Universuljuridic.ro PREMIUM
Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.
Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.
Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!
1.652 views
Analizând recursul în raport de excepţiile netimbrării recursului, nulităţii acestuia pentru lipsa semnăturii şi inadmisibilităţii căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 197 C. proc. civ., „În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii”.
Conform prevederilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.
Dispoziţiile art. 33 din actul normativ mai sus menţionat stipulează în sensul că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă se constată că o cerere este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cel mult 10 zile de la primirea comunicării, sub sancţiunea anulării cererii. Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
Prin rezoluţia de primire din data de 15 martie 2022, s-a stabilit că recurentul datorează taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, în conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (2),din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancţiunea anulării cererii de recurs, ca netimbrată.
Astfel cum rezultă din adresa comunicată la 24 martie 2022 şi din procesul-verbal de înmânare a actelor procedurale către recurentul-reclamant, aflat la dosar, acesta a fost citat cu menţiunile privitoare la obligaţia de plată, cuantumul taxei judiciare de timbru şi sancţiunea în caz de neplată.
Se constată că recurentul nu au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanţă, sens în care intervine sancţiunea anulării cererii de recurs, potrivit art. 486 alin. (3) C. proc. civ.
Ca atare, în raport de dispoziţiile legale menţionate anterior, coroborate cu actele dosarului, Înalta Curte va admite excepţia de netimbrare, va face aplicarea sancţiunii nulităţii prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. şi va anula recursul, ca netimbrat.
De altfel, Înalta Curte reţine şi împrejurarea că recursul este nul şi pentru lipsa semnăturii recurentului, astfel cum rezultă din adresa înaintată instanţei de recurs, prin care partea a arătat că nu a formulat cale de atac împotriva încheierii pronunţate de curtea de apel, memoriul de recurs nefiind semnat de către acesta.
Conform dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic.
Alin. (3) al aceluiaşi text de lege dispune că menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
Aceste dispoziţii se corelează cu dispoziţiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanţelor de judecată, art. 148 C. proc. civ. indicând că „Orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă (…), precum şi semnătura”.
În acelaşi sens, dispoziţiile art. 196 alin. (1) C. proc. civ., ce reglementează condiţiile de formă aplicabile acţiunilor introductive, incidente în privinţa oricăror cereri adresate instanţelor, arată că:
„Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă”.
Potrivit art. 268 Cod procedură civilă, având denumirea marginală „Rolul semnăturii semnătura unui înscris face deplină credinţă, până la proba contrară, despre consimţământul părţii care l-a semnat cu privire la conţinutul acestuia”.
Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voinţa părţii cu privire la conţinutul înscrisului pe care l-a semnat, iar recurentul susţine că memoriul de recurs nu poartă semnătura sa, acesta neformulând calea de atac ce face obiectul prezentului dosar, Înalta Curte reţine că recursul trebuie anulat şi din această perspectivă.
De altfel, în legătură cu acest memoriu de recurs, Înalta Curte reţine şi împrejurarea că această cale de atac este inadmisibilă în raport cu obiectul recursului.
Astfel, prin încheierea atacată, Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă a respins cererea de strămutare formulată de petentul A..
Potrivit prevederilor art. 144 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea asupra strămutării se dă fără motivare şi este definitivă, iar potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 1 din acelaşi cod sunt hotărâri definitive, hotărârile care nu sunt supuse apelului sau recursului.
Astfel, din interpretarea dispoziţiilor menţionate, rezultă că încheierea nr. 22/FM din 29 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă este o hotărâre definitivă, care nu este supusă recursului.
În raport de toate aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de petentul A..
Sursa informației: www.scj.ro.
