Protecția dreptului de autor. Invocarea interpretării greşite a actului juridic dedus judecăţii de către instanța de apel. Respingerea recursului

• Legea 8/1996: art. 139
• Legea 8/1996: art. 3
• Legea 8/1996: art. 37 alin. (1) lit. b)
• Legea 8/1996: art. 44
• Legea 8/1996: art. 6
• Legea 8/1996: art. 7 alin. (1) lit. b)
• Legea 8/1996: art. 73
• Legea 8/1996: art. 8
• NCPC: art. 274
• NCPC: art. 304 pct. 8

Prin Sentința civilă nr. 2036/2016 din 9 decembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Iași, secția I civilă a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Societatea Română de Radiodifuziune.

A fost avizat onorariul definitiv de 1.600 RON pentru expertiza B. și obligat reclamantul A. să plătească suma de 1.100 RON cu titlul de diferență onorariu expert în contul Biroului Local de Expertize Tehnice Judiciare din cadrul Tribunalului Iași, pentru expert B.

A fost obligat reclamantul să plătească pârâtei suma de 20.450 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (20.000 RON onorariu avocat și 4.500 RON onorarii experți).

S-a respins cererea expertului C. privind acordarea cheltuielilor de deplasare la Tribunalul Iași, efectuate la data de 13.09.2016.

(I.C.C.J., s. I civ., decizia nr. 561 din 12 martie 2019)

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Analizând recursul declarat prin prisma dispozițiilor legale incidente și a motivelor de recurs invocate, ICCJ constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin primul motiv de recurs invocat de recurent se pretinde că instanța de apel ar fi interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând natura sau înțelesul vădit al acestuia, deoarece opera realizată de reclamant ar fi o operă științifică și s-ar bucura de protecția dreptului de autor, în condițiile art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea 8/1996.

Această critică nu este fondată. Pentru a fi incident motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., este necesar ca instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, să fi schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Acest motiv de recurs, reglementat de art. 304 pct. 8 din C. proc. civ. sancționează hotărârea care a nesocotit principiul înscris în art. 969 din C. civ., trecând peste voința părților exprimată în actul juridic dedus judecății.

În cauză, Curtea de apel nu a încălcat acest principiu, statuând în mod just că obiectul protecției dreptului de autor îl constituie în speță creația reclamantului „Grile standard – (septembrie 2010 – septembrie 2011). Proiect managerial” care are drept conținut informații de natură diferită, iar dintre acestea doar două pagini conțin tabele ce pot fi apreciate ca reprezentând grile de program – pag. 12, 13”. Expertul a reținut că această creație reprezintă „(…) o lucrare tehnică ce se ocupă de latura de strictă specialitate în meseria de redactor de emisiuni radio, întocmită pe baza unei teme date (elaborarea unei grile de programe radio pentru perioada septembrie 2011 – septembrie 2012) și care cuprinde: calcule (ale indicatorilor de audiență, instrucțiuni despre cum trebuie să fie desfășurate emisiunile radio), documente, argumente de specialitate, metode, strategii de piață, etc., necesare executării activității de elaborare grile de programe lucrare care urma să fie discutată și aprobată pentru a primi un caracter oficial și a fi pusă în aplicare.

Prin diferențierea statuată de instanță între operă și conceptul la care se face referire în acest proiect – grila de programe radio corespunzătoare unui anumit interval de timp, grilă care este asimilată unei structuri orare ce conține emisiunile, buletinele de știri și informațiile (pachete de melodii, știri, pachete de dedicații, radio-jurnale cu știri diverse din economie, politică, educație, cultură – emisiuni ale redactorilor angajați) supuse derulării pe un post de radio pe o perioadă determinată, Curtea de apel nu a procedat la interpretarea eronată a actului juridic dedus judecății, prin schimbarea naturii sau înțelesului vădit al acestuia, așa cum susține recurentul reclamant.

De altfel, instanța de apel a realizat în mod just o departajare între lucrarea intitulată „Grile standard – (septembrie 2010 – septembrie 2011). Proiect managerial” și grila de programe radio propriu-zisă.

Celelalte afirmații ale reclamantului din cuprinsul primului motiv de recurs privind incidența art. 37 alin. (1) lit. b), art. 3, art. 6, art. 44, art. 73 din Legea nr. 8/1996 privind condițiile necesare pentru ca opera să fie protejată, calitatea de autor și opera colectivă nu se circumscriu motivului reglementat de art. 304 pct. 8, constituind în fapt critici de nelegalitate subsumate motivului de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. ce vor fi analizate în continuare.

Cu privire la criticile întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul reclamant reiterează de fapt aplicarea greșită de către instanța de apel a prevederilor art. 37 alin. (1) lit. b), art. 3, art. 6, art. 44, art. 73 din Legea nr. 8/1996, considerând că opera sa este o operă protejată, că este autor al acesteia, că nu există o clauză contrară contractuală cu privire la operele create în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, fiind astfel încălcate drepturile sale patrimoniale, ceea ce ar atrage și acordarea de către instanță, în opinia sa, a despăgubirilor solicitate.

Nici acest motiv de recurs nu subzistă, grila de programe propriu-zisă utilizată de pârâta intimată nu poate fi circumscrisă sferei de protecție a drepturilor de autor, în temeiul prevederilor art. 7 și 8 din Legea nr. 8/1996, în mod just corect reținând instanța că aceasta constituie un concept, fiind astfel incident art. 9 din lege, conform căruia că:

„nu pot beneficia de protecția legală a dreptului de autor următoarele: a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile științifice, procedeele, metodele de funcționare sau conceptele matematice ca atare și invențiile, conținute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare”.

Așadar, în mod corect Curtea de apel a interpretat și aplicat prevederile legale suscitate, nefiind incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. indicat în recurs.

Pe de altă parte, tot în contextul operațiunii de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale aplicabile, corect instanța a menționat că, relativ la problema utilizării operei recurentului de către intimată, de soluționarea căreia atârnă dezlegarea pricinii, reclamantul a făcut simple afirmații, nedovedite, context în care apare nerelevant dacă opera respectivă a fost adusă la cunoștința pârâtei.

În ceea ce privește solicitarea de daune materiale și morele, instanța de apel a aplicat în mod just dispozițiile art. 139 din Legea nr. 8/1996 conform cărora „(1) Titularii drepturilor recunoscute și protejate prin prezenta lege pot solicita instanțelor de judecată sau altor organisme competente, după caz, recunoașterea drepturilor lor și constatarea încălcării acestora și pot pretinde acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat”.

Cum cererea de obligare a pârâtei la plata de despăgubiri are un caracter accesoriu raportat la solicitarea constatării încălcării drepturilor de autor, în mod corect instanța de apel a reținut că nu se constată încălcarea dreptului de autor al reclamantului și, drept urmare, nu se mai impune a se analiza susținerile părților, legate de prejudiciul material și de daunele morale pretinse, întrucât nu sunt îndeplinite cerințele aplicării prevederilor articolului 139 din Legea nr. 8/1996, cu privire la acordarea de despăgubiri pentru repararea prejudiciului cauzat, atât sub aspect patrimonial, cât și moral.

Apar ca nefondate și susținerile recurentului privind aplicarea și interpretarea eronată de către instanța de apel a prevederilor legale incidente în ceea ce privește comunicarea dispozitivului hotărârii în spațiul de emisie al „Radio România” – Iași, deoarece acest capăt de cerere are caracter accesoriu celui privind constatarea încălcării drepturilor de autor, al cărui caracter a fost reținut ca nefondat.

De asemenea, s-a realizat o justă aplicare a dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. în ceea ce privește caracterul legal al cheltuielilor de judecată ale apărătorului intimatei, instanța de prim control judiciar reținând că nu are competența de a realiza verificările pretinse de reclamant, în sensul respectării ori nesocotirii dispozițiilor O.U.G. nr. 26/2012 invocate.

Critica de nelegalitate întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. este, de asemenea, nefondată . Se arată în cuprinsul memoriului de recurs că hotărârea instanței de apel ar cuprinde motive contradictorii deoarece Curtea a reținut că ar exista o confuzie între opera înregistrată la ORDA de către reclamant și opera adusă la cunoștința intimatei și utilizată de ea și că instanța a preluat raționamentele instanței de fond (Tribunalul Iași), deci inclusiv cele cu privire la faptul că reclamantul, încadrat ca redactor șef, ar fi realizat grilele în realizarea sarcinilor de serviciu.

Art. 304 pct. 7 C. proc. civ. reglementează ca motiv de recurs situația în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.

Motivarea hotărârii atacate în cauză cuprinde în considerentele sale motivele de fapt și de drept care au condus la soluția pronunțată, care au legătură directă cu aceasta și care susțin soluția pronunțată. Motivarea acestei hotărâri nu este contradictorie, nu există considerente contradictorii, din care să rezulte atât temeinicia cât și netemeinicia cererii de chemare în judecată, ori vreo contradicție între considerente și dispozitiv.

Consemnarea în considerentele Deciziei nr. 902 din 11 decembrie 2017 a Curții de Apel Iași a confuziei între opera înregistrată la ORDA de către reclamant și opera adusă la cunoștința intimatei și utilizată de ea, precum și a însușirii în totalitate a situației de fapt reținute în cuprinsul sentinței nu reprezintă o motivare contradictorie, instanța verificând, în limitele trasate de cererea de apel, stabilirea situației de fapt de către tribunal, considerând în mod corect că nu se mai impune să o reitereze în considerente.

Cum în cauză, hotărârea supusă prezentei căi de atac nu cuprinde motive contradictorii, nu se poate primi nici acest motiv de recurs.

Pentru aceste considerente, se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 902 din 11 decembrie 2017 a Curții de Apel Iași, secția civilă.

Având în vedere dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ. conform căruia partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată și faptul că prezentul recurs urmează a fi respins, reținând așadar culpa procesuală a recurentului, instanța îl va obliga pe recurentul-reclamant A. la plata sumei de 6.500 RON către intimata-pârâtă Societatea Română de Radiodifuziune, reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.

Sursa informației: www.scj.ro.