Soluţionarea cererilor de încuviinţare a executării silite, a contestaţiilor la executare și altor incidente apărute în cursul executării silite

11 apr. 2022
Vizualizari: 806
  • NCPC: art. 112
  • NCPC: art. 116
  • NCPC: art. 127
  • NCPC: art. 133 pct. 2
  • NCPC: art. 135 alin. (1)
  • NCPC: art. 651 alin. (1)
  • NCPC: art. 666 alin. (6)
  • NCPC: art. 712 alin. (1)
  • NCPC: art. 714 alin. (1)

S-a reținut că instanța care a încuviințat executarea silită este instanța de executare competentă să soluționeze toate incidentele ce survin în cadrul executării silite, inclusiv contestațiile la executare, aspect reglementat de dispozițiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ., iar debitorii împotriva cărora a fost demarată procedura execuțională nu beneficiază de un nou drept de opțiune între instanțele care, în abstract, ar fi putut dobândi calitatea de instanță de executare. Întrucât prevederile art. 651 alin. (3) C. proc. civ. statuează faptul că excepțiile de la regula potrivit căreia instanța care a încuviințat executarea silită este cea care soluționează și contestațiile la executare, se pot reglementa doar prin lege și având în vedere că excepțiile sunt de strictă interpretare și aplicare, s-a reținut că dreptul de opțiune al debitorului de a determina competența teritorială în favoarea unei instanțe de executare distincte de cea care a încuviințat executarea silită s-ar putea reține doar dacă ar exista o prevedere legală expresă în acest sens, iar nu pe cale de interpretare a prevederilor art. 651 alin. (1), art. 112 alin. (1) și art. 116 alin. (1) C. proc. civ.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 1219 din 27 mai 2021)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin contestația la executare ce face obiectul dosarului în care s-a invit prezentul conflict de competență, debitorul Ministerul Justiției a contestat actele de executare silită încheiate în dosarul de executare nr. 1529/2019 al Biroului Executorului Judecătoresc A.. Executarea silită împotriva debitorului Ministerul Justiției, cu sediul în București, str. x, a fost declanșată în dosarul de executare anterior menționat, la solicitarea creditoarei C..

Potrivit dispozițiilor art. 712 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de cei interesați sau vătămați prin executare, iar conform art. 714 alin. (1) din același act normativ, contestația se introduce la instanța de executare.

Prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. dispun că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Alin. (3) al aceluiași articol prevede că instanța de executare soluționează cererile de încuviințare a executării silite, contestațiile la executare, precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe sau organe.

În conformitate cu dispozițiile legale anterior menționate, rezultă că în cazul contestației la executare competența teritorială este exclusivă, o astfel de cerere adresându-se judecătoriei în cărei rază se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Prin raportare la normele legale enunțate, Înalta Curte reține că instanțele deopotrivă competente să soluționeze contestația la executare sunt cele de la sediul debitorilor Ministerul Justiției și Curtea de Apel Cluj.

Însă, în absența unui text de lege special care să reglementeze modalitatea de determinare a instanței de executare în caz de pluralitate de debitori cu sedii diferite, sunt aplicabile, prin analogie, dispozițiile art. 112 și art. 116 C. proc. civ., creditorul, cu ocazia sesizării organului de executare, având alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Se constată că, din cuprinsul titlurilor executorii în baza cărora se efectuează executarea silită, rezultă că intimata-creditoare are calitatea de judecător la Curtea de Apel Cluj, împrejurare ce atrage incidența dispozițiilor art. 127 C. proc. civ.

Împrejurarea că Judecătoria Cluj a declinat, în baza art. 127 C. proc. civ. competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Alba Iulia care a pronunțat încheierea nu este de natură să atragă, în mod automat, competența acestei instanțe în soluționarea contestației la executare.

Aceasta întrucât, în cazul pluralității de debitori, în vederea stabilirii instanței de executare urmează a se da prevalență dispozițiilor speciale în materie, respectiv art. 651 alin. (1) C. proc. civ., și doar în măsura în care niciuna din judecătoriile de la sediul debitorilor nu poate soluționa cauza din pricina interdicțiilor instituite de art. 127 C. proc. civ., devine aplicabilă norma de alegere a altei instanțe.

Art. 651 C. proc. civ. impune ca verificarea competenței să se raporteze la sediul debitorului, iar nu la alte repere care excedează condițiilor impuse de această normă astfel că pronunțarea încheierii prin care s-a încuviințat executarea silită nu poate atrage, în situația de față, competența aceleiași instanțe pentru soluționarea contestației la executare.

De altfel, potrivit art. 666 alin. (6) C. proc. civ., încheierea prin care s-a dispus încuviințarea executării silite poate fi supusă controlului instanței de executare pe calea unei contestații la executare, deci inclusiv prin prisma stabilirii instanței de executare competente.

Cum normele de competență ce vizează soluționarea contestației la executare sunt de ordine publică, Înalta Curte constată că instanța de executare competentă să soluționeze contestația la executare, în aplicarea dispozițiilor art. 714 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) C. proc. civ., este Judecătoria Sectorului 5 București, aceasta fiind instanța de executare în a cărei rază teritorială se află sediul debitorului Ministerul Justiției.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Față de argumentele expuse și de dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Sursa informației: www.scj.ro.

Soluționarea cererilor de încuviințare a executării silite, a contestațiilor la executare și altor incidente apărute în cursul executării silite was last modified: aprilie 8th, 2022 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.