Revista Română de Executare Silită nr. 2/2015: cuprinsul și rezumatele articolelor

I. DOCTRINĂ

Traian-Cornel Briciu – Unele probleme privind executarea cambiei sau a biletului la ordin

Articolul dezvoltă probleme de ordin practic ivite în executarea titlurilor de credit, în special cambia și biletul la ordin. Dificultatea problemelor de ordin practic pe care le ridică materia executării cambiale este recunoscută. În multe cazuri, în practică, contestațiile la executare cuprind atât aspecte de drept cambial, cât și aspecte ce aparțin executării silite. Paralelismul între materia executării silite, reglementată de noul Cod de procedură civilă, și legislația specială în materie cambială creează adesea confuzii terminologice, false analogii și practică neunitară. Sunt prezentate propuneri de rezolvare a unor probleme de practică judiciară în privința obligativității somației cambiale, prevăzută de Legea nr. 58/1934, formei pe care trebuie să o îmbrace aceasta, a naturii juridice a termenului de 3 ani în interiorul căruia trebuie completate cambia/biletul la ordin emise în alb, precum și posibilitatea prelungirii acestuia pe cale convențională, și a taxei judiciare de timbru datorate pentru contestația la executare specială, prevăzută de Legea cambiei și a biletului la ordin, în funcție de obiectul acesteia și excepțiile cambiale invocate pe această cale specială. În final, sunt formulate propuneri de lege ferenda relativ la taxele judiciare de timbru în materia contestației la executare special prevăzute de Legea cambiei și a biletului la ordin.

George Clinciu – Considerațiuni referitoare la art. 2.465 NCC privind executarea silită a ipotecii constituite asupra creanțelor

Garanția reală mobiliară ce fusese reglementată de Legea nr. 99/1999, Titlul al VI-lea, este prevăzută în noul Cod civil sub denumirea de ipotecă mobiliară, incluzând, conform art. 2.389 lit. a)-d) și art. 2.398, și ipoteca asupra creanțelor.

Executarea ipotecii asupra creanțelor realizată prin art. 2.465 NCC este reglementată, într-o anumită măsură, în mod diferit față de reglementarea anterioară făcută prin art. 84 lit. b) din Legea nr. 99/1999, Titlul al VI-lea, astfel încât mecanismul de funcționare al art. 2.465 NCC a iscat deja o serie de controverse, inclusiv din perspectiva unor soluții pronunțate de instanțe.

Demersul de față aduce în discuție modul în care trebuie a fi făcută interpretarea dispozițiilor art. 2.465 NCC.

Arina Dragodan – Executarea silită în materie fiscală versus executarea silită în procedura civilă. Rolul executorului fiscal în relația cu contribuabilul

Instituția executării silite este importantă atât pentru creditorii persoane fizice și juridice, cât și pentru creditorul fiscal, întrucât garantează puterea juridică a obligațiilor.

Având în vedere particularitățile titlului de creanță fiscală în raport de alte titluri de creanță, în cazul executării silite a creanțelor fiscale, spre deosebire de dreptul comun, avem o procedură specială reglementată de Codul de procedură fiscală, care se completează, acolo unde acest act normativ nu dispune, cu prevederile Codului de procedură civilă în materie, în măsura în care acestea sunt compatibile sau nu contravin regulilor speciale din dreptul fiscal.

Executarea silită se realizează de organul de executare competent prin intermediul executorului fiscal, noțiune care nu este definită în actualul cod, dar căreia noul Cod de procedură fiscală i-a dat o definiție.

Acest articol prezintă comparativ câteva aspecte comune privind executarea silită reglementată de actualul Cod de procedură civilă și de Codul de procedură fiscală, evidențiind, totodată, asemănările și deosebirile dintre rolul executorului fiscal și cel al executorului judecătoresc.

Ioan Leș – Considerații asupra răspunderii statului în realizarea executării silite

Studiul evidențiază faptul că răspunderea Statului pentru neexecutarea titlurilor executorii beneficiază de o reglementare extrem de sumară.

Autorul propune, în perspectiva unor viitoare intervenții normative, clarificarea unor aspecte la nivelul Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, cum ar fi:

‑ clarificarea raportului dintre răspunderea Statului și cea a executorului judecătoresc;

‑ enumerarea cazurilor în care intervine răspunderea Statului;

‑ instituirea unei norme speciale de competență materială în cazul acțiunilor în despă­gubiri ca urmare a angajării răspunderii Statului pentru neexecutarea titlurilor executorii etc.

Luminița Tuleașcă – Despre (ne)executarea patrimoniului de afectațiune

Patrimoniile de afectațiune sunt instrumente juridice relativ recent introduse în legea română, cu potențial mare de atractivitate pentru mediul de afaceri și profesiilor liberale.

În lipsa unei doctrine și practici substanțial conturate, patrimoniile de afectațiune ridică probleme juridice complexe în toate componentele regimului lor juridic.

Prin acest studiu ne propunem să stabilim dacă patrimoniul de afectațiune, ca universalitate de drept și bun mobil incorporal, poate face sau nu obiectului executării extrajudiciare prevăzute de Codul civil și/sau al executării silite reglementate de Codul de procedură civilă și care sunt cazurile și temeiurile unor astfel de executări. Un răspuns negativ în această direcție ne va obliga să analizăm întreaga problematică din perspectiva substitutului cel mai potrivit al executării patrimoniului de afectațiune: universalitatea de bunuri ca parte a patrimoniului de afectațiune când aceasta este constituită ca atare și, deopotrivă, cazurile, temeiurile și modalitățile concrete ale executării universalității de fapt.

Floria Vlad – Dificultăți inerente în procedura urmăririi silite mobiliare prevăzute de art. 740 alin. (4) NCPC– aplicarea sechestrului asupra unui autovehicul în baza datelor obținute de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor

Prezenta analiză privește situația juridică prevăzută de dispozițiile art. 740 alin. (4) NCPC, în concret, sechestrarea autovehiculelor în baza datelor obținute de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, bunuri mobile identificate ca fiind în proprietatea debitorului, punându-se accent asupra chestiunilor prealabile aplicării măsurii sechestrului, procedurii de instituire, consecințelor luării acestei măsuri și incidentelor apărute în cadrul acesteia.

Așadar, s-a dorit a se realiza o cercetare amănunțită a dificultăților identificate în urmărirea silită a autovehiculelor în cazul menționat și soluțiile propuse pentru evitarea sau eliminarea lor.

Prin urmare, au fost enunțate și aprofundate dificultățile constatate la data încheierii procesului-verbal de sechestru și dificultăților inerente perioadei următoare comunicării acestuia către părți și persoanele interesate.

Totodată, pentru a contura și evidenția părțile componente a unui proces-verbal de sechestru încheiat de către executorul judecătoresc în consonanță cu tema prezentului studiu, am redactat și un model care ar putea fi de folos practicienilor.

Conștientizarea principalelor neajunsuri ale acestei proceduri speciale ar putea atrage atenția legiuitorului cu privire la consecințele dramatice ale acestora, dispozițiile legale analizate neasigurând claritatea și previzibilitatea acestei proceduri speciale.

II. CEDO – analize, comentarii, jurisprudență

Vasile Bozeșan – Cerințele unei executări silite corespunzătoare (II)

Alături de cerințele conformității și efectivității, exigențele privind integralitatea și celeritatea configurează paradigma condițiilor prin raportare la care se apreciază caracterul corespunzător al unei executări silite.

Relația dintre cuantumul sau întinderea prestației efectiv executate silit și cele prevăzute în titlul executoriu, precum și momentul în care creditorul își vede, finalmente, satisfăcută creanța constituie aspecte ce-și reclamă o analiză atentă pentru a justifica reținerea caracterului adecvat al unei executări silite integrale și prompte.

Însă integralitatea și celeritatea, asemănător celorlalte condiții, trebuie analizate prin luarea în considerare a distincțiilor necesare între planul cerințelor executării și cel al aspectelor strict procedurale, cu relevarea mecanismelor prin care modul de efectuare a actelor și măsurilor de executare influențează și determină însăși calitatea executării silite, privite din perspectiva finalității sale constând în realizarea concretă a creanței creditorului.

Curtea Europeană acordă o importanță egală tuturor celor patru cerințe ale executării, reiterând constant necesitatea punerii în executare a titlurilor executorii într-o manieră exactă, efectivă, integrală și cu celeritate.

III. DREPT COMPARAT

Roman Talmaci, Oxana Novicov – Considerații privind schimbarea modului și ordinii de executare

Studiul își propune să clarifice o serie de aspecte privind acțiunea reconvențională, nedefinită în legislația Republicii Moldova, apelând la multiple elemente comparative între alte reglementări ale unor instituții similare.

IV. HOTĂRÂRI PREALABILE PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

1. Decizia nr. 7/2015

2. Decizia nr. 8/2015 – cu nota a redacției

V. PRACTICĂ JUDICIARĂ

1. Contestație formulată împotriva executării silite a obligației de plată a contravalorii tarifului de despăgubire stabilit conform O.G. nr. 15/2002. Competență funcțională. Conflict de competență

2. Contestație la executare formulată împotriva unui titlu executoriu fiscal. Competența de soluționare. Conflict de competență. Distincția față de contestația formulată împotriva titlului de creanță fiscală

3. Executarea silită a obligației de plată a despăgubirilor egale cu drepturile salariale de care creditorul a fost lipsit ca urmare a concedierii nelegale. Compensarea acestei obligații cu obligația angajatului de a restitui salariile compensatorii primite în considerarea concedierii. Modul de calcul al dobânzii legale – notă de judecător Răzvan Anghel

4. Executarea silită a unei hotărâri judecătorești prin care se stabilește obligația de plată a unei despăgubiri egale cu valoarea indemnizației de manager al unei instituții publice de cultură, de care creditorul a fost lipsit prin încetarea nelegală a contractului de management. Lipsa cuantificării despăgubirilor în titlul executoriu. Natura creanței. Inaplicabilitatea dispozițiilor privind eșalonarea plății drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești – notă de judecător Răzvan Anghel

5. Plângere împotriva refuzului executorului judecătoresc de a deschide dosarul de executare. Lichiditatea creanței

6. Ordonanță președințială. Suspendare provizorie a executării silite. Inadmisibilitate

👍Vezi și: Revista Română de Executare Silită nr. 1/2015

👍Vezi și: Revista Română de Executare Silită nr. 3/2015

👍Vezi și: Revista Română de Executare Silită nr. 4/2015