Adaptarea locurilor de muncă și protejarea angajaților în urma reluării activității: recomandările Uniunii Europene

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Uniunea Europeană a publicat o serie de recomandări în ceea ce privește adaptarea locurilor de muncă și protejarea angajaților. Scopul acestora este de a fi de ajutor angajatorilor și angajaților în ceea ce privește reluarea activității în condiții cât mai sigure, în contextul în care mediul de muncă a suferit schimbări majore ca urmare a pandemiei cu Covid-19.

Este evident că pandemia cu coronavirus Covid-19, a afectat în mod grav piața muncii: un număr mare de persoane fiind în situația de a lucra de acasă, în măsura în care e posibilă desfășurarea activității în aceste circumstanțe, în timp ce, în măsura în care munca nu poate fi efectuată de la distanță, un număr mare de angajați a fost nevoit să rămână acasă și să apeleze la un mecanism de înlocuire a veniturilor.

Astfel, respectivele recomandări au scopul de a oferi îndrumări inclusiv în aspecte care țin de evaluarea riscurilor și adoptarea unor măsuri adecvate, vizând modalități de minimizare a expunerii la îmbolnăvirea cu Covid-19, de reluare a activității după o perioadă de închidere temporară a locului de muncă, de a face față la derularea activității inclusiv în condițiile unei rate mari a absenței și de gestionare a situației persoanelor care lucrează de acasă.

Bineînțeles, recomandările respective nu au un caracter obligatoriu și sunt formulate de o manieră generală – măsurile luate în concret depinzând de specificul fiecărei situații.

Odată ce măsurile de distanțare socială își ating scopul și riscul de îmbolnăvire cu Covid-19 va fi diminuat, autoritățile naționale vor putea să permită reluarea activității într-o manieră graduală. De altfel, acest lucru se va realiza în etape, fiind vizată în primul rând reluarea activităților considerate esențiale. Cu toate acestea, este probabil ca unele restricții să rămână în continuare valabile pentru a se evita creșterea numărului de cazuri de persoane infectate cu Covid-19. Ba mai mult, trebuie luată în calcul inclusiv posibilitatea ca în viitor numărul de cazuri să crească din nou și să fie necesară reintroducerea unor măsuri restrictive.

Locul de muncă și organizarea muncii

Criza cauzată de Covid-19 a pus presiune pe angajați și angajatori, indiferent dacă au fost nevoiți să se conformeze sau să implementeze noi proceduri într-o perioadă foarte scurtă de timp sau să își suspende activitatea.

Crearea unui mediu cât mai sigur de muncă pentru a se limita expunerea la Covid-19 implică instituirea unor măsuri de control pentru a se încerca în primul rând eliminarea riscului de infectare, iar dacă acest lucru nu este posibil, pentru a se limita la minimum expunerea lucrătorilor.

Asemenea măsuri de control ar putea fi, spre exemplu, prestarea pentru moment doar a acelor activități care sunt necesare, iar dacă este posibil, să se recurgă la prestarea serviciilor de la distanță (prin telefon sau video) și doar muncitorii considerați esențiali să fie prezenți la locul de muncă și să se minimizeze prezența unor terțe persoane.

O altă recomandare se referă la reducerea pe cât posibil a contactului fizic între angajați și la izolarea angajaților care pot să își îndeplinească sarcinile singuri, în condiții de siguranță și care nu necesită echipament special: spre exemplu, se recomandă să li se ofere un spațiu în care să lucreze singuri.

În ceea ce privește angajații vulnerabili (persoane în vârstă sau cu diferite afecțiuni – hipertensiune, probleme respiratori, diabet, etc.), femeile însărcinate sau angajații care au un membru de familie apropiat care prezintă un risc mare de îmbolnăvire, recomandarea este de a li se permite să lucreze de acasă, în regim de telemuncă.

În aceeași ordine de idei, ar trebui să se încerce să fie evitate, sau dacă nu este posibil, să fie limitate interacțiunile fizice cu clienții – spre exemplu prin oferirea posibilității de plasare a unor comenzi telefonice sau online, prin oferirea posibilității de a plăti cu cardul.

Cu ocazia livrării bunurilor, recomandarea este ca șoferii să păstreze igiena în cabină și să li se pună la dispoziție gel dezinfectant și materiale sanitare corespunzătoare.

Totodată, între angajați ar trebui să existe anumite elemente despărțitoare etanșe, în special în cazul în care nu se poate păstra o distanță de 2 m între ei: asemenea elemente pot fi și improvizate, cu condiția să nu fie folosite obiecte care nu sunt solide sau a căror folosire este riscantă – iar dacă nu pot fi folosite asemenea elemente despărțitoare, va fi necesară crearea unui spațiu suplimentar între muncitori.

Dacă nu se poate evita contactul dintre persoane, este recomandat ca acesta să dureze mai puțin de 15 minute.  Pauzele de masă vor trebui să fie programate de așa natură încât să se reducă numărul de persoane care sunt în același timp într-un spațiu închis.

De asemenea, ar trebui să fie puse la dispoziția angajaților produse de curățare și materiale sanitare, iar spațiul de muncă să fie igienizat în mod constant.

În ceea ce privește persoanele care prezintă simptome de îmbolnăvire, recomandarea este de ca acestea să rămână acasă și este încurajată folosirea transportului individual, mai degrabă decât a celui colectiv.

Recomandările Uniunii vizavi de reluarea activității după ce aceasta a fost închisă temporar sunt în sensul de a se evalua în mod constant riscurile și de a fi implementate măsurile de protecție, conform celor menționate deja.

Structura locului de muncă și organizarea muncii ar trebui să se realizeze de o asemenea manieră încât să se reducă cât mai mult riscul transmiterii cu Covid-19 înainte de reluarea completă a muncii și înainte de întoarcerea tuturor angajaților la locul de muncă, iar muncitorii care prezintă un risc ridicat de îmbolnăvire și care sunt cei mai vulnerabili, trebuie să fie protejați în mod special.

În egală măsură, ar trebui să se ia în considerare riscul ca angajații să sufere de anxietate și stres. Acest aspect ar putea fi soluționat de angajatori prin încurajarea dezvoltării unui mediu de muncă prietenos, prin efectuarea unor schimbări în ceea ce privește organizarea muncii și împărțirea sarcinilor profesionale sau prin oferirea unui program de consiliere.

În plus, angajatorii ar trebui să fie conștienți de faptul că este posibil ca în această perioadă angajații să fi trecut printr-un eveniment traumatic, precum îmbolnăvirea sau moartea unei rude sau a unui prieten, sau întâmpinarea unor dificultăți financiare.

De asemenea, trebuie ținut cont de faptul că este probabil ca angajații care se întorc la locul de muncă după o perioadă de izolare să fie îngrijorați, îndeosebi în ceea ce privește riscul îmbolnăvirii. Aceste probleme pot să fie și un factor suplimentar de stres – în cadrul recomandărilor atrăgându-se atenția asupra riscului ca sănătatea mentală a angajaților să fie afectată ca urmare a acestei perioade și a măsurilor de distanțare luate.

Absența angajaților și telemunca

Totodată, angajatorii trebuie să fie conștienți angajații care au fost confirmați cu COVID-19 vor fi absenți pentru o perioadă îndelungată: în special cei care au avut o formă gravă a virusului, întrucât aceștia vor avea nevoie și de o perioadă de reabilitare, ulterior momentului la care au fost vindecați. Mai mult, trebuie avut în vedere că vor absenta și angajații care au în grija lor o rudă și a căror prezență este necesară în această perioadă.

Mergând mai departe, în situația în care angajații vor fi absenți datorită COVID-19  sau datorită unei măsuri de izolare la domiciliu ca metodă de precauție, aceștia vor putea să lucreze de acasă (telemuncă) în situația în care obiectul muncii permite acest lucru.

Un lucru este cert: o absență a unui număr mare de angajați, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, poate duce la o reducere a activității și poate cauza efecte negative în ceea ce îl privește pe angajator.

Sub acest aspect, se recomandă angajatorilor ca față de angajații care pot presta muncă să li se asigure condiții optime prin care sănătatea și securitatea acestora să nu le fie afectată. Totodată, se recomandă menținerea surplusului de muncă la un nivel cât mai scăzut și pentru o perioadă scurtă de timp, respectând regulile și acordurile cu privire la orele de muncă și perioade de repaus pentru ca angajații să beneficieze de dreptul de repaus astfel încât să nu se ajungă la o situație de suprasolicitare a angajatului.

În situația în care angajatorul decide să adopte măsuri (reguli, metode sau proceduri noi, schimbarea rolului angajatului etc.) care să ducă la o adaptare eficientă a situației de reducere a forței de muncă, acesta trebuie să aibă în vedere că personalul are nevoie de o instruire adecvată și să se asigure că toți angajații sunt competenți să ducă la îndeplinire sarcinile pe care urmează să le efectueze.

În continuare, se recomandă încrucișarea personalului pentru a presta sarcini esențiale, în așa fel încât locul de muncă să funcționeze chiar dacă lucrătorii-cheie sunt absenți.

De asemenea, în cazul în care întreprinderea se bazează pe angajați interimari este important ca acestora să le fie prezentate riscurile de la locul de muncă, precum și să le fie oferite sesiune de instruire, dacă acest lucru este fi necesar.

Mergând mai departe, se fac o serie de recomandări cu privire la modalitățile prin care se poate realiza o gestionare eficientă a angajaților care lucrează de acasă pentru a reduce riscurile pentru lucrătorii care nu au reușit să pregătească în mod corespunzător locul de muncă de acasă.

În primul rând, se recomandă angajatorilor să realizeze o evaluarea a riscurilor în care sunt implicați angajați care prestează telemuncă și a reprezentaților acestora. Mai departe, se recomandă ca pentru o perioadă temporară de timp, angajații să poată să ducă echipamentul  necesar pentru a putea lucra de acasă – în cazul în care nu o pot face singuri, angajatorul ar trebui să aibă în vedere livrarea echipamentelor la domiciliu.

În al doilea rând, angajatorii ar trebui să aibă în vedere furnizare unor orientări cu privire la modalitatea în care telemuncitorii ar trebui să își aranjeze stațiile sau zonele de lucru cu recomandări precise, precum luare de pauze regulate (pentru sugestii puteți consulta prezentul link).

Trecând mai departe, angajatorii ar trebui să ofere suport în ceea ce privește modalitatea în care se folosesc diferite echipamente IT și de software și trebuie să se asigure că există o bună comunicare între tot personalul întreprinderii, inclusiv față de cei care lucrează de acasă (se recomandă menținerea unei rutine de interacțiune socială între colegi).

Reiterăm faptul că angajatorul sau reprezentantul întreprinderii va trebui să aibă în vedere faptul că există un risc real ca angajații să prezinte sentimente de izolare sau să se simtă sub  presiune, aspecte care pot conduce la probleme de sănătate psihică. În acest context, trebuie implementată o metodă de suport prin care să se realizeze o comunicare de tip informal între colegi și chiar cu persoanele aflate în funcții de conducere, fie prin întâlniri online, fie prin prezența la locul de muncă prin rotație.

Un alt aspect care trebuie avut în vedere de către angajator face referire la situația personală a angajatului, mai precis, la situația în care partenerul angajatului prestează, de asemenea, telemuncă ori cazul în care acesta are copii în îngrijire care nu participă la școală ori care participă la activități școlare prin intermediul online, sau chiar situațiile în care angajatul are în îngrijire persoane în vârstă sau cu boli cronice.

În acest sens, administratorul întreprinderilor sau persoanele aflate la conducere vor trebui să fie flexibili cu privire la orele de lucru și la productivitatea echipei și va trebui să îi facă pe lucrători conștienți de înțelegerea și flexibilitatea lor.

În altă ordine de idei, se recomandă asistarea angajatului pentru ca acesta să poată să își formeze deprinderi sănătoase raportat la timpul liber și timpul de lucru, precum și comunicare precisă a perioadei pe care angajatorul o consideră perioadă de lucru și intervalul orar când angajatul ar trebui ca să fie disponibil.

Totodată, angajatorii care au început să folosească telemuncă pentru prima dată datorită situației create de COVID-19 pot avea în vederea ca, pentru viitor, să folosească această metodă de lucru pentru un termen îndelungat, prezenta experiența ajutând la dezvoltarea unor politici si proceduri cu privire la telemuncă.

Un alt aspect care merită subliniat face referire la situația în care angajatorul decide să ia o serie de măsuri care afectează prestarea activităților, în acest caz este importantă consultarea anterioară angajaților, a reprezentanților acestora (dacă aceștia există) ori reprezentanții Institutului National de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Muncii despre modificările planificate și modul în care aceste măsuri temporare vor funcționa în practică.

Raportat la situația antemenționată, angajatorii vor trebui să ia în considerare metode prin care persoanele angajate print-o agenție pentru o activitate temporară și entitățile sau persoane cu care există relații contractuale au acces la aceleași informații precum un angajat.

În privința angajaților care au suferit de COVID-19 și care, ulterior, vor avea nevoie de diferite tratamente medicale, se recomandă ca medicul pacientului ori serviciile de sănătate în muncă să indice modalitatea și perioada de timp în care angajatul va trebui să se întoarcă la muncă. În ceea ce privește angajatorul, acesta va trebui să aibă în vedere recomandările doctorului, să respecte intimitatea și confidențialitatea angajatului la momentul la care face referire la problemele de sănătatea ale acestuia, precum și să aibă în vedere posibilitatea stigmatizării și discriminării la locul de muncă a angajatului din cauza infecției cu COVID-19.

Informarea din surse oficiale

Nu în ultimul rând, având în vedere că măsurile de distanțare socială încep să se relaxeze în mai multe state din lume, se recomandă informarea doar din surse oficiale ori surse oferite de Ministerele abilitate în acest sens.

În cadrul acestui document, în secțiunea finală se prevede o întreagă listă cu îndrumări oferite de diferite state europene sau organizații internaționale cu privire la diferite sectoare de activitate sau ocupații.

Spre exemplu, în domeniul educației, Organizația Mondială a Sănătății alături de UNICEF au emis un ghid prin care pune în vedere o serie de linii directoare cu privire la modalitatea de administrarea a școlilor în perioada acesta, precum și cu privire la elevi și părinții acestora.

În acest context, arătăm că, recomandările cuprind o multitudine de sectoare, de la construcții, vânzări cu amănuntul, alimentație, divertisment, educație, transport și până la sănătate, iar în acest sens fiecare persoană poate verifica care sunt recomandările statelor lumii și a organizațiilor internaționale în funcție de obiectul de activitate.

În final, subliniem faptul că pe lista emisă de către Uniunea europeană nu se regăsesc linkuri de acces către recomandările emise de către autoritățile competente din România.

* Articol preluat de pe site-ul http://www.chirita-law.com/stiri/.