719 views
Alegerile prezidențiale țin prima pagină a presei de azi. Votul în diaspora a început, iar cetățenii moldoveni care au documente de identitate românești din Republica Moldova au votat masiv în primele ore ale zilei de vineri.
„Cetățenii români din R. Moldova votează masiv la alegerile prezidențiale de peste Prut. Până la ora 13.00, au mers la urne, 11.287 de alegători. Pentru comparație, în primul tur, până la aceeași oră, au votat 4.367 de moldoveni cu dublă cetățenie. Românii din diaspora sunt așteptați la vot timp de trei zile, de vineri, până duminică. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7.00 și se vor închide la ora 21.00”, notează RFI.
„Potrivit datelor Autorității Electorale Permanente, R.Moldova este pe primul loc acum în ceea ce privește prezența masivă la urne, fiind urmată la distanță de Italia, unde au votat, puțin peste 7 mii de români, în Marea Birtanie, aproape 6 mii de alegători, în Spania, dar și Germania, aproape același număr de votanți, câte cinci mii de români au venit la urne, iar în Franța, în jur de 2 mii de persoane s-au prezentat la secțiile de votare, până la ora 13.00”, mai scrie RFI.
Apoximativ 50.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până vineri la ora 13:00 (ora României), pentru a vota la al doilea tur al alegerilor prezidențiale, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.
„Cei mai mulți alegători români au votat în Republica Moldova – 11.324, Italia – 7.148, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord – 6.162, Spania – 5.687, Germania – 5.597. Datele sunt prezentate în timp real pe site-ul prezenta.roaep.ro. Votul în diaspora la alegerile prezidențiale se desfășoară pe parcursul a trei zile, de vineri până duminică”, mai scrie RFI.
Magistrații de la Tribunalul București au admis solicitarea DNA de arestare preventivă a primarului orașului Sinaia, Vlad Oprea, după ce acesta a încălcat termenii prevăzuți de controlul judiciar. Decizia nu este, însă, definitivă, astfel că Vlad Oprea o poate contesta.
„În dosarul nr. 16203/3/2025 (inculpat OPREA VLAD GHEORGHE) s-au dispus următoarele: Admite propunerea parchetului de înlocuire a măsurii controlului judiciar pe cauțiune cu măsura arestării preventive faţă de inculpatul Oprea Vlad Gheorghe. Dispune înlocuirea măsurii controlului judiciar pe cauțiune dispuse faţă de inculpat cu măsura arestării preventive pe o durată de 30 de zile, începând cu data rămânerii definitive a prezenţei încheieri. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare”, se arată în minuta ședinței, scrie Adevărul.
Tribunalul București a decis joi, 15 mai, că statul, reprezentat prin Ministerul Finanțelor, trebuie să îi plătească lui Piedone daune morale de 100.000 de euro și daune materiale în valoare de 58.000 de euro. Decizia instanței nu este definitivă.
„Admite în parte cererea de chemare în judecată. Obligă pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, la plata către reclamant a sumei de 100.000 euro cu titlu de daune morale, în lei la cursul BNR din ziua plăţii, a sumei de 290.285,50 lei cu titlu de daune materiale, precum şi la plata dobânzii legale aferentă acestor sume, de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la data achitării efective. Ia act de faptul că reclamantul va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a III-a civilă”, se arată în soluția pe scurt a instanței, scrie Adevărul.
Fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, solicită reducerea pedepsei care i-a mai rămas de executat cu încă 17 zile pe care le-a petrecut în Arestul Central şi în arest la domiciliu într-un alt dosar faţă de cel în care a fost condamnată.
„Potrivit portalului instanţelor de judecată, Udrea a înregistrat, în data de 6 mai, la Tribunalul Prahova o nouă contestaţie la executare, în acest dosar fiind stabilit termen de judecată pentru data de 27 mai. Surse judiciare au declarat, miercuri, pentru AGERPRES, că fostul ministru cere reducerea pedepsei rămase de executat cu 17 zile care au fost executate în Centrul de Reţinere Bucureşti şi în arest la domiciliu într-un alt dosar care a fost soluţionat fără a fi dispusă trimiterea în judecată. Elena Udrea solicită instanţei să soluţioneze cererea cu celeritate, întrucât prin această reducere a pedepsei se vor îndeplini condiţiile pentru analiza liberării condiţionate, spun sursele citate. Tribunalul Prahova a admis, la sfârşitul lunii aprilie, cererea fostului ministru al Turismului Elena Udrea privind deducerea din pedeapsa care i-a rămas de executat a perioadei în care s-a aflat în detenţie în Costa Rica şi Bulgaria”, relatează Cotidianul.
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) va organiza o sesiune de înscriere a persoanelor juridice de drept privat în cadrul Programului Rabla Auto 2025.
„AFM anunţă că în perioada 29 mai, ora 10:00 – 27 noiembrie, ora 23:59 (sau până la epuizarea bugetului), va începe Programul Rabla Auto 2025 pentru operatorii privaţi. În cadrul sesiunii sunt disponibile sumele de 60 de milioane de lei pentru achiziţionarea autovehiculelor noi cu sisteme de propulsie termică şi 610 milioane de lei pentru achiziţionarea autovehiculelor noi electrice sau plug-in hybrid”, scrie Adevărul.
„Președintele american Donald Trump a spus joi că nu se așteaptă la progrese în direcția încheierii războiului din Ucraina atât timp cât el nu se întâlnește cu omologul său rus Vladimir Putin, care nu a dat curs unei provocări lansate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski de a se întâlni ei doi la Istanbul, unde negocierile ruso-ucrainene preconizate să se desfășoare astăzi au devenit incerte ca urmare a nemulțumirii Kievului față de nivelul delegației trimise de Putin pentru aceste discuții”, scrie România liberă, citând CNN.
„Putin a avut inițiativa unor negocieri cu Ucraina care să înceapă joi la Istanbul, după ce a respins un ultimatum prin care principalii aliați europeni ai Ucrainei au amenințat Rusia că dacă începând de lunea care a trecut nu acceptă o încetare a focului pentru 30 de zile îi vor impune noi sancțiuni. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a lansat apoi provocarea de a se întâlni direct cu el la Istanbul joi, cerere la care Kremlinul a răspuns abia miercuri seară, precizând că președintele rus nu va veni în Turcia, iar joi a anunțat că orice participare a sa la negocierile cu Ucraina va depinde de progresele obținute de delegația pe care a desemnat-o pentru aceste tratative, delegație condusă de consilierul său Vladimir Medinski, care a condus și ultimele negocieri desfășurate tot la Istanbul în martie-aprilie 2022”, mai notează România liberă.
Miniștrii de Externe ai Franței și Germaniei au anunțat că ambele state sunt gata să se ralieze în spatele obiectivului de 5% din Produsul Intern Brut (PIB) alocat pentru apărare, propus de președintele Statelor Unite Donald Trump.
„Ținta actuală a NATO de cheltuieli pentru apărare este de 2% din PIB – un obiectiv atins sau depășit în prezent de 22 din cei 32 de membri ai alianței. Mai multe țări, inclusiv Italia, Spania și Belgia, sunt încă mult în urmă, dar au promis totuși că vor atinge acest obiectiv în acest an, dar mulți lideri NATO spun că această țintă este acum prea mică, deoarece văd Rusia ca pe o amenințare mult mai mare după invadarea Ucrainei în 2022.Secretarul general NATO, Mark Rutte, a propus o abordare pe două direcții pentru a răspunde apelului de 5% al lui Trump, sugerând ca aliații să cheltuiască 3,5% din PIB pentru apărare și încă 1,5% pentru domenii legate de securitate, cum ar fi infrastructura și securitatea cibernetică”, relatează Gândul.
Seară liniștită!
