Proiect de candidat pentru funcţia de membru al CSM – III. Rigoare, eficiență, predictibilitate și colaborare în activitatea CSM pentru organizarea instanțelor

1. Reconfigurarea indicatorilor STATIS

Pentru a evalua eficiența (rezultate vs. efort) și eficacitatea (efort care dă un rezultat pozitiv ce poate fi valorizat) este nevoie de un set de indicatori în temeiul cărora să poată fi analizată activitatea instanței. Prin Hotărârea CSM-Secția pentru judecători nr. 1305/09.12.2014 a fost aprobat Raportul Grupului de lucru privind eficiența activității instanțelor, constituit la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Or, indicatorii STATIS ar trebui rediscutați (de exemplu, operativitatea să fie calculată prin raportare la numărul total de dosare pe rol, iar nu doar prin raportare la dosarele nou-intrate), iar marjele pentru grade de eficiență ar trebui reconsiderate, urmând a se ține cont nu doar de numărul dosarelor, ci și de complexitatea lor. De exemplu, este absurd ca la indicatorul operativitate gradul „foarte eficient” să fie obținut doar dacă se depășește 105%, deși atunci când ai atins 100% ar trebui să fie suficient pentru a obține calificativul maxim.

În prezent, STATIS este orientat spre cantitate, dar este necesar să echilibrăm partea calitativă pentru a obține date și analize cât mai aproape de realitate de natură a evidenția performanța judiciară, dar și pentru a optimiza politica resurselor umane. De asemenea, indicatorii de performanță au aptitudinea de a fundamenta reconfigurarea hărții judiciare, realizându-se astfel o alocare judicioasă a resurselor umane și materiale.

Întrucât Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ) a pus la dispoziție o serie de materiale temeinic fundamentate în materie, consider că acestea pot constitui un punct de plecare pentru a construi împreună un instrument care să contribuie în mod real la evaluarea calitativă, dar și cantitativă a serviciului public de înfăptuire a justiției.

2. Adaptarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești (ROIIJ) la realitățile curente

Cadrul regulamentar utilizat la nivelul instanțelor de judecată nu a ținut pasul cu dinamica administrativă și nici cu dezvoltarea informațională, astfel că se resimte modificarea ROIIJ.

În acest sens, în mod totalmente nejustificat, ba chiar discriminatoriu față de domeniul penal, dosarele asociate care se creează în materie civilă nu sunt cuantificate din punct de vedere statistic, potrivit ROIIJ, sens în care este necesară o modificare sub acest aspect.

De asemenea, comunicările privind punerea în executare a sancțiunilor contravenționale și a altor dispoziții civile din hotărârile judecătorești s-ar putea realiza via TDS, iar pozițiile ar putea fi închise mult mai ușor, accesarea email-ului de către destinatar valorând confirmare de primire.

În același timp, apreciez că ar fi oportună inserarea explicită în ROIIJ a atribuției grefierului de ședință de a tehnoredacta practicaua și partea din hotărârea judecătorească privind obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, pentru a înlătura practicile neunitare.

Desigur, acestea sunt doar câteva exemple de modificări pe care le propun, cu precizarea că în mod obligatoriu vor fi consultate instanțele de judecată pentru a identifica împreună schimbările care vor facilita eficientizarea și uniformizarea practicilor administrative.

3. Reformarea complexităților aferente obiectelor cererilor de chemare în judecată

Prin Hotărârea nr. 609/2016, CSM-Secția pentru judecători a modificat sistemul de stabilire a gradului de complexitate a cauzelor, încercând să îl aducă mai aproape de realitățile de la acea dată. Totuși, încă de atunci au fost omise cererile incidentale care nu sunt cuantificate (cerere reconvențională, intervenție voluntară principală, chemare în garanție etc.), o atare abordare fiind totalmente nejustificată. Totodată, actualele complexități aferente cauzelor din materia minori și familiei nu țin cont de trăsăturile caracteristice ale acestor tipuri de litigii. În același timp, deși anumite obiecte au alocate puncte de complexitate (de exemplu, recuzare sau ajutor public judiciar), acestea nu se contabilizează din punct de vedere statistic pentru că așa prevede ROIIJ.

În atari condiții, voi susține o mai bună echilibrare a gradelor de complexitate, actualizarea acestora fiind în directă corelație cu asigurarea unui volum optim de muncă.

4. Dezvoltarea procesului de digitalizare a instanțelor de judecată

Realitatea este că sistemul judiciar încearcă să țină pasul cu societatea informațională în care trăim, mai degrabă prin inițiative individuale și nu printr-o strategie națională pusă în practică în mod unitar.

Sub acest aspect, voi sprijini dezvoltarea și îmbunătățirea dosarului electronic, fiind necesară o coordonare națională pentru a asigura caracterul unitar al acestui instrument care a fost implementat prin eforturi individuale susținute. Astfel, sunt necesare scannere de mare viteză, precum și personal dedicat, la care se adaugă infrastructură hardware și software, respectiv creșterea gradului de securizare a datelor și informațiilor.

În același sens, voi milita pentru adăugarea funcționalității privind depunerea electronică a cererilor și înscrisurilor, precum și integrarea în ECRIS V a sistemului de comunicare a actelor de procedură (TDS), respectiv a funcționalităților care s-au dovedit a fi bune practici individuale. Un alt exemplu, simplificarea serviciilor administrative oferite de instanțe (plată taxe de timbru într-un anumit dosar, eliberare certificat de grefă și eliberare copie legalizată a hotărârii judecătorești cu semnătura electronică a instanței) s-ar putea realiza prin adăugarea unor funcționalități specifice în cadrul portalului instanțelor.

Totodată, asigurarea unui circuit digital al documentelor la nivelul instanțelor, implementarea arhivei electronice sau dezvoltarea unor aplicații bazate pe algoritmi de inteligență artificială privind transcrierea automată a înregistrărilor audio realizate în ședințele de judecată sau integrarea automată a dovezilor de citare/comunicare în dosarul electronic reprezintă standarde minime obligatorii pe care le voi promova. În același timp, simplificarea și automatizarea operațiunilor repetitive în noua versiune ECRIS ar degreva semnificativ activitatea grefierilor, aceștia putându-se concentra pe atribuțiile care prezintă o mai mare importanță.

Or, de exemplu, dacă este adevărat că este permisă păstrarea registrelor electronice, la fel de adevărat este faptul că în ECRIS nu există funcții privind registre dedicate pentru executări civile, executări penale sau registrul privind ordinele de protecție etc., fiind necesar ca departamentul IT, în mod individual, să dezvolte asemenea soluții (fără a fi integrate în ECRIS), ceea ce lasă loc unor practici administrative neunitare.

Digitalizarea constituie o oportunitate majoră pentru simplificare, degrevare și eficientizare, sub condiția implementării unei abordări naționale pe care o voi susține.

5. Îmbunătățirea și valorificarea adecvată a infrastructurii și a mijloacelor materiale pentru funcționarea normală a instanțelor de judecată

Protecția independenței judecătorilor, menținerea principiilor unui proces echitabil în cadrul unui interval rezonabil de timp, promovarea și protecția accesului la justiție, organizarea judecătorească eficientă și eficace, proceduri judiciare adecvate și adaptate la nevoile și așteptările societății, precum și dezvoltarea serviciului public al justiției orientat către justițiabili nu pot fi asigurate în mod sustenabil doar printr-un efort susținut din partea judecătorilor și a personalului auxiliar, fiind necesare o infrastructură și mijloace materiale corespunzătoare.

Or, nivelul investițiilor nu este corelat cu nivelul obiectivelor organizatorice sau așteptărilor actorilor implicați în procesul de înfăptuire a justiției, fiind de notorietate existența unor sedii de instanțe care au nevoie de reparații, existența unei tehnici de calcul vetuste ori insuficiența spațiului de lucru. Este adevărat că au fost făcuți anumiți pași în direcția investițiilor, dar este nevoie de o strategie coerentă pe termen mediu și lung care să fie aplicată în mod corespunzător, iar nu intervenții punctuale care remediază problemele pe termen scurt.

În acest sens, trecerea bugetului și a calității de ordonator principal de credite de la MJ la CSM ar optimiza componenta investițională care trebuie să fie constantă și proporțională, urmând a acționa în acest sens.

Proiectul integral poate fi consultat aici.

 ✒Vezi și Proiect de candidat pentru funcția de membru al CSM – II. Meritocrație, stabilitate și previzibilitate în parcursul profesional al judecătorului

✒Vezi și Proiect de candidat pentru funcția de membru al CSM – I. Garantarea reală, efectivă și energică a independenței judecătorilor

✒Vezi și Proiect de candidat pentru funcția de membru al CSM – judecător Bogdan Alex ARGHIR, Judecătoria Sectorului 2 București