad și funcție;

b) în rezervă, când nu ocupă o funcție militară, dar întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizați, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate; în acest caz nu au grad de militar activ sau funcție militară, dar au vocație la acestea, fiind practic o categorie specială de foști militari care pot redeveni oricând militari în activitate;

c) în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar (art. 4), situație în care nu mai au vocație la grad și funcție.

Potrivit art. 5 din lege, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate sunt militari profesioniști.

Observăm că cele două acte normative citate operează o distincție între serviciul militar activ și calitatea de militar. Dacă serviciul militar activ îi include pe elevii sau studenții la instituțiile de învățământ din sistemul de apărare și securitate națională (cu excepția elevilor liceelor și colegiilor militare), calitatea de militar activ, care atrage competența instanțelor și parchetelor militare, este mai restrânsă și se referă numai la acei militari care ocupă o funcție militară.

IV. Dobândirea și încetarea calității de militar

IV.1. Dobândirea calității de militar

Calitatea de militar se dobândește și încetează la data prevăzută în dispoziția de chemare în activitate, respectiv a trecerii în rezervă:

– decretul Președintelui României, pentru generali și amirali, la propunerea ministrului apărării naționale;

– ordinul ministrului apărării naționale pentru ceilalți ofițeri;

– ordinul comandanților stabiliți de ministrul apărării naționale, pentru maiștrii militari și subofițeri, conform art. 43 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 80/1995.

În Ministerul Afacerilor Interne, în mod particular, trecerea cadrelor militare în rezervă sau direct în retragere, precum și chemarea din rezervă în activitate a ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor se face în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 45 alin. (2) din aceeași lege, au competența de acordare a gradelor militare, respectiv:

– ministrul afacerilor interne, șeful unității, secretarul de stat/secretarul general care coordonează activitatea structurii în care sunt încadrate cadrele militare,

– inspectorii generali/similari pentru cadrele militare din inspectoratul general/similar și unitățile din subordinea inspectoratului general/similar ai căror conducători nu au calitatea de ordonatori de credite, precum și pentru conducătorii unităților subordonate inspectoratului general/similar și adjuncții/locțiitorii acestora [art. 45 alin. (1) lit. a), b)];

– șefii unităților Ministerului Afacerilor Interne care au calitatea de ordonatori de credite, pentru cadrele militare din subordine, altele decât cele prevăzute la lit. a) și b) [art. 45 alin. (1) lit. c)].

Potrivit art. 1 din ordinul nr. M.217/2019 din 22 noiembrie 2019 al Ministerului Apărării Naționale pentru aprobarea condițiilor și criteriilor de recrutare, precum și a instrucțiunilor privind organizarea și funcționarea sistemului de recrutare, selecție și formare profesională inițială a candidaților la profesia militară^[8] în structurile Ministerului Apărării Naționale, dobândirea calității de cadru militar, respectiv de soldat/gradat profesionist în activitate, se realizează prin:

a) acordarea gradului militar de ofițer, respectiv maistru militar sau subofițer, în activitate, absolvenților studiilor universitare militare de licență, respectiv ai studiilor postliceale militare pentru formarea maiștrilor militari și a subofițerilor;

b) acordarea gradului militar de ofițer în activitate absolvenților studiilor universitare militare organizate în alte state sau în instituții civile de învățământ universitar acreditate din România, trimiși la studii de către Ministerul Apărării Naționale;

c) acordarea gradului militar de ofițer absolvenților anului IV, înmatriculați la programele de studii universitare militare cu durata mai mare de 4 ani;

d) chemarea în activitate și, după caz, acordarea gradului militar absolvenților cursurilor de formare a ofițerilor/maiștrilor militari/subofițerilor în activitate, care se organizează numai pentru armele, serviciile și specialitățile militare pentru care rețeaua de învățământ a Ministerului Apărării Naționale nu are posibilități de formare;

e) chemarea/rechemarea în activitate și, după caz, acordarea gradului militar candidaților câștigători ai concursurilor de ocupare a posturilor militare de execuție vacante, în condiții stabilite prin ordin distinct al ministrului apărării naționale;

f) începerea modulului perfecționării instruirii de specialitate prevăzut de lege.

Soldații și gradații profesioniști al căror statut este reglementat de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști^[9] dobândesc calitatea de militar la data prevăzută în contractul de angajare.

De asemenea, conform art. 1 alin. (2) din Legea nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari, republicată^[10], la instituirea stării de urgență sau a stării de asediu, precum și la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, contractele rezerviștilor voluntari se suspendă, iar aceștia sunt concentrați/mobilizați, în condițiile legii, și sunt încadrați în aceleași funcții, devenind practic militari în activitate.

IV.2. Încetarea calității de militar

Potrivit art. 85 din Legea nr. 80/1995, pierderea și încetarea calității de militar se realizează prin trecere în rezervă sau retragere.

Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, după caz, în următoarele situații:

a) la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă;

a¹) la împlinirea vârstei care conferă dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare, în condițiile legii;

b) sunt clasați „inapt pentru serviciul militar” de către comisiile de expertiză medico-militară, cu excepția situației în care a intervenit menținerea în activitate în condițiile art. 21 alin. 4;

c) sunt clasați „apt limitat” de către comisiile de expertiză medico-militară, cu excepția situației în care a intervenit menținerea în activitate în condițiile art. 21 alin. 4;

d) au împlinit limita de vârstă în grad;

e) când, în urma reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, nu sunt posibilități pentru a fi încadrați în alte funcții sau unități, precum și pentru alte motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naționale;

e¹) la expirarea termenului prevăzut în contractul încheiat în condițiile art. 41¹, dacă una dintre părți nu este de acord cu reînnoirea acestuia;

f) pentru a fi numiți într-o funcție publică, civilă, cu mențiunea de a fi trecuți în rezervă;

g) la cerere, pentru motive bine întemeiate;

h) prin demisie;

i) când manifestă dezinteres în îndeplinirea atribuțiilor și sarcinilor de serviciu sau în perfecționarea pregătirii lor militare și de specialitate;

i¹) când nu promovează baremele de pregătire fizică, în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției;

j) când comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziții legale;

k) când, pentru o infracțiune săvârșită din culpă, li s-a aplicat prin hotărâre judecătorească suspendarea executării pedepsei sub supraveghere ori a amenzii, precum și în cazurile când au beneficiat de amnistie sau grațiere înainte de începerea executării pedepsei;

l) când încalcă prevederile art. 4 lit. a) referitoare la deținerea cetățeniei române și a domiciliului în țară;

m) în cazul neavizării în vederea acordării autorizației de acces la informații clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori în cazul în care aceste documente nu sunt revalidate, din motive imputabile cadrului militar în condițiile legii;

n) după punerea la dispoziție, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informații clasificate, atunci când nu se identifică o funcție corespunzătoare gradului deținut cu o prevedere a nivelului de acces la informații clasificate înscrisă în fișa postului, la nivelul acordat după limitare [alin. (1)].

În Ministerul Afacerilor Interne, trecerea în rezervă sau direct în retragere din oficiu, în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. e), m) și n), se dispune după expirarea perioadei de punere la dispoziție, atunci când nu s-a putut realiza numirea într-o funcție corespunzătoare [alin. (2¹)].

Ofițerii în activitate care au împlinit limita de vârstă în grad pentru clasa a III-a în rezervă, prevăzută la art. 86 alin. (4), precum și cadrele militare care au fost clasate medical „inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidență” se trec direct în retragere, prin aplicarea uneia dintre prevederile alin. (1), în raport cu motivele care determină schimbarea situației militare [alin. (5)].

Este de reținut că raportul comandanților privind trecerea în rezervă a cadrelor militare, în condițiile prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. h) – demisie, se înaintează pe cale ierarhică, împreună cu raportul de demisie, celor în a căror competență intră, potrivit art. 43, trecerea în rezervă. Până la comunicarea ordinului de trecere în rezervă, cei în cauză sunt obligați să-și îndeplinească atribuțiile funcțiilor în care sunt încadrați, precum și toate îndatoririle ce le revin, având calitatea de militari [art. 85 alin. (3) din Legea nr. 80/1995].

Soldaților și gradaților profesioniști, potrivit art. 45 din Legea nr. 384/2006, le încetează contractul și sunt trecuți în rezervă sau scoși din evidențele militare, după caz, în următoarele situații:

a) la împlinirea limitei de vârstă în serviciu, stabilită prin ordin al ministrului apărării;

b) la expirarea termenului contractului, în situația în care nu sunt posibilități de reînnoire din cauza reducerii funcțiilor ca urmare a desființării, restructurării sau a dislocării unității;

c) când sunt clasați „inapt pentru serviciul militar” de către comisiile de expertiză medico-militară;

d) când sunt clasați „apt limitat” de comisiile prevăzute la lit. c);

e) pentru motive sau nevoi ale Ministerului Apărării;

f) înainte de termenul de expirare a contractului, cu acordul ambelor părți;

g) la expirarea termenului contractului, în situația în care una dintre părți nu mai optează pentru reînnoirea contractului;

h) când nu mai îndeplinesc criteriile specifice, stabilite prin ordin al ministrului apărării, pentru ocuparea funcției;

i) prin demisie;

j) ca urmare a aplicării sancțiunii disciplinare prevăzute la art. 28 lit. e), când comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziții legale;

k) când sunt condamnați prin hotărâre judecătorească definitivă la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia;

l) abrogată;

m) la data retragerii motivate a avizului de securitate specific clasei sau nivelului de secretizare a informațiilor la care urmează să aibă acces, de către autoritățile competente;

n) în caz de deces;

o) la împlinirea vârstei care conferă dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare, în condițiile legii [alin. (1)].

Soldații și gradații voluntari pot fi trecuți în rezervă sau pot fi scoși din evidențele militare, după caz, în cazul condamnării definitive la pedeapsa închisorii, fără executarea acesteia [alin. (1¹)].

Conform art. 1 alin. (3) din Legea nr. 270/2015, la data desconcentrării sau a declarării demobilizării, rezerviștii voluntari sunt desconcentrați sau demobilizați, iar contractele inițiale în baza cărora au dobândit calitatea de rezervist voluntar se derulează în continuare până la expirarea acestora.

IV.3. Situații când cadrele militare nu pot fi trecute în rezervă

Există unele situații când militarii nu pot pierde calitatea de militar, și anume:

– pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, cadrele militare nu se trec în rezervă în condițiile alin. (1) lit. a) – împlinirea vârstei standard, a¹) – la împlinirea vârstei care conferă dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă cu reducerea limitei, c) – sunt clasați „apt limitat”, d) – au împlinit limita de vârstă în grad, e) – în caz de reorganizare și reducerea unor funcții din statele de organizare, e¹) – expirarea termenului prevăzut în contract, g) – la cerere, h) – demisie, i) – pentru dezinteres în îndeplinirea atribuțiilor și sarcinilor de serviciu sau în perfecționarea pregătirii lor militare și de specialitate, i¹) – nu promovează baremele de pregătire fizică, în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției și j) – când comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziții legale [art. 87 alin. (4)],

– ca urmare a prezentării demisiei pe timpul executării misiunilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 42/2004 privind participarea forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările ulterioare, precum și pe timpul executării altor misiuni în străinătate [art. 85 alin. (6)]^[11],

– cadrele militare în activitate, care nu îndeplinesc condițiile de pensionare, nu pot fi trecute în rezervă pe timpul cât se află în incapacitate temporară de muncă, fiind internate în spitale ori sanatorii, se găsesc în concedii medicale sau în concediu pentru creșterea copilului, iar cadrele militare femei, nici în perioada gravidității, a concediului de risc maternal și a celui de maternitate, acordate potrivit art. 15 [art. 90 alin. (1)].

Aceste dispoziții nu se aplică însă celor care urmează să fie trecuți în rezervă potrivit prevederilor art. 85 alin. (1) lit. g) – la cerere, h) – demisie, în cazurile când au beneficiat de amnistie sau grațiere înainte de începerea executării pedepsei, k) – când, pentru o infracțiune săvârșită din culpă, li s-a aplicat prin hotărâre judecătorească suspendarea executării pedepsei sub supraveghere ori a amenzii, l) – încălcarea prevederilor art. 4 lit. a) referitoare la deținerea cetățeniei române și a domiciliului în țară, m) – neavizarea în vederea acordării autorizației de acces la informații clasificate sau certificatului de securitate, la retragere ori în cazul în care aceste documente nu sunt revalidate, din motive imputabile cadrului militar în condițiile legii, n) după punerea la dispoziție, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informații clasificate, atunci când nu se identifică o funcție corespunzătoare gradului deținut cu o prevedere a nivelului de acces la informații clasificate înscrisă în fișa postului, la nivelul acordat după limitare, art. 87 – condamnarea penală și art. 88 – când consiliile de onoare au stabilit că au încălcat prevederile art. 28 și art. 30 alin. 2 [art. 90 alin. (2)].