[Transcript integral] Dezbaterile RRDPA: Noțiunea de funcționar public. Efecte asupra corupției în mediul privat

 

---

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!

---

---

 

Revista Română de Drept Penal al Afacerilor și Grupul editorial Universul Juridic au organizat luni, 6 iulie, ora 16:00, prima ediție a Dezbaterilor Revistei de Drept Penal al Afacerilor, cu titlul: „Noțiunea de funcționar public. Efecte asupra corupției în mediul privat”.

Dezbaterea a fost organizată cu sprijinul unor distinși Parteneri Principali: Casele de avocatură Hotca & Asociații, Zăbrăuțanu, Popescu & Asociații, Crâznic și Asociații și Țuca Zbârcea & Asociații. Partenerul aceluiași eveniment a fost compania The Department.

Moderatorul dezbaterii a fost prof. univ. dr., av. Mihai Adrian Hotca, Managing Partner, Hotca & Asociații, iar speakerii invitați au fost prof. univ. dr. Sergiu Bogdan, avocat asociat coordonator al societății de avocați Sergiu Bogdan & Asociații, conf. univ. dr. Mirela Gorunescu, avocat, Baroul București, și av. Augustin Zăbrăuțanu, Managing Partner, SCA Zăbrăuțanu, Popescu & Asociații.

Redăm, în continuare, transcriptul integral al evenimentului, realizat de The Department:

Mihai Adrian Hotca: Avem o dezbatere foarte interesantă în domeniul dreptului penal. Numele meu este Mihai Hotca, sunt avocat în Baroul București și alături de mine în această după-amiază sunt, în ordine alfabetică, domnul profesor Sergiu Bogdan de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj. Vă salut, domnule profesor.

Sergiu Bogdan: Bună ziua, domnule profesor.

Mihai Adrian Hotca: Doamna profesor Mirela Gorunescu de la Universitatea Nicolae Titulescu din București. Sărut-mâna.

Mirela Gorunescu: Bună ziua, domnule profesor, bună ziua, stimați colegi.

Mihai Adrian Hotca: Și domnul avocat Augustin Zăbrăuțanu din Baroul București. Vă salut, domnule avocat.

Augustin Zăbrăuțanu: Vă salut. Vă mulțumim pentru invitație. Bună ziua!

Mihai Adrian Hotca: Avem două obiective în această seară, unul mai interesant decât celălalt. În primul rând, vom începe dezbaterea noastră cu o lansare de carte virtuală. Este o activitate inedită pentru mine și probabil și pentru ceilalți participanți la această dezbatere, dar merită să facem acest lucru. Iar al doilea obiectiv îl reprezintă o discuție despre o temă foarte ofertantă: conceptul de funcționar public și efectele asupra mediului privat pe care le produce acest concept. Să începem, așadar, cu lansarea de carte. Domnul profesor Sergiu Bogdan împreună cu o colegă de a dânsului de la aceeași universitate, doamna Doris Alina Șerban, ne-au făcut fericiți pentru că relativ recent, sau poate foarte recent, au lansat două volume de drept penal, partea specială. Primul vizează infracțiunile contra persoanei și contra înfăptuirii justiției, iar cel de-al doilea, infracțiunile contra patrimoniului, contra autorității, de corupție, de fals și contra ordinii și liniștii publice. Le prezint pe rând. Asta este prima și aceasta este cea de-a doua. Pentru că avem plăcerea deosebită să îl avem alături de noi pe unul dintre co-autori, pe domnul profesor Sergiu Bogdan, îi adresez rugămintea să facă o prezentare a celor două volume, insistând pe chestiunile care poate pentru dânsul sunt cele mai apropiate de suflet. Vă rog, domnule profesor.

Sergiu Bogdan: Mulțumesc pentru invitație. Trebuie să recunosc că acum câteva luni nu m-aș fi așteptat că o să ajungem la varianta de lansare de cărți online, iată că am învățat și lucruri noi, viața ne mai învață și lucruri din astea, uneori plăcute sau mai puțin plăcute și, dacă vreți, cărțile astea reprezintă modul de evadare din cotidian, pentru că recomandau, chiar rectorul nostru recomanda să facem ceva util în perioada în care stăm acasă, astfel încât să trecem mai ușor peste zona de izolare, și de fapt cărțile reprezintă un, o finalizare, dacă vreți, a ceea ce am început și lucrăm de câțiva ani. E vorba de, colega mea este și asistentă la catedra de penal special, Doris Alina Șerban, și am încercat să ne ducem către public. Dacă inițial ținta, sau era povestea suntem profesori și ar trebui să ne adresăm studenților într-un prim pas, am spus că lucrurile nu ar trebui să fie așa pentru că până la urmă nu învățăm drept la facultate doar ca să știm la facultate, ci ar trebui să îl învățăm să îl știm peste tot și dacă este valabil pentru studenți ar trebui să fie valabil și pentru public, motiv pentru care am schimbat abordarea și aceste cărți au fost scrise practic pentru publicul practician, în primul rând, și în mod evident și pentru studenți, pentru că eu nu vreau să fac o delimitare între cele două categorii. Până la urmă, a fi student la Drept este primul pas pentru a deveni practician, și asta este finalitatea studiilor. Așa că, din abordarea tradițională, cursuri pentru studenți, am încercat să ne mutăm în cărți scrise pentru practicieni și subliniind lucrurile care, într-un fel sau altul, prezintă relevanță practică. Disciplina mă ajută foarte mult, Drept penal, Partea specială, practic, într-un fel sau altul sintetizează ceea ce învățăm în facultate, și e ideea de scop final al dreptului până la urmă: a face o încadrare juridică corectă pe niște infracțiuni care au apărut prima dată ca și abordare conceptuală. Ce am încercat noi să aducem nou e o abordare, e acea perspectivă tot de la Cluj, încercarea aceasta de a vedea lucrurile puțin științific și practic în același timp, și am încercat să căutăm jurisprudența. Practic, izvorul esențial al documentării noastre, dincolo de abordările clasice ale teoriilor, am încercat să scoatem în evidență bogăția jurisprudenței pe care o avem în sistemul românesc practic din 2014 până astăzi, și ele sunt acele elemente contributive, în opinia mea, a explica, a le explicita și a le pune în fața publicului care nu are întotdeauna timp să citească o hotărâre de 150 de pagini sau de 200 de pagini, dar s-ar putea să găsească 5-6 idei foarte importante și relevante. Ca și tematică, și asta putem să mergem practic ca să sugerăm cea de a doua componentă, povestea cu ideea de a avea corupție în mediul privat și modul în care statul intervine pe o astfel de construcție, cum definim funcționarii publici și funcționarii privați, pentru că într-un sens sau altul, cele două abordări sunt sau ar trebui să fie esențialmente diferite. Dacă în corupție în mediul privat practic protejăm niște interese private a celor care administrează societatea, modul de administrare și relațiile eventual în piață cu ceilalți actori, concurență, reguli fiscale, în ceea ce privește corupția în mediul public sau corupția în spațiul public a funcționarului public, acolo lucrurile se schimbă. E vorba practic de a-ți exercita în mod abuziv funcția pe care ai primit-o din partea statului și care într-un fel sau altul îți atrage un folos, dacă profiți de ea în această manieră ilicită. Și pentru că noi avem un text de incriminare, făcând trimitere practic la noțiunea de funcționar public și apoi este forma asimilată dacă e comisă de funcționar privat, am pus problema în mod detaliat dacă aceste definiții sunt bune, sunt mai bune, sunt îndestulătoare sau dacă reușesc sau nu să cuprindă în tema de dezbatere, jurisprudența de zi cu zi. Răspunsul este evident nu, pentru că orice definiție ai reușit să promovezi, și avem o definiție care acum este mult mai extinsă față de definiția veche, ea își are limitele ei. De ce își are limitele ei? Pentru că motivația, nuanțele, elementele specifice uneori fac ca acceptând o anumită interpretare să ajungi la soluții care să pară absurde. Pot să dau un exemplu foarte simplu, dacă inițial a folosi noțiunea de funcționar public asimilat, art. 175 alin. 2, a fost considerat un element contributiv, tocmai pentru că a clarificat ceva ce era într-un fel sau altul controversat pe codul anterior, până la urmă modul în care a analizat această chestiune a generat un alt tip de reacție, în sensul în care funcționarii publici de o anumită categorie practic scapă de tipul de răspundere penală și prima situație a fost situația medicilor în care a trebuit să intervină practică Înalta Curte de Casație și Justiție și să ne relămurească cum că medicii nu sunt funcționari publici asimilați, ci sunt funcționari publici clasici, dacă doriți. Nu aș vrea să fiu foarte critic vizavi de definirea unor noțiuni pentru că orice definiție este problematică. Nu este o problemă românească, nu este națională, mi-am sunat colegii care sunt profesori în Spania, în Germania, în Franța, în Italia, și când am discutat despre subiectul ăsta toți au spus același lucru: Da, e o chestiune extrem de complicată pentru că viața socială este atât de complexă încât abordarea tradițională public-privat nu mai este întotdeauna de actualitate, și atunci trebuie găsit un mecanism rezonabil, flexibil care să atingă finalitatea normei, fără a leza inutil, prin protecții inutile, valori sociale care se protejează cu alt fel de norme decât texte de incriminare. Așa că din această perspectivă, cred că putem să începem această dezbatere. Dacă această abordare funcționar public, funcționar public asimilat și funcționar privat, eu am continuat, sau eu continui să îi numesc funcționari privați pentru că mi se pare foarte impropriu să spui funcționarii de la 308. Da, funcționarii de la 308 este un concept așa, foarte riguros, legislativ. Mie mi se pare că este problematic și i-am numit funcționari privați tocmai pentru a arăta că sunt altceva decât funcționarii publici ca subiect activ al infracțiunii de corupție în general sau luare de mită ca și exemplu de temă, sau clasic, al infracțiunilor de corupție. Deci, din această perspectivă, asta este încercarea noastră și am încercat să arătăm în ce condiții un funcționar public, după definiție, poate că n-ar trebui să fie funcționar public din perspectiva tipului de răspundere, și exemplul de școală, dacă vreți, este: de ce femeia care face curățenie și e angajata instituției publice ar trebui să fie funcționar public? Ce autoritate exercită ea astfel încât să discutăm despre o faptă de corupție, și ea se încadrează pe definiție fără îndoială, și situația inversă în care, și asta e vorba despre mediul privat, profesorii din școlile private de exemplu, sau pentru că există un învățământ privat din perspectiva componentei învățământ preuniversitar foarte extins, ar trebui practic să aibă un regim diferit față de învățământul preuniversitar de la stat pentru care deja există hotărâri în acest sens și a trișa în ceea ce privește evaluarea lor mie mi se pare că e un element problematic ca și consecințe sociale în aceeași măsură pentru că până la urmă diplomele sunt același, produc același efect și asta arătat. Avem juriști eminenți absolvenți de facultăți de stat, facultăți private, fără nicio consecință negativă din această perspectivă, motiv pentru care am considerat că și aceștia, și elevii sau dacă vreți și societatea ar trebui protejată față de cei care într-un fel sau altul încalcă aceste reguli. Și astea au fost cele două dimensiuni contradictorii. Pe de-o parte, s-ar încadra la funcționari privați și noi am vrut să-i facem funcționari publici, pe de altă parte, am spus că sunt anumite categorii de funcționari publici care ar trebui să nu mai fie funcționari publici pentru că definiția este într-un fel sau altul depășită. Așa că din această perspectivă, astea sunt elementele. Jurisprudența arată că lucrurile sunt nuanțate. Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat soluții interpretative într-un sens sau în celălalt și interesant este că dacă putem fi de acord vizavi de soluția de principiu, în cele mai multe, motivele nu sunt cele, sau motivarea lor nu întotdeauna este convingătoare, tocmai pentru că este extrem de complicat să te raportezi de o manieră esențială. Și am un singur exemplu, art. 175 litera b) spune clar „funcție publică de orice natură”. Și atunci când n-am reușit să punem un funcționar în categoria funcționari publici așa cum ar fi fost firesc, pentru că bunul simț juridic ne-ar fi spus că acolo trebuie să se încadreze, am făcut raportare la funcție publică de orice natură, adică ceea ce este contrar a ceea ce s-a avut în vedere odată cu adoptarea noului cod, pentru că art. 175 litera b) a plecat de la ideea că noțiunea de funcționar public din administrativ se suprapune perfect cu noțiunea de funcționar public din dreptul penal art. 175 litera b). Doar că ce am descoperit, fraza aceea, clauza aceea care permite este cea care într-un fel sau altul acoperă lacunele definiției oferite de către legiuitor pe art. 175 ca și formă de clasificare. Bun. Ăsta e un element pe care am încercat să îl subliniem și o să vedem în ce măsură va fi sau nu infirmat de către practica judiciară. Noi am încercat să aducem argumentele în acest sens. Asta va stabili viitorul, dacă direcția pe care am mers noi este una potrivită sau nu. Mai spun un singur lucru. În multe legislații practic s-a încercat să se facă aproape legiferări locale pe un astfel de subiect, tocmai pentru a încerca să nu strice noțiunile tradiționale, funcționar public, funcționar privat, dar nici să nu se producă consecințe absurde din perspectiva a ceea ce înseamnă tipul de răspundere penală pentru anumite fapte comise în societate și care au impact negativ în societate.

Mihai Adrian Hotca: Mulțumesc, domnule profesor. Felicitări pentru cele două cărți. Nu le-am citit în integralitate, dar o parte din ele deja a fost parcursă și mi se par foarte provocatoare multe dintre susținerile dumneavoastră, interesante, cu nuanțe pe care nu le-am găsit în alte manuale. Așa că eu apreciez că va fi foarte bine primită această operă în mediul juridic. Încă o dată, felicitări.

Sergiu Bogdan: Mulțumesc și sper ca publicul să se bucure de această carte, respectiv să îi folosească, pentru că întotdeauna cărțile le scriem pentru noi, pe de-o parte, ca și ego profesional, dar pe de altă parte le scriem pentru cititori și publicul nostru ar trebui să poată să și folosească ceea ce găsesc în cărțile noastre.

Mihai Adrian Hotca: Da, eu zic că sigur cele două cărți nu fac parte din categoria cărților scrise pentru a impresiona alți autori de specialitate, așa cum fac unii dintre autori, ci pentru a fi de folos juriștilor care se ocupă de aplicarea legii. Asta a fost prima impresie. Vă voi comunica impresiile mele finale un pic mai încolo, probabil prin septembrie. Acum îi rog pe ceilalți doi invitați să se gândească la următoarea problemă. Ieșim un pic din paradigma funcționarului public și vreau să aduc în discuție o problemă un pic mai generală. Chiar este necesară combaterea, sancționarea corupției în mediul privat? Nu am conturat ce înseamnă conceptul, dar sigur, pe parcurs probabil o să ajungem la conturarea acestuia. Doamna Gorunescu, vă lansez această provocare.

---

Transcrierile oferite de The Department sunt realizate de către lingviști profesioniști, cu experiență în transcrieri audio din domenii diverse. The Department, cu experiență din anul 2008, oferă varii servicii lingvistice. Mai multe informații aici: www.thedepartment.ro.