Considerații privind competența instanțelor și parchetelor militare în raport de calitatea de militar

 

---

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!

---

---

 

Într-o speță similară privind o infracțiune comisă de un student militar cu grad de caporal în cadrul Academiei forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, Tribunalul Militar Iași, sesizat de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași, s-a considerat competent și legal sesizat și a procedat la judecarea sa în fond^[21].

În peisajul legislativ deosebit de complex în această materie, există acte normative secundare care stipulează calitatea de militar a studenților militari în mod explicit și altele, de aceeași forță juridică, care nu o prevăd.

Astfel, potrivit art. 12 din Regulamentul activității profesionale a studenților din Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă”, pentru anul universitar 2020/2021 „studenții Academiei înmatriculați la programele de studii de licență primesc carnete de serviciu care le atestă calitatea de militari”.

Pentru această categorie de studenți, conform art. 18 alin. (1)-(6) din același Regulament, „încetarea raporturilor dintre o persoană care are calitatea de student și academie, în orice formă diferită de absolvirea sau întreruperea programului de studii se face numai prin exmatriculare. (2) Exmatricularea studentului se face pe baza unui Ordin al comandantului (rectorului) academiei, care se înscrie în ordinul de zi pe unitate, prin grija Secției Management Educațional. (3) Situațiile în care un student al academiei este exmatriculat sunt următoarele: a) a refuzat semnarea Contractului de studii universitare cu academia; b) a solicitat, prin raport personal, retragerea de la studiile universitare; c) nu a acumulat numărul de credite de studii transferabile (ECTS) necesar pentru trecerea în anul următor de studii sau pentru absolvire; d) a încercat să promoveze examene sau alte forme de verificare prin fraudă; e) a încălcat etica universitară și s-a dispus aplicarea acestei sancțiuni; f) a manifestat dezinteres la învățătură, a absentat nemotivat și repetat de la activitățile didactice sau a avut abateri disciplinare repetate; g) nu a plătit la timpul scadent taxa de studii universitare de mașter; h) a comis fapte ce contravin normelor de comportament dintr-o instituție militară și normelor de conduită specifice mediului universitar; i) comportament vădit agresiv, lovirea sau instigarea la astfel de manifestări. (4) Situațiile în care un student înmatriculat la programele de studii de licență este exmatriculat, altele decât cele specificate la alin (3) sunt următoarele: a) a refuzat semnarea contractului/angajamentului cu beneficiarul pe locurile căruia a fost declarat „Admis”-, b) a refuzat să depună jurământul militar; c) a fost declarat „Inapt medical pentru serviciul militar d) a săvârșit cu intenție fapte care, potrivit Codului Penal, constituie infracțiune și pentru care există hotărâre judecătorească definitivă; e) a participat la activități politice care îl fac incompatibil cu calitatea de student; f) a aderat la culte sau secte religioase aflate în afara legii sau ale căror activități vin în contradicție cu reglementările specifice activității militare. (5) în perioada cuprinsă între luarea în evidență și înmatriculare, candidatul declarat „Admis” la programul de studii de licență, este îndepărtat din academie, cu suportarea cheltuielilor de întreținere și de instruire pe timpul școlarizării, cu excepția situației de la alin (4), lit. c). (6) în cazul prevederii alin. (4), lit. c) studentul este exmatriculat tară suportarea cheltuielilor de întreținere și de instruire pe timpul școlarizării”.

De asemenea, Regulamentul de organizare și funcționare a batalionului de studenți, aprobat în ședința Senatului Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov din 24.04.2019, intrat în vigoare la 25.04.2009^[22], care definește, stabilește și reglementează domeniile de responsabilitate ale acestei structuri din compunerea Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” (AFAHC), precum și modul de planificare, organizare și desfășurare a activităților în care sunt implicate subunitățile de studenți, prevede în art. 13: „Studenții din batalionul de studenți sunt militari și își desfășoară activitatea cu respectarea întocmai și cu strictețe a jurământului militar, a legislației în vigoare, a regulamentelor militare, a normelor, dispozițiilor și regulilor de ordine interioară specifice ce sunt stabilite prin acte normative, ordin de zi pe unitate sau ordonate prin ordine verbale și/sau scrise transmise pe cale ierarhică”.

Cu privire la cele de mai sus trebuie să subliniem că în condițiile acestea, calitatea de militar se recunoaște și studenților străini care frecventează cursurile Academiei. De asemenea, deși actul normativ nu o prevede în mod explicit, considerăm că la data exmatriculării, studentul pierde calitatea de militar.

Regulamentul privind activitatea profesională a studenților Universității Naționale de Apărare „Carol I”^[23] nu conține reglementări similare. Astfel, potrivit art. 32, se consideră absențe motivate acele absențe care se datorează următoarelor cauze: executarea serviciului ordonat, concediu medical, permisii, numai în cazul studenților/cursanților militari. De asemenea, potrivit art. 67 alin. (5), studenții/cursanții militari trebuie să respecte normele și reglementările specifice, emise în Ministerul Apărării Naționale, privind mutarea/detașarea personalului între unitățile militare.

Conform art. 26 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea studiilor universitare de licență, în Universitatea Națională de Apărare „Carol I”^[24] pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă. Pentru programele de studii sau locurile care se adresează exclusiv militarilor, candidații trebuie să îndeplinească și alte condiții, stabilite prin ordine ale ministrului apărării naționale. Din interpretarea literală și teleologică a textelor, constatăm că admiterea la Universitate nu conferă automat calitatea de cadru militar, ca în cazul AFAHC.

Regulamentul privind activitatea profesională a studenților din Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” în anul universitar 2021-2022^[25] prevede acordarea de grade militare onorifice pentru studenții din anul I licență, în următoarele dispoziții regulamentare:

– art. 8 prevede că pe durata studiilor universitare, studenții de la programele de studii universitare de licență – învățământ cu frecvență, din cadrul Facultății de Poliție și Facultății de Pompieri îndeplinesc serviciul militar activ, având calitatea de student al instituțiilor de învățământ din sistemul de apărare și securitate națională, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

– art. 10 prevede că persoana admisă la un program de studii universitare de licență în cadrul Academiei în vederea școlarizării pentru nevoi ale Ministerului Afacerilor Interne, ale Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații sau ale altor instituții cu atribuții în domeniul apărării, informațiilor, ordinii publice și securității naționale are calitatea de student militar de ordine și siguranță publică pe întreaga perioadă a prezenței sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare și până la susținerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare, mai puțin pe durata întreruperii studiilor.

De la prezentarea în Academie și până la depunerea Jurământului Militar, aceste categorii de studenți vor executa un modul de pregătire militară prevăzut și în curriculumul universitar, care cuprinde și o disciplină de Pregătire militară generală. În cazul studenților menționați la alin. (1) față de care s-a luat măsura exmatriculării din Academie și care au promovat cel puțin anul I de studii, cu ocazia trecerii în rezervă li se echivalează îndeplinirea serviciului militar activ și li se acordă, în condițiile legii, gradul militar echivalent gradului onorific obținut. De la data comunicării rezultatelor finale ale examenului de finalizare a studiilor și până la data acordării gradului profesional/militar, studenții au calitatea de absolvent.

Potrivit art. 11, pe timpul efectuării studiilor universitare, studenții de la programele de studii universitare prevăzute la art. 8 alin. 1 se diferențiază prin însemne corespunzătoare anului de studii și respectiv prin grade onorifice, acordate în conformitate cu prevederile Regulamentului. Odată cu înmatricularea la programele de studii universitare prevăzute la alin. (1), studenții dobândesc gradul onorific de student – Anul I. La începutul fiecărui an universitar/semestru, prin DZU, la propunerea instructorilor superiori de an/comandanților de batalion, în funcție de rezultatele la învățătură și starea disciplinară, studenților prevăzuți la art. 8 alin. (1), care au promovat anul de studii anterior, li se pot acorda următoarele grade onorifice: student fruntaș – Anul II, respectiv student caporal – Anul III și student sergent – Anul IV. Prin excepție de la prevederile alin. (2), candidaților declarați „admis” care dețin grad militar în rezervă, odată cu înmatricularea li se acordă gradul onorific echivalent gradului militar deținut; odată cu promovarea în anul de studii următor, prevederile alin. (3) se aplică în mod corespunzător. Gradele onorifice nu constituie grade militare și nu dau dreptul titularului să beneficieze de drepturile corespunzătoare gradului militar echivalent. Acordarea gradului onorific de student – Anul I către studenții prevăzuți la alin. (4) nu este de natură să încalce drepturile ce decurg din deținerea calității de titular al gradului militar dobândit anterior, respectiv al gradului militar deținut ca rezervist.

Conform art. 12, absolvenților care promovează examenul de finalizare a studiilor din prima sesiune organizată în anul absolvirii li se acordă, în condițiile legii și cu respectarea normelor privind competențele de gestiune resurse umane aplicabile structurilor M.A.I., primul grad profesional sau militar, după caz, prevăzut de legislația în vigoare pentru corpul ofițerilor. Absolvenților care nu promovează examenul de finalizare a studiilor din prima sesiune organizată în anul absolvirii li se acordă, în condițiile legii și cu respectarea normelor privind competențele de gestiune resurse umane aplicabile structurilor M.A.I., gradul profesional de agent de poliție, respectiv gradul militar de sergent-major. Prevederile alin. (1) și (2) sunt aplicabile și persoanelor prevăzute la art. 11 alin. (4), condiționat de acordul scris al celor în cauză privind renunțarea la gradele militare dobândite anterior, respectiv deținute ca rezervist. Studenților exmatriculați în cursul anului I de studii nu li se echivalează gradul onorific cu grad militar. Studenților exmatriculați după terminarea anului I de studii li se echivalează gradul onorific dobândit cu gradul militar și odată cu exmatricularea sunt trecuți în rezervă cu gradul militar corespunzător. Odată cu exmatricularea, studenții prevăzuți la art. 11 alin. (4) candidații declarați „admis” care dețin grad militar în rezervă, care sunt exmatriculați în condițiile Regulamentului, sunt trecuți în rezervă cu gradul militar corespunzător gradului onorific dobândit sau cu gradul militar deținut ca rezervist, dacă acesta din urma este mai mare.

Potrivit art. 61 din același Regulament, „pe lângă drepturile prevăzute în Codul Studentului, studenții beneficiază de următoarele facilități: a) se află în îndeplinirea serviciului militar activ, pentru studenții cetățeni români ai Facultății de Poliție și Facultății de Pompieri (…)”.

Hotărârea de Guvern nr. 206/1995 din 4 aprilie 1995 privind reorganizarea Institutului Național de Informații în Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, în subordinea Serviciului Român de Informații^[26] prevede în art. 11 că studenților Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” li se acordă grade militare și solde corespunzătoare anului de studiu.

Articolul 12 prevede că absolvenții Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, pregătiți pentru Serviciul Român de Informații, vor primi diplome sau certificate de absolvire și, după caz, grade militare și brevet de ofițer, acordate în condițiile legii, ale ordinelor directorului Serviciului Român de Informații și potrivit celor stabilite prin contractul de școlarizare. De asemenea, potrivit art. 17, studenților Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” care au absolvit anul I de studii li se recunoaște stagiul militar satisfăcut.

Hotărârea nr. 585 din 21 mai 1990 privind înființarea Institutului Medico-Militar^[27] prevede în art. 5 că la absolvirea anului III de studiu, studenților Institutului Medico-Militar necesari Armatei li se acordă grad de ofițer activ, iar celor pentru alți beneficiari, grad de ofițer în rezervă potrivit prevederilor Statutului corpului ofițerilor. De la data acordării gradului de ofițer în rezervă, până la absolvirea institutului, aceștia vor continua studiile în poziția de concentrați, având aceleași drepturi și obligații ca și ceilalți studenți militari din cadrul institutului, cu excepția drepturilor de echipament, care vor fi stabilite de ministrul apărării naționale, potrivit dispozițiilor legale.

Regulamentul de organizare și funcționare al Institutului Medico-Militar^[28] prevede în art. 34 alin. (3) că ofițerii-studenți care obțin calificativul „necorespunzător“ pot fi trecuți în rezervă în conformitate cu prevederile art. 85 alin. (1) lit. i) și alin. (2) din Legea nr. 80/1995.

Per a contrario, până la data absolvirii anului III, și studenții Institutului Medico-Militar au calitatea de civil sau grad onorific care nu îi conferă calitatea de militar în sensul Legii și nici nu atrage, în actuala reglementare a Codului procedură penală, competența instanțelor și parchetelor militare.

VII. Concluzii

1. Descrierea problematicii de mai sus și abundența de acte normative citate privind calitatea de militar face necesară o atitudine activă a procurorului militar sau civil în vederea stabilirii calității de militar a persoanei cercetate. Aceasta mai ales din perspectiva nulității absolute a actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea regulilor de competență după calitatea persoanei, raportat la dispozițiile Deciziei nr. 302/2017 a Curții Constituționale care a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituțională.

Este necesar și esențial în faza de urmărire penală ca în fiecare dosar privind pe orice militar (dar mai ales în cazul studenților militari în privința cărora legislația are soluții vădit diferite)  procurorul militar de caz sau procurorul civil să stabilească în mod clar calitatea de militar, momentul dobândirii și, dacă este cazul, al pierderii acestei calități, prin solicitarea de relații de la unitate referitor la calitatea de militar, gradul, funcția, dacă eventualul grad militar este onorific sau nu. În ipoteza că gradul militar nu este onorific, credem că faptele comise de persoana care îl deține sunt de competența parchetului, respectiv instanței militare.

Din această perspectivă, suntem parțial de acord cu raționamentul formulat de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția penală, care a stabilit prin Decizia nr. 384/RC/2016 că „legea procesual penală folosește termenul de militar, fără a face distincție între militarii activi sau în rezervă, competența instanțelor militare fiind atrasă de calitatea de militar.

În ceea ce privește sintagma „infracțiunile comise de militari” se reține că în art. 174 Cod penal se prevede că prin săvârșirea unei infracțiuni sau comiterea unei infracțiuni se înțelege săvârșirea oricăreia dintre faptele pe care legea le pedepsește ca infracțiune consumată sau ca tentativă, precum și participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, instigator sau complice.

Raportând norma de drept procesual penal la dispozițiile art. 174 Cod penal, reiese că militarul a săvârșit o infracțiune când, în sens material, acțiunile sau inacțiunile sale sunt incriminate de o normă de drept penal material, în formă consumată sau tentată și când, în sens personal, militarul a avut o contribuție care se poate încadra în definițiile legale ale noțiunilor de „autor”, „coautor”, „instigator” sau „complice”, atât timp cât fapta este pedepsită de legea penală.

Astfel, competența de judecată aparține instanțelor militare ori de câte ori o persoană aparținând categoriei „cadrelor militare” a efectuat acțiuni sau inacțiuni ce sunt incriminate de legea penală, în orice formă de participație și indiferent de contribuția concretă pe care aceasta a avut-o la comiterea faptei sau de calitatea celorlalte persoane care au participat la săvârșirea infracțiunii. (…) Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că, deși legea nu face deosebire între un militar aflat în activitate, în rezervă ori în retragere, acest text de lege trebuie interpretat în sensul că numai calitatea de general în activitate atrage competența Curții Militare de Apel.

Dispozițiile art. 13 alin. (6) din O.U.G. nr. 43/2002 prevăd în mod explicit că urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile prevăzute la alin. (1)-(3), săvârșite de militarii în activitate, se efectuează de procurori militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, indiferent de gradul militar pe care îl au persoanele cercetate (…).

Plecând de la dispozițiile legale anterior evocate se constată că în cazul militarilor legiuitorul a înțeles ca această competență după calitatea persoanei să fie atrasă de funcțiile militare exercitate efectiv. Faptul că militarii aflați în rezervă beneficiază de o parte din drepturile conferite cadrelor militare (nu de plenitudinea acestora) nu constituie un argument suficient pentru a contrazice concluzia anterioară în materia competenței personale”.

Evident, raționamentul amintit nu se aplică în cazul rezerviștilor voluntari care, deși ocupă funcții militare, nu au calitatea de militari până la concentrare sau mobilizare, motiv pentru care considerăm că raționamentul de mai sus, deși corect, nu este aplicabil în toate cazurile.

2. În al doilea rând, termenul folosit de Codul de procedură penală pentru a determina aria de acțiune a art. 37 este „militar”. Acest termen este diferit de cel de „militar profesionist”, dar și de sintagma „serviciul militar în activitate”, termeni folosiți de legile care determină calitatea de militar. Evident, acest lucru marchează o neconcordanță a noțiunilor utilizate de dreptul pozitiv. Aceasta deoarece serviciul militar a cunoscut, în ultimele 3 decenii, modificări fundamentale față de regimul dinaintea anului 1989: au apărut concepția profesionalizării armatei și conceptul de militar profesionist, s-a reglementat serviciul militar alternativ, rezerviștii voluntari, dacă ar fi să enumerăm numai câteva din trăsăturile cele mai evidente ale acestor evoluții.

În aceeași perioadă, concepția legiuitorului care a elaborat noile coduri în materie penală a rămas, din păcate, fixată în aceleași definiții ca în trecut, lăsând în sarcina doctrinei și jurisprudenței demersul de determinare a sferei de aplicare a noțiunilor utilizate.

În ce ne privește, credem că legiuitorul, determinând calitatea persoanei care intră în competența parchetelor și instanțelor militare, atât înainte cât, și după 2014, face referire la calitatea de militar profesionist, și nu la persoanele care execută diverse forme ale serviciului militar activ.

---