Revista Română de Executare Silită nr. 3/2015: cuprinsul și rezumatele articolelor

11 sept. 2015
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 1642
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

I. DOCTRINĂ

Robert-Adrian Deliu – Recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și a răspunderii părintești în statele membre UE conform Regulamentului (CE) nr. 2201 din noiembrie 2003. Suprimarea exequatur-ului

Conferința de pregatire profesională a Baroului Ialomița
”

Înțelegând problemele certe care s-au ivit de-a lungul timpului în procedurile judiciare de recunoaștere și executare a hotărârilor judecătorești în statele membre ale Uniunii Europene, Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 2201 din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000, prin care s-a realizat simplificarea procedurilor de recunoaștere și exequatur și chiar suprimarea acestora în anumite materii.

Regulamentul are drept scop urgentarea și simplificarea procedurilor judiciare de recunoaștere și executare a hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și a răspunderii părintești prin executarea lor directă, reducând, astfel, la minimum probleme cum ar fi: deplasarea sau reținerea ilicită ori a ruperea legăturii cu unul dintre părinți.

 

Ioan Gârbuleț – Controlul profesional asupra activității executorialității judecătorești. Elemente de drept comparat

Legislația în vigoare reglementează următoarele tipuri de control asupra activității executorilor judecătorești: controlul jurisdicțional, ce vizează actele contestate ale executorului judecătoresc; controlul profesional, care are ca obiect întreaga activitate a executorului jude­cătoresc; controlul disciplinar, exercitat în cazul săvârșirii de către executorul judecătoresc a unei abateri disciplinare și controlul financiar‑contabil, care are drept obiectiv gestiunea financiar‑contabilă a camerelor și a birourilor executorilor judecătorești.

În privința organismelor sau autorităților competente a efectua controlul, reglementările actuale prevăd că instanțele judecătorești realizează controlul jurisdicțional, în principal pe calea contestației la executare; controlul profesional poate fi realizat de către Ministerul Justiției, prin inspectori generali de specialitate, și de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, prin consiliul său de conducere; controlul disciplinar se exercită de ministrul justiției sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecătorești, iar controlul financiar‑contabil, în principal se realizează de către organele fiscale și de către Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

În cadrul controlului profesional asupra organizării și funcționării camerelor executorilor judecătorești se verifică: constituirea și componența camerei executorilor judecătorești; alegerea organelor de conducere a camerei; modul de îndeplinire a atribuțiilor de către Adunarea generală a Camerei; modul de îndeplinire a atribuțiilor de către Colegiul director al Camerei; modul de îndeplinire a atribuțiilor de către Președintele Colegiului director al Camerei; modul de îndeplinire a atribuțiilor de reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii; lucrările și evidența camerei etc., iar asupra organizării și funcționării birourilor executorilor judecătorești se verifică: modul de constituire a birourilor executorilor judecătorești; limba în care se întocmesc actele de către biroul executorului judecătoresc; locul în care se întocmesc actele de către executorul judecătoresc; registrele ținute de către biroul executorului jude­cătoresc; modalitatea de înregistrare a lucrărilor la biroul executorului judecătoresc; pro­gramul de activitate al biroului executorului judecătoresc; arhiva executorului judecătoresc; evidența financiar‑contabilă a activității biroului executorului judecătoresc etc.

În cadrul controlului profesional privind calitatea actelor și lucrărilor efectuate de executorii judecătorești se verifică: aplicarea dispozițiilor Codului de procedură civilă în materia executării silite; respectarea termenelor pentru întocmirea actelor execuționale; respectarea procedurilor în cazul diferitelor forme de executare silită; respectarea dispozițiilor Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, a Regulamentului de aplicare a acestei legi și a Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești; respectarea dispozițiilor Codului civil și a altor dispoziții legale care au legătură cu executarea silită; calitatea actelor și lucrărilor întocmite de către executorii judecătorești etc.

În cadrul controlului profesional privind comportamentul executorilor judecătorești în raporturile de serviciu, cu autoritățile publice și cu persoanele fizice și juridice se verifică: conduita executorului judecătoresc în raporturile de serviciu; relațiile pe care acesta le are cu ceilalți executori judecătorești, cu organele reprezentative ale profesiei și cu personalul biroului său; respectarea drepturilor și îndatoririlor prevăzute de lege; relațiile pe care executorul judecătoresc le are cu autoritățile publice cu care colaborează biroul său; relația executorului judecătoresc cu părțile raportului execuțional și cu celelalte persoane interesate în executarea silită; relațiile executorului judecătoresc cu magistrații, avocații, precum și cu persoanele fizice și juridice cu care intră în contact în exercitarea atribuțiilor de serviciu etc.

Controlul profesional se exercită de Ministerul Justiției, prin inspectori generali de specialitate și de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești, prin consiliul său de conducere. Consiliul Uniunii poate delega colegiul director al Camerei executorilor judecă­torești să efectueze controlul profesional al executorilor judecătorești din cadrul birourilor aflate în circumscripția sa, însă acesta poate viza doar calitatea actelor și lucrărilor efectuate de executorii judecătorești și comportarea executorilor judecătorești în raporturile de serviciu, cu autoritățile publice și cu persoanele fizice și juridice.

 

Andruț Alin Liviu – Considerații privind executarea silită a altor obligații de a face sau a obligațiilor de a nu face prevăzute de art. 903-909 NCPC

Recurgerea la procedura executării silite poate fi necesară în situația în care debitorul a fost obligat printr-un titlu executoriu să facă ceva sau să se abțină de la o anumită acțiune. În situația neexecutării unei obligații de a face, creditorul poate să execute el însuși, ori să facă să fie executată obligația pe cheltuiala debitorului, iar în cazul neexecutării obligației de a nu face, creditorul poate cere instanței încuviințarea să înlăture ori să ridice ceea ce debitorul a făcut cu încălcarea obligației, pe cheltuiala debitorului.

Principala deosebire între executarea silită a unei obligații de a face sau de a nu face care poate fi îndeplinită de altă persoană (ce nu implică un fapt personal al debitorului), și executarea silită a unei obligații de a face sau de a nu face care nu poate fi îndeplinită de altă persoană (ce implică un fapt personal al debitorului), constă în posibilitatea aplicării în cazul celei din urmă a unei penalități, având ca scop atât înfrângerea rezistenței debitorului și realizarea obligației acestuia, cât și repararea prejudiciului cauzat creditorului prin refuzul debitorului de executare a obligației care nu poate fi dusă la îndeplinire de către o altă persoană.

 

Nicolae-Horia Țiț – Considerații teoretice și practice în legătură cu contestația împotriva procesului-verbal de licitație imobiliară, intabularea și efectele actului de adjudecare, potrivit Codului de procedură civilă modificat prin Legea nr. 138/2014

Legea nr. 138/2014 aduce importante modificări în procedura urmăririi imobiliare, în ceea ce privește posibilitatea de a formula contestație la executare împotriva actelor îndeplinite la sfârșitul procedurii, respectiv referitoare la intabularea dreptului de proprietate al adjude¬catarului. Conform noii reglementări, contestația la executare nu mai este îndreptată împotriva actului de adjudecare, acesta neprezentând de cele mai multe ori motive de anulare în sine, ci împotriva procesului-verbal de licitație care consemnează adjudecarea; contestația se notează în cartea funciară. Intabularea dreptului de proprietate al adjudecatarului se face direct, fără a mai fi precedată de o înscriere provizorie, pe baza actului de adjudecare, care se eliberează de îndată ce adjudecatarul plătește prețul. Intabularea actului de adjudecare conduce la radierea din oficiu a ipotecilor și sarcinilor reale, precum și a tuturor notărilor făcute cu urmărirea silită, cu excepția notării contestației împotriva procesului verbal de licitație. În practică, este însă posibil ca intabularea dreptului de proprietate al adjudecatarului să aibă loc înainte de notarea contestației împotriva procesului verbal de licitație. Dacă aceasta este urmată de o înstrăinare, notarea contestației nu va mai putea avea loc, făcând dificilă producerea efectelor eventualei soluții de admitere a contestației. De aceea se impune, de lege ferenda, instituirea regulii conform căreia intabularea actului de adjudecare urmează a fi făcută doar după expirarea termenului de contestare a procesului verbal de licitație, corelativ cu scurtarea acestui termen de la o lună la 15 zile.

 

Emőd Veress – Probleme controversate privind executarea silită a unor titluri executorii, altele decât hotărârile judecătorești

Titlurile executorii stau la baza executării silite. Forma principală a titlului executoriu este hotărârea judecătorească, dar legea recunoaște pentru o serie de alte înscrisuri caracterul executoriu, urmărind scopuri specifice de politică legislativă. Autorul analizează trei probleme concrete legate de aceste titluri executorii, altele decât hotărârile judecătorești: dacă se păstrează sau nu caracterul executoriu al creanței deținute de către o instituție de credit sau instituție financiară nebancară în caz de cesiune de creanță în favoarea unei terțe persoane; dacă contractul de locațiune poate constitui titlu executoriu nu numai pentru plata chiriei, ci și pentru reluarea bunului dat în locațiune; și, în ultimul rând, limitele în care pot fi puse în executare silită contractele de ipotecă mobiliară având ca obiect părți sociale deținute de asociații societăților cu răspundere limitată.

 

II. CEDO – analize, comentarii, jurisprudență

Vasile Bozeșan – Importanța considerentelor hotărârilor judecătorești în procedura executării silite

Conformitatea executării silite se analizează nu doar prin raportare la dispozitivul hotărârii judecătorești, ci și în relație cu acele considerente care sprijină, lămuresc și explicitează soluția cuprinsă în dispozitivul acesteia.

În virtutea autorității de lucru judecat și a atributului executorialității care trebuie recunoscute considerentelor hotărârii executorii, punerea efectivă în executare trebuie adaptată și circumscrisă întregului ansamblu de elemente de fapt și de drept decurgând din considerentele care dobândesc, astfel, valențe esențiale în procedura executării silite.

De asemenea, relevarea funcțiilor extinse ale considerentelor în relația dintre acestea și dispozitivul hotărârii, precum și valorificarea corectă a motivelor de fapt și de drept ce structurează considerentele pot conduce la identificarea și circumscrierea exactă a creanței la care este îndrituit creditorul în faza executării silite.

 

III. DREPT COMPARAT

Elena Belei, Victoria Sîrbu – Întoarcerea executării

Întoarcerea executării este o instituție procesuală ce reglementează principalul mod de apărare a persoanei care a obținut câștig irevocabil de cauză, urmare a casării hotărârii judecătorești care a fost deja executată.

Potrivit legislației Republicii Moldova, întoarcerea executării se poate produce în trei feluri:

– Dacă instanța ierarhic superioară care a casat irevocabil hotărârea executată dispune din oficiu prin decizie întoarcerea executării;

– Dacă pârâtul solicită în procedură în ordonanță întoarcerea executării;

– Dacă pârâtul solicită în procedură generală pe acțiuni civile întoarcerea executării.

Pentru ca întoarcerea executării să se poată produce efectiv, trebuie întrunite mai multe condiții de procedură: referitoare la termenul în care poate fi solicitată întoarcerea executării, condițiile de formă și conținut ale cererii de întoarcere a executării, întinderea și limitările întoarcerii executării.

 

Violeta Cojocaru, Diana Lazăr – Regimul de recunoaștere și executare a sentințelor arbitale străine în Republica Moldova și conformitatea cu standardele Convenției de la New York din 1958

Legislația procesual-civilă a Republicii Moldova a fost recent modificată și completată în scopul ameliorării cadrului normativ în domeniul recunoașterii și executării sentințelor arbitrale străine. Aceste eforturi corespund Strategiei Republicii Moldova de reformare a sectorului justiției 2011-2016, precum și dezideratelor de integrare a Republicii Moldova în circuitul internațional de valori și cunoștințe pentru asigurarea unei creșteri economice durabile. Prezentul articol își propune să analizeze regimul juridic de recunoaștere și executare a sentințelor arbitrale străine în Republica Moldova și determinarea conformității acestuia cu standardele Convenției de la New York din 1958, la care Republica Moldova este parte. Studiul efectuează o cercetare multidimensională a prevederilor naționale, raportate la normele tratatelor internaționale și la tendințele de uniformizare a practicii în domeniul eficacității sentințelor arbitrale străine.

 

IV. RECURSURI ÎN INTERESUL LEGII

1. Decizia nr. 8/2015

2. Decizia nr. 14/2015

 

V. HOTĂRÂRI PREALABILE PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

Decizia nr. 25/2015

 

VI. PRACTICĂ JUDICIARĂ

1. Actele de executare sunt nule dacă au fost emise după ce dispoziția de impunere a fost contestată în instanță în termen legal și după ce executarea silită a fost suspendată pentru acest motiv, chiar dacă autoritatea publică dispune, ulterior sesizării instanței, încetarea executării silite

2. Cerere de reexaminare împotriva rezoluției de stabilire a taxei judiciare de timbru în apelul formulat față de hotărârea pronunțată într-o contestație la executare de către intimatul-pârât față de care a fost admisă acțiunea în fond

3. Cerere de suspendare a executării unui act administrativ – înțelesul sintagmelor de îndoială serioasă, prevăzută de art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004, și de pagubă iminentă, prevăzută de art. 2 lit. ș) din Legea nr. 554/2004

4. Executarea silită a unei hotărâri judecătorești prin care angajatorul a fost obligat la plata unor diferențe de drepturi salariale stabilite prin indicarea unei formule de calcul al salariului cuvenit. Posibilitatea stabilirii de către executorul judecătoresc a cuantumului sumei datorate – notă de judecător Răzvan Anghel

5. Executarea silită a unei hotărâri judecătorești prin care s-au stabilit drepturi salariale. Efectuarea de plăți voluntare. Cerere de restituire a sumelor executate silit și a cheltuielilor de executare suportate, invocându-se îmbogățirea fără justă cauză

6. Hotărârea pronunțată de instanță prin invocarea dispozitivului unei decizii pronunțate în procedura recursului în interesul legii înainte de publicarea motivării acesteia este legală

7. Instanța competentă să soluționeze cererile privind sancțiunea și despăgubirile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 554/2004

8. Înțelesul noțiunilor de caz bine justificat și de pagubă iminentă în cererile de suspendare a executării actului administrativ. Starea de sănătate a debitorului poate constitui un caz bine justificat pentru suspendarea executării actului administrativ, până la pronunțarea soluției de fond

9. Limitele urmăririi silite pentru plata sumelor reprezentând valoarea acțiunilor răscumpărate de către o societate de la acționarii săi

10. Plata cauțiunii – condiție de admisibilitate a cererii de suspendare a executării unui act administrativ

11. Statul are obligația executării silite din oficiu în ipoteza în care există un titlu executoriu împotriva sa, nefiind rezonabil să ceară creditorului să mai formuleze o nouă cerere pentru punerea în executare

👍Vezi și: Revista Română de Executare Silită nr. 1/2015

👍Vezi și: Revista Română de Executare Silită nr. 2/2015

👍Vezi și: Revista Română de Executare Silită nr. 4/2015

Revista Română de Executare Silită nr. 3/2015: cuprinsul și rezumatele articolelor was last modified: martie 11th, 2016 by Redacția ProLege
0 Shares

Vă recomandăm:

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.

Abonează-te la newsletter