Cerere privind obligarea pârâților la recalcularea indemnizaţiei de încadrare brute lunare şi a celorlalte drepturi aferente salariilor individuale ale fiecăruia dintre reclamanţi și dispunerea recunoaşterii stării de discriminare în care se află din punct de vedere salarial

22 feb. 2024
Vizualizari: 322
  • C. muncii: art. 269 alin. (2)
  • NCPC: art. 127 alin. (3)
  • NCPC: art. 133 pct. 2 teza I
  • NCPC: art. 135 alin. (1)
  • NCPC: art. 59

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale la 29 iulie 2022, sub nr. x/2022, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I. și J., personal auxiliar de specialitate și conex în cadrul Judecătoriei Sectorului 1 București, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetul de pe lângă Tribunalul București și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, să se dispună recunoașterea stării de discriminare în care se află din punct de vedere salarial în raport cu personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T. și obligarea Curții de Apel București la recalcularea indemnizației de încadrare brute lunare și a celorlalte drepturi aferente salariilor individuale ale fiecăruia dintre reclamanți, având în vedere funcția deținută, conform prevederilor Legii nr. 71/2015 și a O.U.G. nr. 20/2016 începând cu data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 27/2006 (1 august 2016) și în continuare și după intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017, cu luarea în considerare a coeficientului de multiplicare corespunzător avut în vedere la calculul indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a celorlalte drepturi salariale aferente ale personalului auxiliar de specialitate și conex din cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T., așa cum au fost prevăzute de O.U.G. nr. 27/2006; repararea prejudiciului produs prin neaplicarea dispozițiilor legale mai sus arătate, constând în plata diferenței dintre indemnizația de încadrare calculată potrivit modalității de calcul arătată mai sus și indemnizația de încadrare plătită efectiv; obligarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București la plata în favoarea reclamanților a diferențelor de drepturi salariale rezultate din recalcularea indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente, având în vedere funcția deținută, prin raportare la nivelul indemnizației personalului auxiliar și conex din cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T., pentru perioada efectiv lucrată, începând cu 1 august 2016 și în continuare, până la încetarea condițiilor legale de acordare; actualizarea sumelor stabilite mai sus cu indicele de inflație stabilit de Institutul Național de Statistică și prin aplicarea dobânzii legale penalizatoare pentru executarea cu întârziere a acestor obligații de plată privind diferențele de drepturi salariale, calculate începând cu data scadenței plății sumelor ce ar fi trebuit să fie achitate reclamanților până la plata efectivă a sumelor cuvenite solicitate anterior.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 1 alin. (51) din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2015, și cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018 și Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 a Curții Constituționale a României, O.U.G. nr. 20/2016, dispozițiile Legii nr. 330/2009, Legii nr. 285/2010, Legii nr. 283/2011, O.U.G. nr. 19/2012, O.U.G. nr. 84/2012, O.U.G. nr. 103/2013, O.U.G. nr. 83/2014, Legii nr. 71/2015, O.U.G. nr. 57/2015, O.U.G. nr. 20/2016, O.U.G. nr. 9/2017 și ale Legii cadru nr. 153/2017, invocate în cuprinsul cererii, art. 1531 și art. 1535 C. civ. precum și pe dispozițiile art. 166 Codul muncii.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 843 din 5 aprilie 2023)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Gorj – secția conflicte de muncă și asigurări sociale competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că instanțele învestite, respectiv Tribunalul Gorj – secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre aceste instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Nici una din instanțele aflate în conflict nu se consideră competentă, din punct de vedere teritorial, să judece cererea cu care a fost sesizată.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Înalta Curte reține că instanțele au fost învestite cu o cerere de chemare în judecată formulată de mai mulți angajați ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 București și ai Parchetului de pe lângă Tribunalul București, care dețin funcțiile de grefier și șofer, prin care aceștia au solicitat acordarea unor drepturi salariale.

Potrivit art. 269 alin. (2) Codul muncii, competența de soluționare a cererilor având ca obiect raporturi de muncă aparține instanței de la domiciliul reclamantului. Alin. 3 al aceluiași articol instituie excepția conform căreia, dacă sunt îndeplinite condițiile coparticipării procesuale active, cererea poate fi formulată la instanța competentă pentru oricare dintre reclamanți.

Instanța supremă constată că o parte din reclamanți își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, iar instanța competentă să soluționeze cauza, determinată în raport de prevederile legislației muncii, ar fi fost Tribunalul București.

Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii a arătat, în considerentele Deciziei nr. 7/2016, că sintagma „se aplică în mod corespunzător”, utilizată de legiuitor în cuprinsul art. 127 alin. (3) C. proc. civ. trebuie înțeleasă ca referindu-se și la desfășurarea activității în cadrul unei unități de parchet ce funcționează pe lângă instanța arătată la alin. (1) al aceluiași text de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 127 alin. (1) din același cod, judecătorul care are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea „va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în circumscripția căreia se află instanța la care își desfășoară activitatea”, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, prorogarea de competență operează și în cazul grefierilor.

Față de dispozițiile legale citate mai sus, în mod corect reclamanții au sesizat Tribunalul Gorj, ca instanță de același grad din circumscripția Curții de Apel Craiova, învecinată Curții de Apel București, în a cărei circumscripție se afla instanța la care își desfășoară activitatea aceștia.

Întrucât pretențiile formulate de reclamanți sunt similare, având o cauză juridică identică, aceștia expunând aceleași motive de fapt și de drept în justificarea obiectului, în temeiul art. 59 C. proc. civ., Tribunalul Gorj este competent a soluționa cererea și în raport de reclamanții care nu dețin calitățile expres prevăzute de art. 127 alin. (3) C. proc. civ. sau care nu funționează la instanța competentă a soluționa cauza în primă instanță.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiul asigurării accesului efectiv la justiție, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj – secția conflicte de muncă și asigurări sociale, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

Sursa informației: www.scj.ro.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II
Cerere privind obligarea pârâților la recalcularea indemnizației de încadrare brute lunare și a celorlalte drepturi aferente salariilor individuale ale fiecăruia dintre reclamanți și dispunerea recunoașterii stării de discriminare în care se află din punct de vedere salarial was last modified: februarie 21st, 2024 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.