Motive de casare neraportate la situaţia factuală şi la elementele care au circumstanţiat activitatea infracţională. Recurs respins ca fiind nefondat

11 dec. 2023
Vizualizari: 253
  • NCP: art. 74
  • NCP: art. 79 alin. (3)
  • NCPP: art. 228 alin. (1)
  • NCPP: art. 229 alin. (1) lit. b)-d) alin. (2) lit. b)
  • NCPP: art. 396 alin. (10)
  • NCPP: art. 43 alin. (5)
  • NCPP: art. 433
  • NCPP: art. 438 alin. (1)
  • NCPP: art. 442 alin. (1) și (2)

În baza art. 396 alin. (1), (2) C. proc. pen., raportat la art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., a fost condamnat inculpatul A., zis „B.”, trimis în judecată sub control judiciar, la următoarele pedepse:

– 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b), d), alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. și art. 41 alin. (1) rap. la art. 43 alin. (5) C. pen. (persoană vătămată S.C. C. S.R.L. Pielești, jud. Dolj – data săvârșirii 19/20.01.2019),

– 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b), d) și alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. și art. 41 alin. (1) rap. la art. 43 alin. (5) C. pen. (persoană vătămată S.C. C. S.R.L. Pielești – punct de lucru Slatina – data săvârșirii 25/26.01.2019).

În baza art. 67 alin. C. pen. s-a aplicat inculpatului pe lângă fiecare pedeapsă principală pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., pe o durată de 2 ani, pedeapsă care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen., după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 65 alin. (1), (3) C. pen. s-a aplicat inculpatului pe durata executării fiecărei pedepse principale, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

S-a constatat că infracțiunile ce fac obiectul cauzei sunt concurente.

(I.C.C.J., s. pen., decizia nr. 538/RC din 1 noiembrie 2022)


 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Analizând recursul în casație formulat de recurentul inculpat A. în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) și (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac, menită să asigure echilibrul între principiile legalității și cel al respectării autorității de lucru judecat, recursul în casație vizează exclusiv legalitatea anumitor categorii de hotărâri definitive și numai pentru motive expres și limitativ prevăzute de lege.

Dispozițiile art. 433 C. proc. pen. reglementează explicit scopul căii de atac analizate, statuând că recursul în casație urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Realizându-se în cadrul strict reglementat de lege, analiza de legalitate a instanței de recurs nu este una exhaustivă, ci limitată la încălcări ale legii apreciate grave de către legiuitor și reglementate ca atare, în mod expres și limitativ, în cuprinsul art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

Ca atare, motivele de casare invocate de recurent trebuie să se raporteze la situația factuală și la elementele care au circumstanțiat activitatea infracțională, astfel cum au fost stabilite de instanța de apel, în baza analizei mijloacelor de probă administrate în cauză, prin hotărârea atacată, întrucât în această cale extraordinară de atac se analizează doar aspecte de drept, Înalta Curte neputând proceda la evaluarea materialului probator sau la reaprecierea situației de fapt.

Aplicând aceste considerații de ordin teoretic speței de față, Înalta Curte reține că, deși, inculpatul nu a invocat în susținerea cererii de recurs în casație niciunul dintre cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 438 alin. (1) C. proc. pen., totuși se constată că, în fapt, acesta critică nelegalitatea pedepsei aplicate de instanțele ierarhic inferioare, ca urmare a nerespectării dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., aspect ce s-ar putea circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

În acest sens, Înalta Curte amintește că în jurisprudența sa recentă, delimitând sfera de aplicabilitate a acestui caz de recurs în casație, instanța supremă a statuat în sensul incidenței acestui motiv de drept în cazul unor erori produse ca urmare a stabilirii unei pedepse neprevăzute de legea penală sau cu o durată superioară ori inferioară limitelor legale speciale.

Acest caz de recurs în casație este incident atunci când sunt încălcate limitele prevăzute în partea specială, dispozițiile privind concursul de infracțiuni, recidivă, circumstanțe atenuante sau măsuri educative. Jurisprudența referitoare la acest caz de casare este relevantă, stabilindu-se că o pedeapsă depășește, de regulă, limitele prevăzute de lege dacă se situează în afara limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de C. pen. sau de legile speciale, pentru o anumită infracțiune. Există însă situații, și nu puține, în care limitele speciale suferă modificări, în cadrul limitelor generale, datorită reținerii unor împrejurări care au drept consecință reducerea sau majorarea limitelor de pedeapsă. Aceste împrejurări țin de individualizarea legală a pedepsei și pot fi legate de faptă, de calitatea făptuitorului sau a victimei (cum sunt circumstanțele atenuante sau agravante, unitatea sau pluralitatea de infracțiuni, unele cazuri speciale de atenuare sau agravare etc.) – Decizia nr. 113/RC/05.04.2016; Decizia nr. 226/RC/14.06.2016, Decizia nr. 63/RC/02.03.2016. Așadar, jurisprudența Înaltei Curți se referă, în esență, la instituții de drept material (dispoziții privind concursul de infracțiuni, recidivă, circumstanțe atenuante sau măsuri educative).

Prin urmare, recursul în casație nu poate tinde la reevaluarea unor elemente sau împrejurări de fapt ce au fost stabilite cu autoritate de lucru judecat, iar Înalta Curte de Casație și Justiție nu este abilitată să dea o nouă interpretare materialului probator și să rețină o stare de fapt diferită de cea descrisă și valorificată în hotărârea atacată.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că singura critică formulată de recurentul inculpat A. în recurs în casație vizează faptul că instanța de apel în mod greșit nu a redus pedeapsa aplicată cu o treime, în conformitate cu dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., deși în cauză sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de acest text de lege.

Evaluând cauza din această perspectivă, Înalta Curte constată că instanța de fond a avut în vedere la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, dispozițiile art. 74 C. pen. precum și pe cele ale art. 396 alin. (10) C. proc. pen., instanța reținând situația de fapt recunoscută de inculpat, în circumstanțele din rechizitoriu.

În sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b), d), alin. (2) lit. b) C. pen., pentru care C. pen. prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.

În cauză, s-au reținut dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., potrivit cărora limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime. Însă, se constată că în cazul inculpatului a operat și o cauză de majorare a pedepsei, prevăzută de dispozițiile art. 43 alin. (5) C. proc. pen. – starea de recidivă postexecutorie potrivit cărora „limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracțiune se majorează cu jumătate”.

Dispozițiile art. 79 alin. (3) C. pen. prevăd că atunci când, în cazul aceleiași infracțiuni, sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei și una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc, după care limitele de pedeapsă rezultate se majorează.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Așadar, în cauză, ca urmare a reținerii dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de furt calificat se reduc, fiind între 1 an, 4 luni și 4 ani, 8 luni și ulterior, prin reținerea cauzei de majorare prevăzută de art. 43 alin. (5) C. proc. pen., limitele de pedeapsă se majorează, fiind între 2 și 7 ani.

În acest context argumentativ, se reține că pedeapsa aplicată inculpatului de către instanța de fond și menținută ulterior de către instanța de apel, de 3 ani închisoare pentru fiecare dintre cele două infracțiuni de furt calificat este o pedeapsă ce se încadrează în limitele legale prevăzute de lege, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul în casație formulat de recurentul inculpat A. împotriva deciziei penale nr. 308 din data de 28 aprilie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală.

Va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 680 RON, va rămâne în sarcina statului.

Sursa informației: www.scj.ro.

Motive de casare neraportate la situația factuală și la elementele care au circumstanțiat activitatea infracțională. Recurs respins ca fiind nefondat was last modified: decembrie 10th, 2023 by Redacția ProLege

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Redacția ProLege

Redacția ProLege

Rubrica ACTUALITATE LEGISLATIVĂ aduce la cunoştinţa utilizatorilor principalele schimbări legislative survenite recent în diverse domenii, înlesnind astfel activitatea de informare şi de cercetare desfăşurată de practicieni şi reducând semnificativ şi eficient timpul dedicat respectivei activităţi.