Considerații privind competența instanțelor și parchetelor militare în raport de calitatea de militar

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Toate infracțiunile săvârșite de acestea pe perioada când nu sunt trecute în rezervă sunt de competența instanțelor și parchetelor militare, chiar dacă formal aceste persoane îndeplinesc condițiile pentru a trece în rezervă sau retragere. Se ridică problema dacă odată încetate starea de urgență, de asediu, de mobilizare și război, infracțiunile comise de militarii aceștia au legătură cu îndatoririle de serviciu. În ce ne privește, considerăm că, de vreme ce calitatea de militar este dobândită de drept în aceste situații, iar efortul societății este în acest context direct orientat spre efortul de apărare, orice comportament infracțional este de natură a avea legătură cu infracțiunile de serviciu ale militarilor, astfel încât pierderea calității de militar prin demobilizare sau desconcentrare nu afectează competența organelor judiciare militare.

V. Persoane care sunt definite drept militari sau beneficiază de pregătire militară, dar nu au această calitate

Legislația în vigoare a creat mai multe categorii de persoane care nu au calitatea de militar deși sunt cuprinse în unele structuri ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne sau altor structuri militare și – unele din ele – sunt denumite ca fiind militari:

– elevii liceelor militare beneficiază, potrivit articolului 120 alin. (1) lit. m) din Instrucțiunile privind organizarea și funcționarea colegiilor naționale militare din 13.10.2014^[12], de acordarea/înaintarea în grade militare onorifice ce nu le conferă calitatea de militari, context în care infracțiunile săvârșite de aceștia sunt de competența instanțelor și parchetelor civile.

– persoane asimilate militarilor:

1. potrivit art. 25 din Legea nr. 195/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar^[13], preoții militari sunt asimilați corpului ofițerilor, după cum urmează:

a) asimilați gradului de maior: preoții de garnizoană categoria I și preoții asistenți;

b) asimilați gradului de locotenent-colonel: preoții de garnizoană categoria a II-a;

c) asimilați gradului de colonel: preoții de garnizoană categoria a III-a, preoți ai Garnizoanei București, preoți în Secția de asistență religioasă;

d) asimilați gradului de general de brigadă: inspector general și șef al Secției de asistență religioasă.

Nici aceștia nu au calitatea de militari, deși beneficiază de drepturile salariale și de pensie ale personalului militar, iar infracțiunile săvârșite de aceștia sunt de competența instanțelor și parchetelor civile.

2. polițiștii de penitenciare:

– potrivit art. 97¹ din Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare^[14], concursurile de ocupare a posturilor vacante pentru clerul din poliția penitenciară se organizează cu respectarea dispozițiilor legale privind constituirea și organizarea clerului militar;

– conform art. 196 din aceeași lege, polițistul de penitenciare este obligat ca, în termen de 15 zile de la data încetării raportului de serviciu, să se prezinte la centrul militar pe raza căruia domiciliază, pentru a fi luat în evidență ca rezervist, cu gradul militar echivalent gradului profesional avut la încetarea raporturilor de serviciu.

3. polițiștii, elevii sau studenți din instituțiile de învățământ ale Ministerului Administrației și Internelor:

– potrivit art. 12 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului^[15], în programele de pregătire a viitorilor polițiști, elevi sau studenți din instituțiile de învățământ ale Ministerului Administrației și Internelor se prevăd activități specifice pregătirii militare, pentru primul an de studii, fapt ce le asigură, după promovarea acestui an, echivalarea îndeplinirii serviciului militar obligatoriu;

– de asemenea, potrivit art. 30 din Statut, dreptul la pensii și asigurări sociale pentru polițiști se exercită prin sistemul pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale în condițiile prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat^[16];

– potrivit art. 70 din același act normativ, la încetarea raporturilor de serviciu polițistul este obligat ca în termen de 15 zile să se prezinte la centrul militar pe raza căruia domiciliază, pentru a fi luat în evidență ca rezervist cu specialitatea „poliție” și gradul militar echivalent gradului profesional avut la data respectivă în grupa de evidență a Ministerului Administrației și Internelor.

Procedurile descrise de art. 196 din Legea nr. 145/2019 și art. 70 din Legea nr. 360/2002 nu le conferă calitatea de militari, chiar și la pensionare polițiștii dobândind un grad militar în rezervă, care nu atrage competența parchetelor și instanțelor militare.

4. rezerviștii voluntari: conform art. 1 din Legea nr. 270/2015, rezerviștii voluntari reprezintă personalul selecționat pe bază de voluntariat, care consimte, pe bază de contract individual pe durată determinată, denumit în continuare contract, să încadreze funcții în statele de organizare ale structurilor din cadrul Ministerului Apărării Naționale [alin. (1)].

Rezerviștii voluntari sunt cetățeni români, bărbați și femei, cu domiciliul în România, care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru recrutare și selecție și au încheiat contractul prevăzut la alin. (1).

Rezervistul voluntar este încadrat pe funcția prevăzută în contract la semnarea acestuia. Semnarea contractului nu le conferă în opinia noastră calitatea de militar, până la data concentrării sau mobilizării. Acest aspect rezultă din concepția legiuitorului exprimată în art. 5 și 6 privind drepturile acestora, dar mai ales din art. 7 care prevede că pentru servicii excepționale aduse statului și poporului român, pentru acte de eroism săvârșite pe durata îndeplinirii îndatoririlor militare ori pentru merite deosebite în activitate, rezerviștilor voluntari li se pot acorda recompense similare personalului militar în activitate, inclusiv decorații și distincții militare onorifice; art. 8 alin. (1), prevede că pe timpul derulării contractului ca rezerviști voluntari, aceștia sunt înaintați în gradul următor, în raport cu nevoile forțelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute pentru cadrele militare, respectiv pentru soldații și gradații profesioniști în activitate; art. 8 prevede că rezerviștii voluntari pot rămâne membri ai partidelor, formațiunilor sau organizațiilor politice, precum și ai sindicatelor din care fac parte, dar le este interzisă desfășurarea în unitățile militare a oricăror activități cu caracter politic sau de sindicat în interesul acestora, pe timpul participării la instruire sau la misiuni, activități total interzise militarilor activi; art. 15 alin. (2) prevede că pe durata programului de instruire inițială, participanții rezerviști voluntari au aceleași drepturi, facilități și îndatoriri ca și soldații profesioniști în activitate.

VI. Aspecte particulare privind calitatea de militar

VI.1. Calitatea de militar în termen

Este de observat, cu privire la calitatea de militar în termen, că aceasta nu se mai regăsește în mod expres în sfera subiectului activ al infracțiunilor contra capacității de apărare și este necesar a sublinia că această categorie de militari continuă să existe în anumite condiții descrise de lege, iar calitatea de militar în termen este descrisă ca o formă a serviciului militar activ, potrivit art. 3 alin. (3) din Legea nr. 446/2006.

Pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, în condițiile prevăzute la art. 3 alin. (5) din Legea nr. 446/2006 – la declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu, când îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar, așa cum sunt stabilite în art. 7-8 din lege –, centrele militare efectuează, în perioadele stabilite de Statul Major General, recrutarea-încorporarea cetățenilor încorporabili.

Perioada când se efectuează recrutarea-încorporarea se anunță prin mijloacele de informare în masă. Pe baza propunerilor înaintate de centrul militar, prefectul județului sau al municipiului București emite un ordin de asigurare a activităților de recrutare-încorporare, care este obligatoriu pentru autoritățile administrației publice locale, structurile cu atribuții specifice ale Ministerului Administrației și Internelor, direcțiile de sănătate publică județene și ale municipiului București și inspectoratele școlare județene și ale municipiului București (art. 22 din Legea nr. 446/2006).

Potrivit art. 27 alin. (2) din Legea nr. 446/2006, recrutarea-încorporarea reprezintă activitatea executată de centrele militare în vederea luării în evidența militară, selecției și stabilirii aptitudinilor privind îndeplinirea îndatoririlor militare, repartizarea și trimiterea cetățenilor români, bărbați, la unitățile militare, la datele și în funcție de criteriile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen.

Recrutarea, încorporarea sau selecția în structurile de învățământ din instituțiile cu atribuții în domeniul apărării se efectuează de comisiile locale de recrutare-încorporare, constituite pe lângă centrele militare [alin. (1)].

Sunt încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen bărbații, cetățeni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani. La cerere, aceștia pot fi încorporați imediat după împlinirea vârstei de 18 ani. Limita maximă de vârstă până la care cetățenii români, bărbați, pot îndeplini serviciul militar în calitate de militar în termen este de 35 de ani (art. 23 din Legea nr. 446/2006).

Durata instruirii militarilor în termen se stabilește prin ordine ale șefilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale. Conform art. 25 din Legea nr. 446/2006, pentru a fi recrutați sau încorporați, cetățenii sunt obligați să se prezinte la data, ora și locul prevăzute în ordinul de chemare.

VI.2. Calitatea de militar concentrat sau mobilizat

Militarii concentrați și mobilizați au această calitate de la data concentrării sau mobilizării până la data desconcentrării sau demobilizării, potrivit art. 18 din Legea nr. 446/2006.

Obligația de a se prezenta la concentrare sau mobilizare o au, la declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu:

– bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar pentru care îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie potrivit art. 3 alin. (5) din Legea nr. 446/2006;

– rezerviștii, care sunt mobilizați sau concentrați potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale conform art. 3 alin. (5¹) din Legea nr. 446/2006;

– rezerviștii voluntari care pot fi concentrați sau mobilizați, după caz, pentru participare la instruire sau la misiuni în structurile în care sunt încadrați, potrivit art. 21 din Legea nr. 270/2015;

– persoana care din motive de conștiință execută doar serviciul alternativ. Este de remarcat că odată chemate la declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu și aceste dobândesc calitatea de militar.

Calitatea de militar mobilizat. Serviciul militar în calitate de militar mobilizat începe la data mobilizării și se termină la data demobilizării [art. 18 alin. (3) din Legea nr. 446/2006].

Conform art. 37-39 din Legea nr. 355/2009 privind regimul stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război^[17], demobilizarea reprezintă renunțarea la măsurile și activitățile desfășurate în vederea mobilizării, ca urmare a încetării acțiunii factorilor care au generat mobilizarea și a inexistenței altor factori care să impună menținerea stării de mobilizare parțială sau totală. Demobilizarea se declară de către autoritățile publice abilitate de Constituția României, republicată, să declare starea de mobilizare, respectiv Președintele României, cu aprobarea Parlamentului^[18]. Ea poate fi parțială sau totală. Demobilizarea parțială se poate executa în anumite unități administrativ-teritoriale, în cadrul unor operatori economici și instituții publice din domeniile de activitate care au susținut efortul de apărare, precum și în cadrul unor elemente ale forțelor destinate apărării. Demobilizarea totală se execută în toate domeniile de activitate, pe întregul teritoriu al statului.

Conform art. 18 alin. (1) din Legea nr. 446/2006, prin concentrare se înțelege: a) chemarea rezerviștilor voluntari pentru instruire și îndeplinirea unor misiuni, inclusiv în timp de pace; b) chemarea rezerviștilor din rezerva de mobilizare pentru instruire, îndeplinirea unor misiuni și completarea instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale pe timpul stării de asediu.

La declararea mobilizării sau a stării de război, rezerviștii din rezerva operațională și bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar, încorporați, se consideră mobilizați, iar serviciul militar se prelungește până la data demobilizării. Serviciul militar în calitate de militar concentrat începe la data concentrării și se termină la data desconcentrării, iar în calitate de militar mobilizat începe la data mobilizării și se termină la data demobilizării.

În aceste condiții, toate infracțiunile săvârșite în acest interval sunt de competența instanțelor și parchetelor militare, pe când cele comise anterior concentrării sau mobilizării, de competența parchetelor civile.

Rezerva operațională cuprinde potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 446/2006:

a) rezerviștii voluntari încadrați în funcții din statele de organizare ale unităților;

b) rezerviștii cuprinși în planurile de mobilizare ale unităților.

Rezerviștii pot fi concentrați sau mobilizați, după caz, pentru instruire, îndeplinirea unor misiuni și completarea instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale ori mobilizați la locul de muncă, potrivit legii.

Calitatea de militar concentrat. Și concentrarea se dispune prin ordin în care sunt indicate unitatea, data și ora prezentării la aceasta. Serviciul militar în calitate de militar concentrat începe la data concentrării și se termină la data desconcentrării, în temeiul aceluiași alin. (3) al art. 18 din Legea nr. 446/2006.

Cu privire la calitatea de militar a acestor categorii de persoane, în practica judiciară s-a reținut, spre exemplu, că atât timp cât inculpatul a absentat nejustificat un an și 3 luni de la unitate, fără a-și pierde calitatea de militar, s-a aflat în poziția de dezertor, indiferent de durata pentru care putea fi concentrat^[19].

VI.3. Pierderea calității de militar profesionist

Cu privire la pierderea calității de militar prin demisie sau trecere în rezervă, este de precizat că persoana pierde calitatea de militar până la emiterea dispoziției de trecere în rezervă sau de constatare a demisiei, nu prin simpla sa manifestare de voință în acest sens. Astfel, în practică s-a decis, prin sentința penală nr. 3 din 05.02.2010 a Tribunalului Militar Iași, definitivă prin decizia penală nr. 36 din 17.11.2010 a Curții Militare de Apel, ambele nepublicate, că reprezintă infracțiunea de dezertare fapta inculpatului care a solicitat comandantului trecerea în rezervă, acesta i-a indicat să realizeze formalitățile prevăzute de legislația secundară – raport scris, procedura de predare-primire a gestiunii –, pe care inculpatul nu le-a realizat și nu s-a mai prezentat la serviciu începând cu ziua următoare discuției cu superiorul său, considerând astfel că prin solicitarea verbală a pierdut calitatea de militar de la data când a solicitat acest lucru.

VI.4. Calitatea de student în cadrul instituțiilor militare de învățământ

În teoria și practica judiciară există opinii diferite privind competența referitoare la infracțiunile săvârșite de studenții din cadrul instituțiilor militare de învățământ, aceștia fiind considerați uneori militari, alteori nu.

Astfel, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași a dispus prin ordonanța 257/P/2021 din 2021 declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț cu privire la studentul sergent major R.B.E. din cadrul Institutului Medico-Militar București, cercetat pentru infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) Cod penal, deoarece la 20.08.2021, în jurul orei 03, a fost depistat pe drumurile publice din mun. Piatra Neamț conducând cu o alcoolemie de 0,78 mg/l în aerul expirat.

În cauză s-a motivat declinarea competenței astfel: „(…) ansamblul dispozițiilor legale amintite ne conduc la concluzia că legislația instituie o distincție între calitatea de militar activ -care atrage competența parchetelor și instanțelor militare- și alte categorii de personal care sunt asimilate cu militarii dar nu au această calitate, precum clerul militar, persoanele cu grad militar onorific precum elevii instituțiilor militare de învățământ iar în speța de față studenții care nu au dobândit calitatea de militar, chiar dacă aceștia îndeplinesc o formă a serviciului militar.

Calitatea de student la instituția militară de învățământ superior nu conferă și grad militar, deoarece acesta se acordă în condițiile unei reglementări specifice cuprinsă în Legea nr. 80/1995, prin ordin al ministrului apărării naționale sau, după caz, prin ordin al comandanților stabiliți de acesta. în speță făptuitoarea nu are calitatea de subofițer în sensul legii deși îndeplinește o formă a serviciului militar activ, reglementarea Institutului Medico-Militar acordându-i calitatea de student sergent major care nu se subsumează calității de subofițer respectiv de militar în sensul Legii 80/1995, ea în cauză nefiind indicată în art.1-2 L. 80/1995 și neavând corespondent ca funcție în sensul art. 4 din aceeași Lege”.

Judecătoria Piatra Neamț, investită prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț ca urmare a soluției de declinare a competenței a Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași, s-a considerat competentă, prin sentința penală nr. 477/30.06.2022 pronunțând amânarea executării pedepsei față de inculpată^[20].