Solicitare privind recunoaşterea şi plata drepturilor salariale cu includerea unui spor la salariu de bază de 25% corespunzător nivelului maxim de secretizare pe care îl deţine reclamantul în exercitarea funcţiei cu acces la informaţii clasificate

• C. muncii: art. 216
• C. muncii: art. 269
• NCPC: art. 116
• NCPC: art. 135 alin. (1)

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 16 februarie 2021 pe rolul Tribunalului Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, A., în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTITIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PITEȘTI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII a solicitat recunoașterea și plata drepturilor salariale cu includerea unui spor la salariu de bază de 25% corespunzător nivelului maxim de secretizare (SSID) pe care îl deține în exercitarea funcției cu acces la informații clasificate, în condițiile legii; plata diferențelor dintre drepturile salariale pe care le-ar fi încasat de la data intrării în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 157/2020 pentru completarea Anexei VI la Legea – cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, anume 30.07.2020 și până la recunoașterea drepturilor de către pârâți sau apariția unei modificări legislative, precum și pe viitor, drepturi actualizate cu indicele de inflație, precum și cu dobânda legală corespunzătoare, calculată la data exigibilității sumelor până la data plății efective a drepturilor solicitate; asigurarea sumelor de bani necesare pentru plata diferențelor de drepturi salariale solicitate anterior, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație, precum și cu dobânda legală corespunzătoare, calculată la data exigibilității sumelor până la data plății efective a drepturilor solicitate.

În motivare, reclamantul a arătat în esență că, în calitate de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești începând cu 15.03.2018 și în exercitarea atribuțiilor de serviciu, are acces la informații clasificate din clasa secret de stat și utilizează astfel de informații, deținând și aviz în acest sens, anume avizul nr. x/19.05.2017, și că sfera de aplicare a art. 151 alin. (1) din Anexa VI Apărare, ordine publică și siguranță națională din Legea-cadru nr. 153/2017 ar trebui extinsă și la categoria profesională care este reglementată de dispozițiile aceleiași legi sub aspectul salarizării, în speță personalul aparținând familiei ocupaționale de funcții publice Justiție, mai exact la categoria profesională a magistraților-procurori, având în vedere că prin natura muncii lor au acces și manipulează același tip de informații.

(I.C.C.J., s. a II-a civ., decizia nr. 1029 din 4 mai 2022)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Tribunalului Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Se constată că, prin acțiunea promovată, reclamantul A. a solicitat instanței recunoașterea și plata drepturilor salariale cu includerea unui spor la salariu de bază de 25% corespunzător nivelului maxim de secretizare (SSID) pe care îl deține în exercitarea funcției cu acces la informații clasificate, în condițiile legii; plata diferențelor dintre drepturile salariale pe care le-ar fi încasat de la data intrării în vigoare a dispozițiilor Legii nr. 157/2020 pentru completarea Anexei VI la Legea – cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, anume 30.07.2020 și până la recunoașterea drepturilor de către pârâți sau apariția unei modificări legislative, precum și pe viitor, drepturi actualizate cu indicele de inflație, precum și cu dobânda legală corespunzătoare, calculată la data exigibilității sumelor până la data plății efective a drepturilor solicitate; asigurarea sumelor de bani necesare pentru plata diferențelor de drepturi salariale solicitate anterior, sume care să fie actualizate cu indicele de inflație, precum și cu dobânda legală corespunzătoare, calculată la data exigibilității sumelor până la data plății efective a drepturilor solicitate.

Așa fiind, prezentul litigiu are ca obiect un conflict individual de muncă (art. 1 lit. p) din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social) și, prin urmare, se aplică dispozițiile speciale referitoare la conflictele de muncă.

Art. 269 Codul muncii stipulează în alin. (1) că:

„Judecarea conflictelor de muncă este de competența instanțelor judecătorești stabilite potrivit legii”, iar conform alin. (2):

„Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează instanței competente în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul sau reședința”.

Pe de altă parte, potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social:

„Cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărei circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul”.

Art. 216 din același act normativ stipulează că:

„Dispozițiile prezentei legi referitoare la procedura de soluționare a conflictelor individuale de muncă se completează în mod corespunzător cu cele din C. proc. civ.”.

Conform art. 116 C. proc. civ.:

„Reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente”.

Din interpretarea coroborată a prevederilor art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social cu cele ale art. 116 C. proc. civ., cu aplicarea dispozițiilor art. 216 din Legea nr. 62/2011, rezultă că în cazul cererilor de chemare în judecată având ca obiect conflicte de muncă, competența teritorială este una alternativă (fie cea de la locul unde își are domiciliul reclamantul, fie cea de la locul de muncă al acestuia), reclamantul fiind cel care face alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Prevederile art. 210 din Legea nr. 62/2011 stabilesc o competență teritorială complexă, al cărui mecanism juridic de determinare cuprinde două elemente: o competență alternativă a instanțelor (tribunalelor) în cazul conflictelor individuale de muncă având ca reclamant salariatul, dar această competență este în același timp, și exclusivă, în sensul că reclamantul are alegerea numai între două instanțe competente (ori de la domiciliul său, ori de la locul de muncă).

În speță, reclamantul A. este prim-procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, iar acesta a ales să introducă cererea de chemare în judecată, având ca obiect un conflict individual de muncă (potrivit art. 1 lit. p) din Legea nr. 62/2011), la tribunalul de la locul său de muncă, respectiv la Tribunalului Argeș.

Or, prin depunerea cererii de chemare în judecată la Tribunalul Argeș, reclamantul a învestit în mod legal această instanță, fixând în mod definitiv competența în favoarea acesteia. Prin urmare, Tribunalul Argeș nu mai poate să dispună, nici din oficiu, nici la cererea pârâților sau a oricărei alte părți, declinarea competenței.

Așa fiind, în raport de considerentele expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a stabili competența de soluționare a cererii formulată de reclamantul A. în favoarea Tribunalului Argeș, secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale.

Sursa informației: www.scj.ro.